Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Raport de activitate (ianuarie-iulie 2020)

Deputat Cherecheș Florica

Raport de activitate (ianuarie-iulie 2020)

Activitatea mea de deputat, vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și secretar al Grupului de deputați PNL, în cifre: 164 de întrebări, 134 de luări de cuvânt, 94 de declarații politice, 108 propuneri legislative, din care, 22 au fost promulgate ca legi, 25 de moțiuni.

Am pornit în noul an cu multă speranță, cu un guvern PNL hotărât să schimbe fața României prin reforme în domeniile cheie ale economiei, învățământului, sănătății și transporturilor.
Pandemia COVID-19 a obligat însă, atât Guvernul, cât și Parlamentul să-și adapteze prioritățile, astfel că sănătatea românilor și desfășurarea activităților de orice fel, în condiții de siguranță sanitară, au devenit principalul obiectiv al ultimelor luni.
Activitatea parlamentară s-a mutat în mediul online, la fel ca multe alte activități desfășurate în această perioadă. Am participat în această perioadă, la dezbaterea unor proiecte importante de legi, prin care erau adoptate ordonanțele de guvern, emise pentru a răspunde necesităților apărute. De asemenea, am participat la dezbaterea unor legi populiste, care presupuneau un efort bugetar deosebit, fără studii de impact, propuse ori susținute de PSD, doar pentru a pune noi poveri pe umerii Guvernului care, oricum, a avut de luptat cu efectele pandemiei, reușind, totuși, să țină sub control situația, atâta vreme cât a avut pârghiile necesare. Măsurile bune luate la timp au reușit să evite o aglomerare a sistemului sanitar, contaminarea în masă a românilor și un număr ridicat de decese.
La începutul sesiunii parlamentare am depus o inițiativă de modificare a Legii de combatere a ambroziei, pentru ca legea aflată în vigoare să fie mai funcțională. Modificările aduse, promulgate deja de președinte, vor conduce la o luptă mai eficientă împotriva celei mai alergene plante din România, care face viața persoanelor alergice un calvar, pe toată perioada de vegetație a plantei.
În urmă cu doi ani, am început să atrag atenția asupra unui pericol de contaminare majoră pe care-l reprezintă cele două batale de reziduuri petroliere de pe raza comunei Derna și am depus o mulțime de memorii la câteva ministere, pentru a găsi soluția optimă pentru ecologizarea acestora. Din păcate, răspunsurile primite de la Guvernul PSD au fost mereu vagi, comisie după comisie analizând situația și atât. Am reluat în acest an seria consultărilor la ministere și la Administrația Fondului de Mediu, și încep să se întrezărească soluții, chiar dacă procesul nu este deloc simplu ori ieftin. Pe raza județului Bihor mai sunt câteva situri contaminate, pe lângă aceste batale, și preocuparea mea este să găsim o soluție potrivită pentru ecologizarea lor.
Dintre legile inițiate sau co-inițiate de mine și promulgate în această sesiune parlamentară, amintesc doar două: Legea pentru combaterea ambroziei și Legea prin care se acordă un stimulent educațional de 100 lei pe lună, în vederea participării la grădiniță a copiilor proveniți din familii care beneficiază de alocație pentru susținerea familiei, sau care au părinții absenți.
Pentru a întârzia răspândirea virusului și a proteja sănătatea elevilor, a familiilor acestora și a cadrelor didactice, toată activitatea didactică a fost mutată în spațiul virtual. Din păcate, unii copii nu s-au putut conecta la „Școala de acasă" din lipsa dispozitivelor sau a conexiunii la internet. M-am alăturat și eu eforturilor Guvernului și inițiativelor private de a le furniza acestor copii cele necesare continuării cursurilor online, și am dăruit 10 tablete conectate la internet pentru tot atâția elevi proveniți din familii cu mijloace limitate, din nordul județului Bihor.
În toată această perioadă, am preluat de la cetățeni diverse probleme, sugestii, propuneri concrete, pe care le-am transmis către Guvern, am stat de vorbă cu majoritatea miniștrilor, pentru a le aduce la cunoștință diverse situații, pentru a le cere să vină cu soluții sau să accepte propunerile noastre. Aceste discuții s-au materializat adesea în prevederi conținute în ordonanțe ori hotărâri de guvern, în metodologii și proceduri specifice, spre satisfacția celor care le-au sesizat, care au apreciat că sunt luați în serios și ascultați.
La începutul lunii februarie, împreună cu alți trei colegi din comisia de învățământ, am efectuat o vizită de lucru în Finlanda, pentru a observa sistemul lor de învățământ, și a prelua bunele lor practici în învățământul profesional.
În perioada următoare, continuă atât activitatea parlamentară în sesiune extraordinară, cât și consultările cu cetățeni și firme, audiențele pe diferite teme. Pentru că ne apropiem de alegerile locale, o mare parte a activității este dedicată vizitelor în teren, discuțiilor cu cetățenii, cu reprezentanții administrațiilor locale, cu candidații noștri.
Deputat Cherecheș Florica,
vicepreședinte Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport
președinte O.F.L. România

Trimite email
miercuri, 8 aprilie 2026 la 17:59:59 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Noul preşedinte al Academiei

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat marţi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate...
Citeşte mai multe la rubrica ŞTIRI
Prima coloană din stânga
Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...