Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Reunirea cu Basarabia, discutată în Parlamentul European

European Centre for Romanian Unity

Reunirea cu Basarabia, discutată în Parlamentul European

Parlamentul European a fost gazda unor ample evenimente săptămâna trecută. Votarea acordului privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, la Bruxelles, a fost precedat de conferința inedită pe tema reunirii Basarabiei cu România și a drepturilor românilor din regiunile istorice, organizată de think tank-ul European Centre for Romanian Unity ECRU.

Eurodeputați români din toate grupurile politice în care aparținem în Parlamentul European, reprezentanți ai comunităților românești din Belgia și Franța, ai Ambasadei României în Regatul Belgiei, ai misiunii României la NATO, ai Reprezentanței României la UE și români care lucrează în instituțiile europene și internaționale din Bruxelles au participat la conferința din 28 ianuarie 2020 din Parlamentul European, organizată de ECRU în colaborare cu EuropaNova Bruxelles și Liga Studenților Români în Străinătate, filiala Belgia.
Lucia Hossu-Longin a lansat la Bruxelles, în cadrul conferinței, cartea ,,OAMENI MARI CARE AU FĂCUT ROMÂNIA MARE" și filmul documentar ,,AMBASADORUL VASILE STOICA ÎN AMERICA - SLUJIND UNIREA". Cunoscuta autoare și realizatoare de televiziune a vorbit la Bruxelles despre culisele activității sale profesionale, importanța unei moșteniri politice a sărbătorii Centenarului și nevoia asumării de către sistemul politic românesc a reunirii ca proiect de țară.
,,Lucia Hossu-Longin, strajă a conștiinței noastre naționale, ne învață de 30 de ani istoria care nu se învață la școală. Pornind de la exemplele oamenilor mari pe care ni i-a prezentat nu doar în cartea sa, ci în întreaga activitate profesională, am lansat un apel către toți reprezentanții români la Bruxelles... Un apel la colaborare și sprijin reciproc pentru a introduce în discursul politic și public european chestiunea Basarabiei și a reunirii și pentru a garanta respectarea drepturilor comunităților românești din afara granițelor, fie că vorbim de Londra, Cernăuți sau Valea Timocului..." au declarat coordonatorii ECRU, Bianca Ficuț și Cornel Radu-Loghin.
Basarabenii Alina Panico și Alexandru Rotaru, activiști civici și jurnaliști, le-au vorbit românilor din instituțiile europene și internaționale din Bruxelles despre situația alarmantă a presei indepedente și a sistemului educațional din Republica Moldova și despre integrarea europeană ca singură soluție politică și economică pentru cei aproximativ 3 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova. Potrivit acestora, politicienii de peste Prut au hrănit aşteptările cetăţenilor cu visul integrării în Uniunea Europeană, dar au omis să spună că integrarea în marea familie europeană se poate face doar prin Unirea cu România.
,,Dincolo de faptul că aceasta ar fi starea firească şi de drept a lucrurilor, aceasta este şi singura cale juridic posibilă. Europarlamentarii români reprezintă şi peste un million de cetăţeni români, de dincolo de Prut, cetăţeni pe care trebuie să îi sprijiniţi prin convingerea instituţiilor europene că banii alocaţi Republicii Moldova să nu mai meargă către autorităţile centrale, ci să ajungă direct la cetăţeni, prin autorităţile publice locale", a declarat Alexandru Rotaru.
Potrivit Alinei Panico, acest drum convergent, al reunirii și integrării europene, se realizează nu doar prin interconectări energetice și programe sociale, dar și prin crearea unui spațiu informațional comun, prin programe cu caracter politic, social și cultural, prin crearea centrelor informaționale pentru jurnaliști și a unor programe care să faciliteze schimbul de experiență între aceștia.
,,Avem nevoie de un element de echilibru în mass-media de peste Prut, o competiție serioasă la televiziunile care propagă politica Kremlinului, pe lângă cele care luptă, astăzi, pentru supraviețuire într-un mediu ostil dominat de propagandă rusă. Să ne întrebăm de ce nu s-a întâmplat acest lucru în aproape trei decenii de independență a Republicii Moldova și cui am lăsat acel teritoriu? Îl lăsăm pradă unui regim criminal? a încheiat Alina Panico.
Coordonatorii ECRU au readus aminte deputaților că România devine al șaselea stat membru ca populație în Uniunea Europeană și rămâne principala forță pro-europeană din Europa Centrală și de Est. ,,Considerăm că a venit momentul să ne comportăm ca atare iar aducerea chestiunii Basarabiei în discursul public și politic european e parte integrantă a acestui capital politic pe care îl avem și pe care încă nu am avut curajul să ni-l asumăm pe deplin pe plan internațional și îndeosebi European" au adăugat aceștia.
Prima acțiune ECRU în acest sens o constituie înființarea unui grup de lucru alcătuit din reprezentanții principalelor comunități românești din regiunile istorice, euro deputați și români care ne reprezintă în instituțiile europene și internaționale din Bruxelles, dedicat exclusiv acțiunilor și politicilor care sunt sau pot fi implementate la Bruxelles.
European Centre for Romanian Unity                   

Trimite email
luni, 2 februarie 2026 la 10:25:46 Ora standard a Europei de Est