Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2022
Naveta profesorilor să poată fi decontată și prin biletele de transport, nu numai pe bază de abonament – solicitarea sindicatelor către ministrul Educației
...................................
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) solicită ministrului Educației, Ligia Deca, să modifice Hotărârea de guvern nr. 569/2015 privind decontarea navetei profesorilor astfel încât sumele plătite de aceștia, ca sa ajungă la școală, să poată fi decontate și pe bază de bilete de transport, nu doar cu abonamente lunare, potrivit unei adrese obținute de EduPedu.ro joi seara.
Federația sindicală a profesorilor susține că ,,Am fost sesizați de către organizațiile sindicale afiliate că numeroși operatori de transport auto nu emit abonamente pe anumite distanțe, ceea ce conduce la imposibilitatea personalului didactic – care se deplasează la și de la locul de muncă cu autoturismul proprietate personală, cu respectarea art. 7 alin. (6) din Norme – de a beneficia de decontarea acestor cheltuieli“.

,,S-a ajuns în această situație deoarece, în lipsa abonamentelor pe ruta respectivă/rute similare, emise de operatorii de transport, nu se poate stabili care este cuantumul sumei pentru care se pot depune bonurile de achiziție a carburantului, în vederea decontării și, deci, nu se decontează aceste cheltuieli”, potrivit adresei FSLI.

Cu alte cuvinte, conform normelor în vigoare, dacă pe ruta pe care profesorul vine și pleacă de la școală cu mașina personală, transportatorii publici nu emit abonamente, atunci profesorului nu i se pot deconta banii pe benzină/ motorină, pentru că nu se știe cât ar costa un abonament la autobuz pe distanța pe care o parcurge...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
1 noiembrie 2022

14 ani de digitalizare a educației în România
Unde suntem, ce e de făcut? (P)

Digitalizarea înseamnă, pentru profesorii și managerii școlilor, deschiderea de a învăța, de a accepta lucrurile noi și de a integra tehnologia în educație. Iar asta le poate aduce tuturor beneficii reale. Pentru noi, totul a început în 2008, în Iași. Adservio iniția la Liceul ,,Vasile Alecsandri” un proiect de digitalizare care anunța o mare transformare în educația din România. Deși tehnologia era revoluționară pentru țara noastră și nu numai, lucrurile au mers greu. Poate tocmai pentru că noutatea era prea mare.
Cu toate că beneficiile erau substanțiale în privința ușurării lucrului profesorilor, a debirocratizării, nouă ani mai târziu, doar 35 de școli adoptaseră digitalizarea. Abia pandemia a adus o schimbare serioasă. De voie, de nevoie, multe unități de învățământ au căutat în grabă o soluție digitală și lucrurile au avansat.
Cu toate acestea, în prezent, doar 10-15% din școlile românești au o soluție de digitalizare a activității lor, cu catalog electronic, statistici, rapoarte, comunicare integrată și celelalte instrumente avansate. De ce doar atât? Subfinanțare, neasumare a unei viziuni clare la nivel de minister, teamă de nou.

Accelerăm digitalizarea sau mai așteptăm?

România are șansa de a recupera mult din timpul pierdut. Prin promovarea intensivă, tot de către Adservio, a nevoii de digitalizare, Ministerul Educației a extins programul-pilot privind folosirea exclusivă a catalogului electronic. În consecință, 742 de școli elimină acum catalogul clasic, de carton...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 octombrie 2022
Programul Masa caldă
450 de școli ar putea organiza programul Masa caldă în acest an școlar, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență discutat astăzi (28 oct. 2022) în Guvern. Nu este acordat un buget suplimentar pentru 2022, ci doar pentru 2023 / Lista celor 350 de școli beneficiare încă nu este cunoscută.
………………………………
450 de școli ar putea să organizeze programul „Masa cadă” în anul școlar 2022-2023, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, proiect aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. Până acum, a fost publicată în Monitorul Oficial doar lista celor 300 de școli și grădinițe beneficiare, deși autoritățile au anunțat de ceva vreme că vor fi incluse în program încă 50 de școli pe lângă cele 300. Proiectul citat modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2022.
„(1) În anul şcolar 2022 – 2023, pe perioada desfăşurării cursurilor, preşcolarilor şi elevilor din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi-pilot, li se acordă, zilnic, cu titlu gratuit, un suport alimentar constând într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”, prevede proiectul menționat anterior.
În descrierea situației actuale se arată că „deoarece sumele aprobate în anul 2022 pot asigura suportul alimentar pentru încă 100 de unități de învățământ preuniversitar, ceea ce ar corespunde unei măsuri suplimentare de sprijin pentru preșcolarii și elevii aflați în situația riscului de abandon școlar, este necesară majorarea numărului de unități de învățământ beneficiare de la 350 la 450 de unități”.

