Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Cercetare cu privire la implicarea profesorilor participanți la programul de formare CRED, în desfășurarea învățării la distanță

Investigarea modalităților în care profesorii din grupul țintă s-au implicat în organizarea și desfășurarea învățării la distanță...

Cercetare cu privire la implicarea profesorilor participanți la programul de formare CRED, în desfășurarea învățării la distanță

În cadrul subactivității A.5.3. Realizarea de cercetări tematice care să sprijine procesul de implementare a curriculumului bazat pe competențe cheie, în perioada aprilie-mai 2020 a fost inițiată o cercetare online în rândul cadrelor didactice care au participat la programele de formare, organizate în cadrul proiectului „Curriculum Relevant, Educație Deschisă pentru toți - CRED".

Cercetarea a avut ca scop investigarea modalităților în care profesorii din grupul țintă s-au implicat în organizarea și desfășurarea învățării la distanță, precum și analizarea opiniilor lor cu privire la utilitatea formării CRED.
Studiul a pornit de la ideea că situația determinată de suspendarea cursurilor față în față a impus schimbări semnificative și deloc anticipate la nivelul sistemului educațional, implicit la nivelul modului în care se realizează învățarea - în forme variate, mai puțin controlat decât în mediul școlar, în condiții și ritmuri diferite.
Lotul investigat
Cercetarea a cuprins 2.318 cadre didactice. Acoperirea teritorială a lotului investigat reflectă diversitatea rețelei școlare, atât pe medii de rezidență, cât și pe județe și pe tipuri de localitate. Pe niveluri de educație, aproximativ 45% dintre profesorii participanți la cercetare predau în învățământul primar, o pondere apropiată având și profesorii care predau în învățământul gimnazial. Profesorii de limba română, limbi moderne și matematică au cea mai mare pondere în rândul profesorilor de gimnaziu investigați, ceea ce reflectă distribuția pe discipline a grupelor de formare derulate până în prezent în cadrul Proiectului CRED.
La momentul aplicării cercetării, 31% dintre profesorii respondenți finalizaseră programul de formare CRED, iar 69% erau în curs de finalizare.  
Rezultatele cercetării referitoare la organizarea și desfășurarea învățării la distanță
  • Datele de cercetare indică faptul că peste 98% dintre respondenți au declarat că au derulat activități cu elevii în perioada suspendării cursurilor față în față. Această stare de fapt era așteptată, dat fiind specificul programului de formare în CRED și instrumentele puse la dispoziția cadrelor didactice participante.
  • Majoritatea profesorilor participanți la investigație s-au autoapreciat că dețin competențe digitale de nivel ridicat, inclusiv ca urmare a participării la programul de abilitare curriculară organizat în format blended learning în cadrul Proiectului CRED.
  • Cu privire la modalitățile tehnice de comunicare și activitate cu elevii, mai puțin de jumătate dintre profesori (42%) au folosit în această perioadă o platformă de învățare online propriu-zisă (50% în urban sunt și 30% în rural) și pe niveluri de educație (29% în primar și  44,1% la gimnaziu). Peste 40% dintre respondenți au declarat că au făcut apel si la alte mijloace (spații colaborative de comunicare și învățare, aplicații online). Portalul digital.educred.ro promovat de MEC a fost menționat de aproape jumătate dintre profesori, la momentul aprilie 2020. În afara instrumentelor online, peste 85% dintre profesori declară faptul că în perioada școlii de acasă au apelat si la instrumente de comunicare specifice învățământului la distanță (telefon, email), atât în cazul profesorilor din rural, cât și al celor din urban.
  • În perioada suspendării cursurilor față în față, profesorii au utilizat resurse didactice variate. Se remarcă ponderea ridicată a fișelor de lucru și a resurselor audio-video (utilizate de peste trei sferturi dintre cei investigați), concomitent cu incidența scăzută a celor care au declarat utilizarea manualelor digitale. Alte resurse utilizate de ponderi de 30-50% dintre profesori au vizat: auxiliare didactice, prezentări, lecturi, fișe de evaluare. Cei mai mulți dintre profesori au indicat faptul că resursele utilizate în activitățile online sau la distanță cu elevii: au fost identificate în mediul online ca RED-uri (80%), au fost create de ei înșiși (73%), le-au preluat din diferite auxiliare (63%)sau din manuale (48%). 
