Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Ecumenismul Dacoromaniei, de Gheorghe Păun

Revista ,,Curtea de la Argeș”, numărul din aprilie

Ecumenismul Dacoromaniei, de Gheorghe Păun

Este posibil ca deja titlul dinainte să provoace multora oarece „urticarie" și este sigur că pledoaria pe care o încerc în continuare va avea o asemenea urmare...

În primul rând, îi va întărâta pe hlizitorii la adresa „excepționalismului românesc", dar, pe de o parte, contez pe faptul că-i va deruta toponimul mult-acoperitor, și geografic, și istoric, Dacoromania (apare deja aici un ecumenism sui-generis, încercând să-i concilieze pe dacofili și latinofili, ambele părți purtând eventual sufixe mult mai agresive, etichete neelegante venite dinspre „interlocutori"), pe de altă parte, sunt curios cum pot să contracareze sugestia, detaliată mai jos, că noi, românitatea, se pare că chiar avem o misiune cu adevărat excepțională, anume, ecumenică - la modul practic, de reînfrățire a „celor două biserici", separate de aproape o mie de ani, de la Marea Schismă din 1054, motivată, la prima vedere, de orgolii umane și amănunte de ceremonie, în fond, de interese „geo-teologice".
Mai pun puțină sare pe rana anti-excepționaliștilor, reamintind că în România, chiar și în cea de azi, așa „grănițuită" (după expresivul termen propus de acad. Al. Surdu) cum este, trăiesc laolaltă, în modul cel mai firesc, peste 20 de etnii, mai toate (excepția cea mai evidentă este cea a maghiarilor) venite aici spre a conviețui, cu accent pe „con", fie fugind de diverse represalii (armeni, evrei, lipoveni), fie pur și simplu căutând un loc de casă (mai toți ceilalți). Au fost și unii (precum sașii) aduși, cu motive militare sau economice, integrați cu vremea printre români. Nu cred să mai existe vreo țară europeană de o mărime comparabilă cu România în care să trăiască alături în bună pace atâtea etnii (se înțelege, nu număr emigranții moderni, ci doar grupurile stabilizate, coerente cultural).
Cam la fel este cu religiile. Aproape sută la sută creștină, puțin peste 86% ortodoxă, populația României însumează în jur de 10% catolici de diverse nuanțe, plus credincioși de alte rituri (cf. recensământul din 2011, sursa Internet). Catolicizată cu forța pe vremea Habsburgilor, Transilvania și arată gotic, iar catedrale catolice funcționează și în restul țării (amintesc una mai puțin cunoscută decât merită, cea poloneză din Cacica, ridicată la 1904, realmente spectaculoasă). Se pare că în România există și vreo 80 de locașuri de cult musulmane, cea mai faimoasă fiind Moscheea din Constanța, construită, tot la început de secol XX, din inițiativa Regelui Carol I, catolic domnind peste o țară ortodoxă...
Citiți mai multe la adresa cunoscută...www.curteadelaarges.ro.
Ce mai puteți citi în acest număr, printre altele: Horia Bădescu: Marea trăncăneală, Marian Nencescu: Arheul, o poveste de viaţă, Dragoş Vaida: Modul de viaţă european şi fiinţa noastră socială, Dan Anghelescu: Exilul versus Utopia. Aculturaţia totalitară în România, Mihaela Malea Stroe: Degeaba? Da, degeaba! Ilie Popa: Alianţa sovieto­nazistă şi efectul ei asupra României, Florentin Popescu: Întru cinstirea memoriei scriitorilor români eroi, Crina Decusară Bocşan: Scrisori de taină ale Iuliei Hașdeu, Eugen Constantinescu: Xiloformele lui Constantin Rădulescu...
Lectură plăcută! (OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:13:48 Ora standard a Europei de Est