Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Arhimede și invențiile sale

În premieră națională, Muzeul Țării Crișurilor aduce la Oradea încă o expoziție de excepție

Arhimede și invențiile sale

Muzeul Țării Crișurilor aduce în fața publicului o nouă expoziție de talie internațională care prezintă însemnatele realizări ale lui Arhimede, unul dintre marii învățați ai Antichității, considerat părintele științei moderne.

 Intitulată „Arhimede și invențiile sale", expoziția este deschisă publicului începând cu data de 4 august 2020, la sediul Muzeului Țării Crișurilor (Strada Armatei Române nr. 1/A). Evenimentul constituie o premieră națională și este rezultatul parteneriatului realizat de muzeul orădean și Consiliul Județean Bihor cu italienii de la „Niccolai Group Teknoart" SRL și „Artisans of Florence", aceștia din urmă fiind realizatorii exponatelor care reproduc invențiile lui Arhimede.
Colaborarea dezvoltată în urmă cu doi ani de Muzeul Țării Crișurilor cu „Niccolai Group Teknoart", din Florența (Italia), a fost fructificată până acum prin două evenimente muzeale de impact național. Primul a avut loc tot în luna martie, expoziția interactivă „Invențiile unui geniu. «Mașinile» lui Leonardo da Vinci", care a făcut ocolul mapamondului și a fost adusă la Oradea pentru prima oară în România. La un an distanță, în martie 2019, la Oradea a fost organizată, tot în premieră națională, expoziția interactivă „Roma antică. Civilizație și grandoare. Tehnologie civilă și militară", care a prezentat reconstituiri realizate tot de familia Niccolai. Păstrând tradiția, muzeul orădean oferă publicului său un alt cadou de valoare, aducând, de această dată, în micul Paris de pe Peța invențiile unui alt geniu - Arhimede.
„Pentru a realiza prototipurile finale, am consultat copii ale textelor grecești antice: «Palimpsestul lui Arhimede» și «Codexul lui Taccola», dar și texte romane cum ar fi tratatele despre arhitectură ale lui Vitruviu, texte renascentiste cum sunt codexurile lui Leonardo da Vinci, precum și tratatele lui Galileo Galilei", spune Gabriele Niccolai, directorul „Niccolai Group Teknoart". „Am fost inspirați de savanți și prieteni care au avut norocul să trăiască la Siracuza (Sicilia de azi - Italia) - locul nașterii lui Arhimede. Scopul nostru a fost să reconstituim invențiile și tehnologiile, cu materiale din vremea sa - lemn, frânghie, sticlă, fier... - pentru a le demonstra funcția într-un mod care să fie înțeles și să bucure pe toată lumea".
Câteva repere despre personalitatea lui Arhimede și contextul istoric al vremii în care acesta a trăit le oferă Luigi Rizzo, directorul firmei „Artisans of Florence", operatorul internațional de turism al Muzeului „Leonardo da Vinci" din Florența. „Timpul lui Arhimede, cunoscut sub numele de epoca elenistică, a început cu perioada de pace de după moartea lui Alexandru cel Mare, în anul 323 î.Hr. În perioada elenistică, Alexandria, oraș fondat de Alexandru cel Mare în 331 î.Hr., a devenit centrul științific și tehnologic al civilizației elene, ceea ce le-a dat grecilor un mare avantaj militar în fața dușmanilor lor. În timp ce acumula un imens capital de cunoștințe, civilizația greacă a obținut un progres științific substanțial, fuzionând cunoștințele tehnice egiptene și mesopotamiene cu geometria greacă, sofisticată. În această perioadă, matematicienii greci conduși de Arhimede din Siracuza au revoluționat lumea, inventând noi mașinării pentru inginerie și pentru război. Au construit faruri, au exploatat energia Soarelui folosind oglinzi și au descoperit modalități de a construi nave imense, punând în practică principiile, nou descoperite, ale flotabilității. Folosind geometria, ei au putut măsura distanța Pământului față de Soare și dimensiunea planetei noastre.
Pe lângă alți învățați ai vremii, Arhimede a fost maestrul geometriei curbe, fiind promotorul unei adevărate revoluții științifice. Muzee de știință din întreaga lume prezintă invenții atribuite lui Arhimede, geniul clasic al perioadei elenistice, ceea ce dovedește că, la 2.200 de ani de la moartea sa, știința lui Arhimede este încă vie. Ne-am dat seama că știința sa se pierduse de-a lungul timpului doar pentru a fi redescoperită și reconstruită" - Luigi Rizzo.
Reconstituiri ale invențiilor lui Arhimede au fost expuse pentru prima oară în 2013, în Italia, iar de atunci expoziția a fost itinerată în muzee din întreaga lume. Prezentă acum la Oradea, expoziția cuprinde 35 de reproduceri ale mașinăriilor inventate de Arhimede și este structurată pe patru secțiuni tematice.
