Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ecumenismul Dacoromaniei, de Gheorghe Păun

Revista ,,Curtea de la Argeș”, numărul din aprilie

Ecumenismul Dacoromaniei, de Gheorghe Păun

Este posibil ca deja titlul dinainte să provoace multora oarece „urticarie" și este sigur că pledoaria pe care o încerc în continuare va avea o asemenea urmare...

În primul rând, îi va întărâta pe hlizitorii la adresa „excepționalismului românesc", dar, pe de o parte, contez pe faptul că-i va deruta toponimul mult-acoperitor, și geografic, și istoric, Dacoromania (apare deja aici un ecumenism sui-generis, încercând să-i concilieze pe dacofili și latinofili, ambele părți purtând eventual sufixe mult mai agresive, etichete neelegante venite dinspre „interlocutori"), pe de altă parte, sunt curios cum pot să contracareze sugestia, detaliată mai jos, că noi, românitatea, se pare că chiar avem o misiune cu adevărat excepțională, anume, ecumenică - la modul practic, de reînfrățire a „celor două biserici", separate de aproape o mie de ani, de la Marea Schismă din 1054, motivată, la prima vedere, de orgolii umane și amănunte de ceremonie, în fond, de interese „geo-teologice".
Mai pun puțină sare pe rana anti-excepționaliștilor, reamintind că în România, chiar și în cea de azi, așa „grănițuită" (după expresivul termen propus de acad. Al. Surdu) cum este, trăiesc laolaltă, în modul cel mai firesc, peste 20 de etnii, mai toate (excepția cea mai evidentă este cea a maghiarilor) venite aici spre a conviețui, cu accent pe „con", fie fugind de diverse represalii (armeni, evrei, lipoveni), fie pur și simplu căutând un loc de casă (mai toți ceilalți). Au fost și unii (precum sașii) aduși, cu motive militare sau economice, integrați cu vremea printre români. Nu cred să mai existe vreo țară europeană de o mărime comparabilă cu România în care să trăiască alături în bună pace atâtea etnii (se înțelege, nu număr emigranții moderni, ci doar grupurile stabilizate, coerente cultural).
Cam la fel este cu religiile. Aproape sută la sută creștină, puțin peste 86% ortodoxă, populația României însumează în jur de 10% catolici de diverse nuanțe, plus credincioși de alte rituri (cf. recensământul din 2011, sursa Internet). Catolicizată cu forța pe vremea Habsburgilor, Transilvania și arată gotic, iar catedrale catolice funcționează și în restul țării (amintesc una mai puțin cunoscută decât merită, cea poloneză din Cacica, ridicată la 1904, realmente spectaculoasă). Se pare că în România există și vreo 80 de locașuri de cult musulmane, cea mai faimoasă fiind Moscheea din Constanța, construită, tot la început de secol XX, din inițiativa Regelui Carol I, catolic domnind peste o țară ortodoxă...
Citiți mai multe la adresa cunoscută...www.curteadelaarges.ro.
Ce mai puteți citi în acest număr, printre altele: Horia Bădescu: Marea trăncăneală, Marian Nencescu: Arheul, o poveste de viaţă, Dragoş Vaida: Modul de viaţă european şi fiinţa noastră socială, Dan Anghelescu: Exilul versus Utopia. Aculturaţia totalitară în România, Mihaela Malea Stroe: Degeaba? Da, degeaba! Ilie Popa: Alianţa sovieto­nazistă şi efectul ei asupra României, Florentin Popescu: Întru cinstirea memoriei scriitorilor români eroi, Crina Decusară Bocşan: Scrisori de taină ale Iuliei Hașdeu, Eugen Constantinescu: Xiloformele lui Constantin Rădulescu...
Lectură plăcută! (OviDan)

Trimite email
miercuri, 10 iunie 2026 la 21:06:36 Ora de vară a Europei de Est