Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Éva Heyman - 13 februarie 1931 - 17 octombrie 1944

Astăzi, în Parcul ,,Nicolae Bălcescu” din Oradea, pentru

Éva Heyman - 13 februarie 1931 - 17 octombrie 1944

Pe data de 13 februarie 1931 s-a născut Éva Heyman. Cu siguranță ar fi avut un viitor strălucit, Éva visând să devină fotoreporter, îi plăcea să studieze! A trăit atât de puțin, fiind unul din cei 1.500.000 copii care și-au găsit sfârșitul în cel mai crud mod cu putință.

O cunoaștem pe Éva prin intermediul condeiului, prin prisma jurnalului scris de ea în perioada 13 februarie 1944 - 30 mai 1944.
La împlinirea vârstei de 13 ani, Éva scria primele rânduri în jurnal. Descrie cadourile primite și cadrul în care și-a petrecut aniversarea zilei de naștere, un cadru restrâns, și cu lipsurile provocate de război: „Am împlinit 13 ani ... Înainte de ziua mea de naștere invitam lume. Dar deja anul trecut nu au fost la mine decât două cele mai bune prietene ... Am servit ceai cu sandviciuri și tort Sacher. Până acum, de ziua mea serveam ciocolată cu frișcă și cozonac, dar acum nu avem suficient lapte, deoarece e război ...".
Din primele pagini ale jurnalului, Éva ilustrează transformările odioase din urbea de pe Crișul Repede cauzate de cel de-al doilea  război mondial.
Copilăria Évei era deja mutilată de monstruozitatea războiului. A fost puternic marcată de faptul că Marta, prietena ei, a fost dusă de naziști în Polonia.
Viața Évei a fost răvășită de legislația antievreiască, de gândul că Oradea ar putea fi bombardată, de intrarea trupelor naziste în Budapesta, de confiscarea lucrurilor personale, de izgonirea evreilor orădeni din propriile case, de obligativitatea purtării semnului distinctiv steaua galbenă, de arestarea tatălui ei, de închiderea în ghetou, de interogatoriile din birourile fabricii de bere, totul culminând cu deportarea, în vagoane de animale, a evreilor în lagărele morții.
De multiple ori Éva exprimă dorința de a trăi: „Vreau să rămân în viață cu orice preț"; „Eu nu vreau să mor deoarece abia am trăit", „Dar eu nu vreau să mor, micul meu Jurnal, eu vreau să trăiesc, chiar dacă din toată circumscripția numai eu, singură, aș rămâne aici. Aș aștepta sfârșitul războiului într-o pivniță, într-un pod sau în orice gaură". Un strigăt pe care-l repetă de mai multe ori, atunci când frica este concretă. Ne emoționează acest strigăt, cu atât mai mult cu cât vocea Évei a fost redusă la tăcere cu forța, suprimată într-un mod atroce.
Deși s-ar fi agățat de viață cu orice preț, Éva Heyman a fost deportată, și-a găsit sfârșitul în lagărul Auschwitz, unde, în octombrie 1944, a fost împinsă spre „duba morții" chiar de către doctorul Mengele.
În amintirea tuturor copiilor evrei care au fost deportați din Oradea a fost înălțat, la data de 15 octombrie 2015, de către Asociația Tikvah, Memorialul Éva Heyman, în parcul Nicolae Bălcescu, acel loc unde în 1944 speranțele evreilor erau spulberate, unde dezumanizarea lor era vizibilă, aceștia fiind încărcați în vagoane de animale, supraglomerate, fără condiții minime de igienă, fără apă, fără aer, fără nici o vină, trenurile se îndreptau spre lagărele morții.
La 75 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz de armata rusă, acum când numărul supraviețuitorilor devine tot mai restrâns, avem datoria de a cunoaște trecutul istoric, răul absolut care a cuprins și Oradea, de a ne aduce aminte!
Fapt pentru care azi, 13 februarie 2020, ne aducem aminte de Éva Heyman, de setea ei de cunoaștere, de bucuriile ei, de plăcerea de a face sport, de pasiunea de a se plimba cu bicicleta, de dorința ei de a deveni fotoreporter, de cărțile pe care le lectura, de prieteniile ei.
Îi suntem  recunoscători pentru faptul că ne-a lăsat mărturie trăirile ei! Memoria ei este păstrată și la Muzeul Istoriei Evreilor din Oradea, unde îi este dedicată o parte a expoziției.
Împreună cu elevii înscriși în proiectul Ambasadorii Memoriei, însoțiți de cadrele didactice, vom aduce un omagiu copilei Éva Heyman, în data de 13 februarie 2020, ora 13, la Memorialul Éva Heyman, din Parcul Nicolae Bălcescu.
Cu acest prilej, elevii vor preda eseurile cu titlul ,,Destinul Orașului Oradea și al comunității evreiești fără Holocaust".
Cuprinși de speranța ca astfel de crime să nu mai aibă loc, vom lăsa în amintirea Évei o mică floare.... într-un mod inedit.
Vă aşteptăm!

Trimite email
marți, 12 mai 2026 la 16:23:55 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București