Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Subiectele la Limba și literatura română au avut un grad mediu de dificultate

Examenul de Evaluare Națională la Școala Gimnazială ,,Dacia” din Oradea

Subiectele la Limba și literatura română au avut un grad mediu de dificultate

Luni, 15 iunie 2020, la Școala Gimnazială ,,Dacia" din Oradea, prima probă a Evaluării Naționale, la clasa a VIII-a, proba la Limba și literatura română, s-a desfășurat în condiții speciale, dar fără probleme.

Elevii, cadrele didactice și personalul ajutător au purtat măști. La intrare, elevii și-au dezinfectat mâinile, li s-a luat temperatura și li s-au oferit măști de protecție, după care au fost conduși în sălile de examen, păstrând distanța de siguranță; la fel și în bănci.
Directorul școlii, domnul profesor dr. Florian Hava, ne-a declarat că toate condițiile au fost asigurate potrivit reglementărilor în vigoare pentru ca prima probă a Evaluării Naționale să se desfășoare fără probleme.
Despre subiectul la Limba și literatura română, am discutat, după-masă, cu doamna profesor Diana Simina, profesor de Limba și literatura română la Școala Gimnazială ,,Dacia", director adjunct al unității de învățământ.
,,Consider că subiectele au avut cu un grad mediu de dificultate, fiind accesibile tuturor elevilor, dar și cu câțiva itemi concepuți astfel încât să se poată face o ierarhizare a elevilor.
Astfel, la subiectul I, elevii au avut un fragment din „Zborul", scris de Sorin Titel. Pe baza acestui fragment, ei au avut de redactat răspunsuri referitoare la sinonime, rolul cratimei, modul de formare a unor cuvinte, de extras două cuvinte cu diftong, precum și două idei principale/ secundare din textul dat. De asemenea, în vederea înțelegerii textului, elevii au avut de precizat motivul pentru care sunetele scoase de muzicuță nu erau armonioase. Așadar, itemii au urmărit noțiuni învățate de copii în toți cei patru ani de studiu. Partea B a avut în vedere redactarea unei compuneri de tip argumentativ în care să motiveze apartenența fragmentului la genul epic. Fragmentul ales a oferit suficiente trăsături specifice genului epic, astfel încât elevii au avut posibilitatea să redacteze un răspuns adecvat cerinței.
Subiectul al doilea a vizat la primii doi itemi răspunsuri referitoare strict la textul nonliterar, iar următoarele au cuprins noțiuni parcurse de elevi atât la morfologie, modul, timpul verbelor, cât și din sintaxa propoziției (funcții sintactice) și părți de vorbire. Ultimele două cerințe au vizat noțiuni din clasa a VIII-a, strict din programa școlară propusă în acest an, identificarea unei subordonate completive directe și o construcție a unei fraze care să conțină o propoziție subordonată predicativă.
Compunerea narativă a avut în vedere creativitatea elevilor, o întâmplare din timpul unei activități preferate, un subiect generos, cu multiple posibilități de redactare.
În ceea ce privește gradul de dificultate... ceea ce putea să le creeze elevilor dificultăți a fost delimitarea corectă a frazei, cu identificarea corectă a propoziției principale, având în vedere că exista un verb la mod nepersonal, precum și identificarea corectă a funcției sintactice și a valorii morfologice a cuvântului „lui" (Atr. pron. genitival, pronume personal), iar la Subiectul I, identificarea corectă a cuvintelor ce conțin diftong, deoarece în secvența indicată exista „o capcană"- „geamantane", cuvânt ce nu conține diftong.
Ce spun elevii?
,,La o primă discuție cu elevii școlii noastre, am constatat că ei sunt optimiști, subiectul primit a fost accesibil și sperăm că și notele lor vor fi pe măsura așteptărilor, chiar dacă emoțiile au fost foarte mari!
În plus, noi am reușit să aplicăm două simulări acelor elevi care în cele două săptămâni au fost prezenți la pregătirea față în față, ceea ce i-a ajutat foarte mult, considerăm noi".
Ținem să precizăm faptul că noi am fost prezenți la Școala ,,Dacia" și în prima zi de pregătire a elevilor pentru Evaluarea Națională, marți, 2 iunie 2020.
Ovidiu Dan
Vedeți mai multe poze în Galeria foto: Subiectele la Limba și literatura română au avut un grad mediu de dificultate.

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 07:05:59 Ora standard a Europei de Est