Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

A început pregătirile pentru Recensământul populației și locuințelor din 2021

Instituția Prefectului - Județul Bihor

A început pregătirile pentru Recensământul populației și locuințelor din 2021

În acest sens, conform dispozițiilor prefectului Dumitru Țiplea, a fost transmisă la nivel național componența comisiilor locale de recensământ aferente celor 101 unități administrativ-teritoriale din județul Bihor, responsabile cu procesul de recensământ în teritoriu.

Conform metodologiei, cetăţenii români îşi vor putea completa online formularele de recenzare, urmând ca cei care nu au făcut acest lucru să fie recenzaţi după modelul clasic, prin interviuri faţă în faţă. 
România, ca stat membru al Uniunii Europene și în conformitate cu prevederile agreate la nivel european, va efectua Recensământul populației și locuințelor în anul 2021. Recensământul este o cercetare statistică de mare anvergură, care are ca obiectiv prioritar producerea de indicatori privind numărul și distribuția teritorială a populației rezidente, a structurii demografice și socio-economice, date referitoare la gospodăriile populației, precum și la fondul locativ, condițiile de locuit ale populației și clădirile în care se situează locuințele. 
Conform OUG nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021, fac obiectul recenzării:
a) persoanele cu cetățenie română, străină sau fără cetățenie, cu reședința obișnuită în România;
b) persoanele cu cetățenie română, cu domiciliul în România, dar cu reședința în altă țară pentru o perioadă mai mică de 12 luni;
c) persoanele cu cetățenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forțelor armate naționale staționate în restul lumii, personalul național al bazelor științifice naționale stabilite în afara teritoriului geografic al țării, persoanele de cetățenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave și platforme plutitoare operând parțial sau în întregime în afara teritoriului economic;
d) gospodăriile și nucleele familiale;
e) clădirile de locuit;
f) clădirile cu altă destinație decât cea de locuit, dacă există cel puțin o locuință în acestea;
g) locuințele situate în orice clădire, indiferent de forma de proprietate, de pe teritoriul României;
h) spațiile colective de locuit.
Recensământul populației și locuințelor din anul 2021 are ca moment de referință ora ,,0" din 1 mai 2021 și se desfășoară după următoarele etape:
1. În anul 2020 și perioada ianuarie - august 2021, se realizează construirea bazei de date, cu date pentru clădiri și locuințe.
2. În perioada iulie - noiembrie 2021 se desfăşoară, etapizat, recenzarea populaţiei și locuințelor. Identificarea persoanelor se realizează pe baza codului numeric personal. 
3. În perioada august - septembrie 2021 se realizează colectarea on-line a înregistrărilor individuale și a celor referitoare la gospodării, locuințe și clădiri, respectiv auto-recenzarea on-line. Fiecare persoană cu reşedinţa obişnuită în România trebuie să se autorecenzeze accesând pe internet propriul formular individual ,,P", completat deja parțial cu anumite date obţinute prin colectarea indirectă, pe baza unui nume de utilizator şi a unei parole. 
5. În perioada octombrie - noiembrie 2021 se realizează în teren colectarea prin interviu față-în-față, asistată de calculator, a înregistrărilor individuale, pentru acele persoane, clădiri și locuințe pentru care nu s-a realizat autorecenzarea on-line.
6. În perioada decembrie 2021 - ianuarie 2022 se realizează asigurarea completitudinii înregistrărilor individuale privind persoanele, gospodăriile, locuințele și clădirile. 
7. În perioada februarie 2022 - martie 2024 se realizează controlul, validarea, procesarea şi diseminarea datelor colectate.
Prefectul Dumitru Țiplea precizează că „digitalizarea procesului de recensământ este un demers firesc și necesar. Privim acest proces ca pe un parteneriat bazat pe responsabilitate, în care calitatea, acuratețea și corectitudinea datelor furnizate de cetățeni vor contribui la dezvoltarea de politici guvernamentale în domeniul economic și social, inclusiv pentru dezvoltarea umană, pentru cercetare și pentru mediul de afaceri, pentru următorii 10 ani, indiferent de perioadele electorale".
Reamintim că ultimul recensământ al populației și locuințelor din România s-a desfășurat în anul 2011.
Cancelaria Prefectului
Județul Bihor

Trimite email
joi, 9 aprilie 2026 la 08:52:09 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Noul preşedinte al Academiei

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat marţi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate...
Citeşte mai multe la rubrica ŞTIRI
Prima coloană din stânga
Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...