Cum să nu fiu mândru de străbunicul meu!

Faptele vorbesc!

Cum să nu fiu mândru de străbunicul meu!

Anul trecut, când străbunicul Paul a împlinit 90 de ani, mi-a dăruit un caiet în care a scris multe poezii care erau la modă pe vremea când avea vârsta mea, poezii pe care încă îi place să le recitească.

Dar a așternut pe hârtie și din tradițiile locului, mai ales din perioada Crăciunului, cu speranța că astfel se vor păstra și vor fi duse mai departe. Din pură curiozitate, am dorit să aflu mai multe despre viața și activitatea sa, și l-am tot întrebat de una de alta, precum în lectura ,,Bunicul" (de Barbu Ștefănescu Delavrancea), dar nu despre rândunele și cocori... Astfel am aflat că încă de mic îi plăcea să citească. A ajuns să citească mai toate cărțile din biblioteca școlii din sat. După cursurile școlii primare din satul natal, Sânlazăr, începute în 1937, a urmat și cursurile Școlii de Contabili Agricoli, de la Oradea, întemeindu-și o familie și încadrându-se apoi în muncă drept ajutor de contabil, apoi contabil și din 1965 contabil șef, iar din 1968 a fost ales președinte al CAP-ului, până în 1971 (perioadă în care s-au construit noi grajduri, pătule și solarii...).
,,Aventuri pe mare"
Perioada 1950-1953 a fost una plină de ,,aventuri pe mare", pentru că și-a îndeplinit serviciul militar la o unitate de marină din Constanța.
Pe durata întregii sale activități a participat la multe cursuri de formare care i-au oferit șansa de a călători, a dobândi cunoștințe și experiențe noi, și bineînțeles de a cunoaște mulți oameni și a lega prietenii.
Din 1971 până în 1983, a ocupat pe rând funcțiile de președinte, respectiv vicepreședinte al Consiliului Popular al comunei Chișlaz, ales fiind de cetățenii celor șapte sate care compun comuna.
,,Școală după școală"
În această perioadă a acordat o atenție deosebită educației, implementând un sistem inedit la acea vreme, un fel de ,,Școală după școală" (asta da viziune!). Astfel, după cursuri, elevii rămâneau la școală, mâncau, își făceau temele, se jucau, cei mai mici dormeau, astfel că părinții puteau să rămână la muncă până mai târziu sau să-și facă treburile prin gospodărie. În acest scop a fost încheiat un parteneriat între școală, C.A.P. și Consiliul Popular, C.A.P.-ul oferind în mod gratuit produsele alimentare pentru pregătirea mesei, iar Consiliul Popular (Primăria) a cumpărat paturi pentru cei mici și mobilier și plătea bucătăresele și supraveghetorii, astfel că totul era gratuit! Mai mult, a demarat construirea a două școli (cea din centrul de comună avea etaj), a unei grădinițe și a unui cămin cultural, iar celelalte școli și grădinițe (din satele aparținătoare comunei) au fost reparate sau extinse.
Gospodarii și interesul comun, pentru comunitate
Tot pe vremea sa, a fost construit un bloc cu șase apartamente, la parter având și un magazin. Blocul a fost destinat cazării profesorilor, medicilor și altor specialiști, care nu erau din comună. S-a mai construit o brutărie și un ștrand cu apă termală. Au fost asfaltate câteva străzi principale și s-au făcut trotuare betonate, iar pe unele străzi secundare s-a introdus iluminat public (cele principale erau iluminate), s-au construit câteva podețe și a fost introdusă linia telefonică în trei din satele comunei. Pentru construirea obiectivelor amintite, s-au confecționat peste 300.000 de cărămizi pe Valea Barcăului de către localnici, în prima fază, iar întreaga comunitatea a participat activ, sub formă de voluntariat, la ridicarea construcțiilor.
Asta democrație!
Am aflat și despre organizarea administrativă, despre organizarea muncii și împărțirea atribuțiilor, la bază stând întotdeauna consultarea cetățenilor comunei prin ,,deputații comunali" aleși câte unul la 25-30 de case, care participau activ la luarea deciziilor.
Cum să nu fiu mândru de străbunicul meu!
Andrei Paul Popovici

Trimite email

miercuri, 30 noiembrie 2022