  • Profesorii au utilizat variate modalități de organizare și desfășurare a activității didactice la distanță. Cele mai frecvente contexte de predare-învățare au constat în alocarea de sarcini de lucru individuale pentru exersare și rezolvare. De asemenea, profesorii au utilizat frecvent prezentări în activitățile online (explicații frontale, rezolvarea de sarcini de lucru cu întreaga clasă) și, în pondere mai redusă și cu frecvență mai redusă, activități pe grupuri de lucru pentru rezolvarea unor sarcini de învățare.
  • Un alt aspect abordat în cercetare face referire la modalitățile în care profesorii au monitorizat învățarea la distanță a elevilor. 80% dintre profesori au apelat la colectarea constantă, prin diferite modalități tehnice, a temelor rezolvate de elevi. Doar unul din zece profesori a utilizat interacțiunile video sincron ca modalitate de evaluare a sarcinilor de lucru. Alte modalități utilizate în ponderi mai reduse au vizat colectarea temelor într-un portofoliu care urmează a fi verificat la momentul reluării cursurilor față în față.
  • Profesorii au oferit informații cu privire la modul în care au reușit să ofere feedback elevilor lor. Peste 70% dintre profesori au declarat că au reușit să ofere un feedback individualizat fiecărui elev, pe baza temelor transmise prin diferite canale de comunicare și/sau în cadrul interacțiunilor online. 20% dintre profesori au optat pentru oferirea de feedback general pentru întreaga clasă, pe baza căruia elevii puteau să își corecteze temele. Unii profesori au declarat că nu au reușit să ofere un feedback consistent elevilor cu privire la rezultatele din perioada învățării la distanță.
  • Cercetarea a chestionat măsura în care profesorii au primit sprijin din partea factorilor educaţionali, a autorităţilor locale, a instituției școlare și a părinților. în organizarea activităţii la distanţă. Proiectul CRED, unitățile de învățământ și Ministerul Educației erau, la momentul aprilie 2020, cele mai importante instanțe de sprijin pentru profesori (peste 80% dintre respondenți au indicat cel puțin o formă de sprijin din partea acestora). Un rol important, indicat de procente de peste 60% dintre respondenți, l-au avut și inspectoratele școlare județene și colegii de catedră. Alte instanțe de sprijin, menționate de ponderi de sub 20% dintre profesori, au fost: CCD-urile, CJRAE/CMBRAE, diferite ONG-uri și autoritățile locale. Sprijinul primit de la aceste instanțe a fost variat: suport în organizare, acces la echipamente și dispozitive necesare învățării la distanță, acces la resurse de învățare online, platforme și aplicații online.
  • Pentru participanții la cercetare, părinții reprezintă o resursă importantă, care poate avea un rol direct în creșterea participării și a implicării elevilor în activitățile didactice. Peste jumătate (55%) au afirmat că, în perioada suspendării cursurilor față în față, au primit sprijinul părinților, care au încercat să creeze condiții optime de comunicare și de studiu pentru copii (spațiu, echipamente, asistență). De asemenea, aproape un sfert dintre profesorii investigați sunt de părere că unii părinți încep să se adapteze la acest mod de organizare a activităților școlare și oferă sprijin chiar și altor părinți. Aproape unul din cinci profesori a declarat că părinții, în majoritatea lor, se simt depășiți și au un nivel scăzut de implicare, sau se consideră nemulțumiți de acest mod de organizare a activităților școlare.
  • În absența unei experiențe anterioare semnificative de predare-învățare online, pentru majoritatea profesorilor perioada învățării la distanță a însemnat un efort intens de adaptare, de pilotare, de învățare. În această perioadă ei s-au confruntat cu variate provocări și dificultăți. Cele mai multe provocări menționate au făcut referire la elevi: lipsa/insuficiența echipamentelor și a accesului la Internet, necesare pentru organizarea învățării la distanță; o mai slabă implicare și motivare pentru a folosi noile tehnologii în scopul învățării. De asemenea, Organizarea activității la distanță a solicitat, pentru jumătate dintre profesori, resurse materiale și resurse de timp foarte mari pentru pregătire, desfășurare, feedback.
