Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Ziua Unirii Principatelor Române

Vă invităm să sărbătorim împreună 24 Ianuarie

Ziua Unirii Principatelor Române

Vineri, 24 ianuarie 2020, începând cu ora 10.00 vă invităm să participați la ceremonia militară organizată pentru serbarea Zilei Unirii Principatelor Române. Evenimentul va avea loc în Piața Unirii, lângă Statuia Regelui Ferdinand I din Piața Unirii.

Sărbătorirea unor evenimente importante din trecut reprezintă respectul pentru istoria și identitatea națională. Este de datoria noastră, ca națiune, să ne amintim aceste fapte determinante pentru poporul român. Un astfel de moment însemnat a avut loc în data de 24 Ianuarie 1859 când a avut loc Unirea celor două Principate Române, Moldova și Țara Românească.
Pentru evocarea acestui punct de reper în istoria românilor, evenimentul de vineri va cuprinde următoarele momente:
10.00-10.02 Întâmpinarea persoanei oficiale, prezentarea onorului și salutul  drapelului de luptă;
10.02-10.05 Intonarea Imnului național al României de către Popa Bianca
Diana, elevă la Liceul de Arte Oradea, secția Canto popular;
10.05-10.20 Te Deum oficiat de preoții din structurile Sistemului Național de Securitate din cadrul Garnizoanei Oradea;
10.20-10.30 Alocuțiuni privind însemnătatea evenimentului, rostite de:
prefectul județului Bihor Dumitru Țiplea, prof. univ. dr. în istorie Gabriel Moisa
10.30-10.40  Scurt moment artistic susținut de Corul General Traian Moșoiu;
10.40-11.05 Festivitatea depunerii de coroane, jerbe și buchete de flori la    Statuia Regelui Ferdinand I din Piața Unirii;
11.05-11.10  Defilarea detașamentului de onoare și onorul muzicii militare;
11.10-11.20 „Hora Unirii" cu Ansamblul Folcloric Bihorul, împreună cu participanții la ceremonie.
Data de 24 Ianuarie 1859 reprezintă o primă etapă vitală a procesului de formare a statului național unitar român, iar noi trebuie să fim conștienți de acest lucru. Importanța domniei lui Alexandru Ioan Cuza este de necontestat. Politica de natură liberal-națională a urmărit interesul românilor și îmbunătățirea nivelului de trai al majorității, chiar dacă aceasta i-a atras antipatia boierilor și, în final, abdicarea forțată.
Alexandru Ioan Cuza a pus în aplicare agenda politică liberală, fiind susținut de Mihail Kogălniceanu. Agenda cuprindea reforme modernizatoare precum: un nou cod civil și penal inspirat din cel francez și belgian, înființarea Armatei Naționale Române, modernizarea educației, reformă agrară, schimbarea alfabetului chirilic cu cel latin, secularizarea averilor mănăstirești și reforma fiscală etc. La sfârșitul domniei lui Cuza, statul modern român era, în esență, edificat. Reformele promovate de el sunt considerate bazele Statului Român modern.
Vă invităm să sărbătorim împreună 24 Ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române!
Cancelaria Prefectului
Județul Bihor

Trimite email
duminică, 22 februarie 2026 la 10:24:15 Ora standard a Europei de Est