Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ecumenismul Dacoromaniei, de Gheorghe Păun

Revista ,,Curtea de la Argeș”, numărul din aprilie

Ecumenismul Dacoromaniei, de Gheorghe Păun

Este posibil ca deja titlul dinainte să provoace multora oarece „urticarie" și este sigur că pledoaria pe care o încerc în continuare va avea o asemenea urmare...

În primul rând, îi va întărâta pe hlizitorii la adresa „excepționalismului românesc", dar, pe de o parte, contez pe faptul că-i va deruta toponimul mult-acoperitor, și geografic, și istoric, Dacoromania (apare deja aici un ecumenism sui-generis, încercând să-i concilieze pe dacofili și latinofili, ambele părți purtând eventual sufixe mult mai agresive, etichete neelegante venite dinspre „interlocutori"), pe de altă parte, sunt curios cum pot să contracareze sugestia, detaliată mai jos, că noi, românitatea, se pare că chiar avem o misiune cu adevărat excepțională, anume, ecumenică - la modul practic, de reînfrățire a „celor două biserici", separate de aproape o mie de ani, de la Marea Schismă din 1054, motivată, la prima vedere, de orgolii umane și amănunte de ceremonie, în fond, de interese „geo-teologice".
Mai pun puțină sare pe rana anti-excepționaliștilor, reamintind că în România, chiar și în cea de azi, așa „grănițuită" (după expresivul termen propus de acad. Al. Surdu) cum este, trăiesc laolaltă, în modul cel mai firesc, peste 20 de etnii, mai toate (excepția cea mai evidentă este cea a maghiarilor) venite aici spre a conviețui, cu accent pe „con", fie fugind de diverse represalii (armeni, evrei, lipoveni), fie pur și simplu căutând un loc de casă (mai toți ceilalți). Au fost și unii (precum sașii) aduși, cu motive militare sau economice, integrați cu vremea printre români. Nu cred să mai existe vreo țară europeană de o mărime comparabilă cu România în care să trăiască alături în bună pace atâtea etnii (se înțelege, nu număr emigranții moderni, ci doar grupurile stabilizate, coerente cultural).
Cam la fel este cu religiile. Aproape sută la sută creștină, puțin peste 86% ortodoxă, populația României însumează în jur de 10% catolici de diverse nuanțe, plus credincioși de alte rituri (cf. recensământul din 2011, sursa Internet). Catolicizată cu forța pe vremea Habsburgilor, Transilvania și arată gotic, iar catedrale catolice funcționează și în restul țării (amintesc una mai puțin cunoscută decât merită, cea poloneză din Cacica, ridicată la 1904, realmente spectaculoasă). Se pare că în România există și vreo 80 de locașuri de cult musulmane, cea mai faimoasă fiind Moscheea din Constanța, construită, tot la început de secol XX, din inițiativa Regelui Carol I, catolic domnind peste o țară ortodoxă...
Citiți mai multe la adresa cunoscută...www.curteadelaarges.ro.
Ce mai puteți citi în acest număr, printre altele: Horia Bădescu: Marea trăncăneală, Marian Nencescu: Arheul, o poveste de viaţă, Dragoş Vaida: Modul de viaţă european şi fiinţa noastră socială, Dan Anghelescu: Exilul versus Utopia. Aculturaţia totalitară în România, Mihaela Malea Stroe: Degeaba? Da, degeaba! Ilie Popa: Alianţa sovieto­nazistă şi efectul ei asupra României, Florentin Popescu: Întru cinstirea memoriei scriitorilor români eroi, Crina Decusară Bocşan: Scrisori de taină ale Iuliei Hașdeu, Eugen Constantinescu: Xiloformele lui Constantin Rădulescu...
Lectură plăcută! (OviDan)

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 10:01:36 Ora standard a Europei de Est