Rezultatele cercetării referitoare la programul de formare CRED
  • În opinia profesorilor, punctele forte ale programului de formare CRED au constat în următoarele aspecte: asigură formatori de calitate, cu prestație; se centrează pe domeniul abilitării curriculare care este prioritate a sistemului educațional românesc; are o componentă importantă de asistență acordată cursanților pe durata formării; utilizează o platformă de eLearning cu activități online; oferă cursanților metode și experiențe practice relevante; asigură suporturi de curs și materiale de studiu de calitate; propune modalități de evaluare flexibile și inovative; este un program național oferit de MEC și oferă multe credite. Fiecare dintre aceste aspecte au fost menționate în ponderi ample, de 85-95% dintre profesori.
  • În ponderi ample cuprinse între 82 și 96%, profesorii investigați au apreciat pozitiv următoarele rezultate ale participării lor la programul de formare CRED: s-au familiarizat cu activităţi sincron de învăţare (webinare); au înţeles mai bine avantajele şi limitele utilizării noilor tehnologii; au învățat să identifice şi să utilizeze Resurse Educaţionale Deschise; au învăţat să lucreze pe o platforma online; au învăţat să utilizeze diferite aplicaţii online în activităţile didactice cu elevii; au dezvoltat activităţi de învăţare mai bine adaptate nevoilor şi specificului elevilor nativi digital; au folosit în mai mare măsură strategii şi instrumente de evaluare care valorifică noile tehnologii; au lucrat mai eficient cu colegii în spaţii colaborative online; au învăţat să dezvolte chiar ei o serie de Resurse Educaţionale Deschise. Toate aceste aspecte au căpătat importanță amplă în contextul în care activitatea didactică a trecut din sala de clasă în mediul online sau sub diferite alte forme de organizare.
  • Profesorii au propus o serie de aspecte care suportă ameliorare pentru o mai bună derulare a programului de formare CRED. Pentru aproape jumătate dintre profesori, resursele de timp alocate diverselor module reprezintă un aspect problematic; pe de o parte, timpul total de formare este amplu; pe de altă parte, anumite teme necesită un timp mai mare pentru aprofundare. Peste un sfert dintre profesori au menționat că resimt nevoia de sprijin mai semnificativ după finalizarea cursului, în etapa de valorificare la clasă a competențelor dezvoltate. Alte aspecte care necesită ameliorare sunt: accesul la platforma online și asistența tehnică acordată în acest sens (22%); aplicabilitatea suporturilor de curs pentru varietatea situațiilor educaționale din sistemul de învățământ românesc; comunicarea cu organizatorii și alte aspecte logistice legate de curs (11%).
  • Au fost propuse modalități alternative prin care Proiectul CRED poate susține învățarea la distanță: facilitarea accesului la Resurse Educaționale Deschise pentru fiecare clasă/disciplină de studiu (56% dintre propuneri); webinarii sau alte forme de învățare colaborativă, care să sprijine dezvoltarea competențelor de utilizare a platformelor și aplicațiilor relevante (43%) sau care să abordeze în profunzime aspecte privind proiectarea activităților la distanță/online (35%); orientări privind abordarea unor aspecte socio-emoționale în comunicarea și activitățile de învățare la distanță cu elevii (40%); sprijin metodologic pentru utilizarea colectorului de Resurse Educaționale Deschise (29%). De la momentul aprilie 2020, o parte dintre aceste recomandări au fost deja puse în aplicare.(B.C.)

Trimite email
duminică, 11 octombrie 2026 la 15:46:03 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Astăzi ...

Astăzi, duminică, 11 octombrie 2026, în ajunul Zilei Oradiei, de la ora 16.30, în Sala  Filarmonicii de Stat din Oradea, va avea loc Festivitatea de premiere a elevilor merituoși ai orașului, în semn de recunoaștere și apreciere pentru rezultatele lor excepționale obținute la nivel național și internațional...
Până acum, această premiere se desfășura, în 12 octombrie, chiar de Ziua Oradiei...
 
Tot astăzi, duminică - Programul Oradea FestiFall 2026
Concerte...
Main Stage - Piața Unirii
19.00 Concert - Dafina
20.00 Concert - Smiley
21.00 Concert - Andra
22.00 Concert - Asaf Avidan
Vedeți articolul publicat cu tot programul zilei de duminică, 11 octombrie 2026!