Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Proba de matematică

Astăzi, 17 iunie, în cadrul examenului de Evaluare Naţională, s-a desfășurat

Proba de matematică

Dorind să aflăm părerea unui profesor de specialitate vizavi de subiectele care s-au dat, astăzi, la proba de matematică, am apelat la doamna profesor de matematică Dorina Szatmari, de la Școala Gimnazială ,,Nicolae Bălcescu" din Oradea.

,,Consider că subiectele de la proba de matematică a examenului de Evaluare Naţională au fost bine întocmite: s-a respectat programa şcolară, conţin probleme cu grade diferite de dificultate,  dând astfel şansă elevilor să ajungă uşor la nota 7, dar și posibilitatea departajării. 
Cele 40 de teste de antrenament postate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării au fost binevenite, oferind elevilor din toată ţara modele unitare de pregătire (cunoscându-se faptul că elevii, la clasă, lucrează după culegeri diferite); așa încât, de această dată, cu toții au avut aceleași modele (mai puțin cei care nu au avut acces la internet). Elevii interesaţi au avut posibilitatea să se verifice, să se corecteze şi să înveţe din baremele asociate fiecărui test de antrenament.
Rezolvarea testelor de antrenament le-a fost de mare ajutor
Toţi elevii cu care am discutat au spus că rezolvarea testelor de antrenament le-a fost de mare ajutor. La începutul fiecărei săptămâni, aşteptam cu nerăbdare, atât eu, cât şi copiii, noul set de teste şi în fiecare vineri se postau baremele. Cred că ar fi bine ca această practică a publicării a cât mai multor teste de antrenament de către comisia naţională, să continue şi în anii şcolari următori. De altfel, subiectul extras, astăzi, a fost asemănător ca structură cu aceste teste, ca atare, copiii nu au fost surprinşi de tipul de exerciţii şi de gradul de dificultate.
Subiectele probei și părerea elevilor           
Subiectul I a conţinut exerciţii simple: calcule elementare, identificarea celui mai mic număr natural dintr-un interval de numere reale, identificarea unui unghi drept într-un paralelipiped dreptunghic desenat, procente, înţelegerea unei diagrame.
Subiectul al II-lea a cerut la primul punct desenarea şi notarea corectă a unui cub. Celelalte exerciţii au fost de aritmetică şi algebră, de nivel mediu, fără capcane şi fără să necesite artificii matematice.  Chiar şi problema care se află întotdeauna în acest al II-lea subiect şi de care o mare parte dintre elevi ,,se tem", de data aceasta, majoritatea copiilor cu care am discutat mi-au spus că au rezolvat-o ,,din prima".
Subiectul al III-lea a avut, ca de obicei, două probleme, prima de geometrie plană, cealaltă de geometrie în spaţiu, fiecare cu câte trei subpuncte. La subpunctul a) aşa cum era de aşteptat, s-a cerut calculul unui perimetru, respectiv calculul unei arii, cu valori date în problemă.
Greul acum începea... Eleva D., cu rezultate foarte bune la matematică, mi-a spus: ,,M-am bucurat că am rezolvat totul până aici în jumătate de oră, dar am stat la subpunctul b) al problemei de geometrie plană tot o jumătate de oră până să observ trapezul". Alt elev mi-a spus că în ultimul minut ,,i-a picat fisa" cum se rezolvă subpunctul c) al problemei de geometrie în spaţiu: ,,N-am  mai avut timp să scriu toate argumentele pentru justificarea distanţei dintre plane şi am trecut direct la calculul numeric".
Subpunctele b) şi c) ale problemei de geometrie plană şi subpunctul c) al problemei de geometrie în spaţiu au fost mai dificile...
Considerații
Profesorii evaluatori vor trebui să dea dovadă de multă răbdare şi atenţie la corectarea lucrărilor deoarece unii copii au introdus notaţii diferite, au mers pe trasee diferite de rezolvare faţă de cele din baremul oficial, corecte până la un anumit punct sau poate până la final. Cu siguranţă, vor exista multe lucrări în care aceste subpuncte nu vor fi abordate deloc.  
Ca întotdeauna, la afişarea baremului oficial, au fost copii care şi-au dat seama că nu au făcut demonstraţii complete (bunăoară, au demonstrat la problema 2b) că doar o dreaptă dintr-un plan e paralelă cu celălalt plan, în loc de două drepte concurente), motivul fiind acela  că elevii nu cunosc bine teoria şi nu dau importanţa cuvenită redactării în cerinţe de examen.
Probabil vor fi mai puţine note de 10 la matematică decât în anii anteriori. Elevii care au învăţat serios pentru examen, chiar dacă anul acesta au fost situaţii atipice, chiar dacă nu sunt foarte talentaţi la matematică şi au alte materii preferate, cred că vor obţine note frumoase care le vor permite să ajungă la liceul dorit", apreciază doamna profesor Dorina Szatmari.
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 02:53:09 Ora standard a Europei de Est