Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Basarabia este România

La 102 ani de la exemplara hotărâre a Sfatului Ţării de unire a Basarabiei cu Ţara

Basarabia este România

Dragi Prieteni ai revistei ,,Curtea de la Argeş",

La 102 ani de la exemplara hotărâre a Sfatului Ţării de unire a Basarabiei cu Ţara, să ne aducem
aminte că ne aflăm, in ciuda oricăror greutăţi, fie ele şi pandemii, în plină aniversare a Centenarului
Marii Uniri, care ar trebui sărbătorit până în 2022, la Centenarul Încoronării de la Alba Iulia, iar Unirea
ar trebui cinstită încontinuu de istorici şi neistorici deopotrivă. Acum 102 ani, harta României Mari a fost lipită cu sânge din petice smulse din trupul neamului de imperiile din jur. Este datoria noastră să o păstrăm cât mai trainică pe cea care a rămas, lucrând pentru Ţară (ataşez Apelul din februarie 2017 al academicienilor, la fel de actual, în fiecare detaliu, ca şi cu trei ani in urmă), şi să ne amintim că România a fost "grăniţuită" (expresivul termen al acad. Al. Surdu) şi după  Războiul Reîntregirii, şi ulterior, iar Basarabia este din nou o rană (ataşez sugestiva copertă a unei cărţi recente a dlui acad. Al Surdu, din care voi relua în revistă) - ca să nu mai vorbim de Bucovina, Ţinutul Herţei...
Îmi permit să anexez un mesaj al preşedintelui Academiei Române, dl acad. Ioan-Aurel Pop, adresat astăzi (27 martie 2020) membrilor Academiei, dar de o semnificaţie evident mai largă.
Să fim încrezători în trăinicia poporului român (Eminescu).
Academician Gheorghe Păun
 
Stimați membri ai Academiei Române,
Venerabila noastră Academie a trecut, de-a lungul existenței sale, prin mai multe momente de cumpănă, dar și-a îndeplinit întotdeauna menirea de instituție identitară, diseminând încredere în valorile și virtuțile universale și în înalta misiune istorică poporului român. Se împlinesc astăzi 102 ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României și avem datoria să nu uităm niciodată acest lucru, să presărăm pe mormintele celor care au înfăptuit acel act fundamental „ale laurilor foi", să le explicăm contemporanilor noștri și, mai ales, tinerilor ce forță morală și națională superioară a stat în sufletele acelor „părinți ai patriei" și cât de important a fost exemplul basarabenilor pentru unitatea politică a tuturor românilor, încununată la 1 Decembrie 1918. Acum, când trecem prin zile grele, prin amenințarea unei nenorociri planetare, este bine să ne amintim că generația care a decis Unirea în Sfatul Țării de la Chișinău, se afla încă în plin război mondial, că se sacrificaseră până atunci sute de mii de români pe câmpurile de luptă și în afara fronturilor, că tifosul și alte boli crunte uciseseră, mai ales după cucerirea sudului României de către inamic și mutarea capitalei la Iași, atâția oameni încât suferințele și jalea păreau să domnească peste tot. Și, totuși, acei români cuprinși sub cnutul rusesc, nebiruiți de nicio furtună, au găsit energia necesară ca să construiască România Întregită și și-au îndeplinit rostul de fii vrednici ai națiunii române. Vă propun să le aducem, în aceste clipe, prinosul nostru de recunoștință, să ne gândim cu admirație la marele act făurit atunci și să ne strângem energiile pentru menținerea și refacerea moștenirii lăsate de ei, spre gloria eternă a acestui popor.
Ioan-Aurel Pop,
Președintele Academiei Române              
Cluj-Napoca, 27 martie 2020

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:16:27 Ora standard a Europei de Est