Secțiunea „Mașinile lumii antice" prezintă mașinării militare a căror invenție este atribuită lui Arhimede, cum ar fi balistele, „mâinile de fier" - pârghii uriașe care ascundeau mecanisme secrete folosite împotriva navelor de război romane sau pe șantiere navale, pentru ridicarea unor ambarcațiuni mari, și „oglinzile arzătoare", folosite în luptele navale la scufundarea navelor. Aceste mașini antice au fost proiectate să funcționeze cu energia gravitației, fluxul vântului, fluxul de apă și razele solare.
Secțiunea intitulată „Mașini acționate de energie alternativă" prezintă modul în care se capta, în Antichitate, energia generată de vânt, apă sau de soare. Este o secțiune pe cât de surprinzătoare, pe atât de distractivă, oferind publicului informații despre crearea iluziilor optice, propagarea sunetului, farul, pierdut, al Alexandriei și dezvăluie secretul din spatele paradoxului mecanic al lui Arhimede, în care obiectele se rostogolesc în sus.
Secțiunea „Puterea formelor" prezintă descoperirile din geometrie ale lui Arhimede, descoperiri care i-au permis să pună în practică o tehnologie ce a revoluționat lumea sa. Este o secțiune tematică în care vizitatorii se pot distra cu geometria, pot rezolva puzzle-uri similare pieselor Lego și cubului Rubik și folosi blocuri utilizate în construcțiile din acea vreme.
Secțiunea a patra, denumită generic „Moștenirea lui Arhimede", prezintă lucrări importante ale unor oameni de știință celebri ale căror realizări au pornit de la descoperirile lui Arhimede - Leonardo da Vinci și Galileo Galilei. Este tema care relevă publicului rolul și contribuția adusă de Arhimede la dezvoltarea științei moderne, arătând, de asemenea, evoluția în timp a acelorași mașini create de acesta și recreate de-a lungul secolelor, pe aceleași principii de funcționare.
În realizarea acestor exponate, cei de la Niccolai Teknoart s-au inspirat din singura lucrare rămasă de la Arhimede, copia antică a codexului pierdut al marelui învățat grec. Este vorba despre „Palimpsestul lui Arhimede", realizat în secolul al XIII-lea și care a fost reconstituit de William Noel și echipa sa de la The Walters Art Museum din Baltimore, Maryland (SUA).
Arhimede (în greacă Archimedes) a fost un mare învățat al lumii antice care a trăit între anii 287-212 î.Hr, în Siracuza, Sicilia de azi, care pe atunci era colonie grecească. Realizările sale se înscriu în numeroase domenii științifice, de la matematică, fizică, astronomie și ingineria, la filozofie. Despre viața lui se cunosc puține detalii, dar este considerat drept unul dintre principalii oameni de știință din antichitate. Lui i s-au atribuit proiectele unor invenții, inclusiv ale unor mașinării de luptă.
Arhimede este, în general, considerat a fi unul din cei mai mari matematicieni ai Antichității, dar și unul dintre cei mai mari ai tuturor timpurilor, alături de Isaac Newton. A fost primul matematician care a realizat calculul aproximativ al numărului π (pi), cu o acuratețe remarcabilă pentru acele timpuri. De asemenea, a definit spirala care-i poartă numele și formule de calcul ale  volumelor și suprafațelor corpurilor de revoluție.
Arhimede a murit în timpul asediului Siracuzei, ucis de un soldat roman. La dorința sa, pe piatra funerară a mormântului a fost sculptată o sferă în interiorul cilindrului circumscris, el fiind cel care a demonstrat că raportul dintre aria sferei și a cilindrului circumscris este egal cu raportul volumelor corpurilor, având valoarea 2/3.
Lucrările sale au rămas aproape necunoscute lumii mai bine de 500 de ani după moartea sa. Abia în secolul VI d.Hr., Isidore din Milet și Eutocius din Escalon, alți învățați ai vremii, au recunoscut, în scrierile lor, valoarea descoperirilor lui Arhimede, deschizând astfel porțile cunoașterii lucrărilor sale.
Câteva copii ale lucrărilor lui Arhimede au supraviețuit până în Evul Mediu, fiind sursă de inspirație pentru oamenii de știință din timpul Renașterii, cum ar fi Fermat, Pascal și Galileo Galilei. În 1906 au fost descoperite câteva lucrări necunoscute, până atunci, ale lui Arhimede, care au oferit noi perspective de înțelegere a modului în care învățatul antic a obținut rezultatele matematice.
Expoziția va sta la dispoziția publicului până la finalul lunii octombrie 2020.
Prețul de vizitare: 8 lei pentru adulți și 4 lei pentru copii (pentru toate expozițiile de la muzeu, cu excepția Vivariului).
Intrarea este gratuită pentru copiii de până în 4 ani, copiii din casele de asistenţă socială, veteranii de război, lucrătorii actuali şi pensionarii din reţeaua muzeistică naţională. (A.C.)
Trimite email
duminică, 1 noiembrie 2026 la 00:50:23 Ora standard a Europei de Est