Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Arhimede și invențiile sale

În premieră națională, Muzeul Țării Crișurilor aduce la Oradea încă o expoziție de excepție


Arhimede și invențiile sale
Muzeul Țării Crișurilor aduce în fața publicului o nouă expoziție de talie internațională care prezintă însemnatele realizări ale lui Arhimede, unul dintre marii învățați ai Antichității, considerat părintele științei moderne.

Intitulată „Arhimede și invențiile sale", expoziția este deschisă publicului începând cu data de 4 august 2020, la sediul Muzeului Țării Crișurilor (Strada Armatei Române nr. 1/A). Evenimentul constituie o premieră națională și este rezultatul parteneriatului realizat de muzeul orădean și Consiliul Județean Bihor cu italienii de la „Niccolai Group Teknoart" SRL și „Artisans of Florence", aceștia din urmă fiind realizatorii exponatelor care reproduc invențiile lui Arhimede.

Colaborarea dezvoltată în urmă cu doi ani de Muzeul Țării Crișurilor cu „Niccolai Group Teknoart", din Florența (Italia), a fost fructificată până acum prin două evenimente muzeale de impact național. Primul a avut loc tot în luna martie, expoziția interactivă „Invențiile unui geniu. «Mașinile» lui Leonardo da Vinci", care a făcut ocolul mapamondului și a fost adusă la Oradea pentru prima oară în România. La un an distanță, în martie 2019, la Oradea a fost organizată, tot în premieră națională, expoziția interactivă „Roma antică. Civilizație și grandoare. Tehnologie civilă și militară", care a prezentat reconstituiri realizate tot de familia Niccolai. Păstrând tradiția, muzeul orădean oferă publicului său un alt cadou de valoare, aducând, de această dată, în micul Paris de pe Peța invențiile unui alt geniu - Arhimede.

„Pentru a realiza prototipurile finale, am consultat copii ale textelor grecești antice: «Palimpsestul lui Arhimede» și «Codexul lui Taccola», dar și texte romane cum ar fi tratatele despre arhitectură ale lui Vitruviu, texte renascentiste cum sunt codexurile lui Leonardo da Vinci, precum și tratatele lui Galileo Galilei", spune Gabriele Niccolai, directorul „Niccolai Group Teknoart". „Am fost inspirați de savanți și prieteni care au avut norocul să trăiască la Siracuza (Sicilia de azi - Italia) - locul nașterii lui Arhimede. Scopul nostru a fost să reconstituim invențiile și tehnologiile, cu materiale din vremea sa - lemn, frânghie, sticlă, fier... - pentru a le demonstra funcția într-un mod care să fie înțeles și să bucure pe toată lumea".

Câteva repere despre personalitatea lui Arhimede și contextul istoric al vremii în care acesta a trăit le oferă Luigi Rizzo, directorul firmei „Artisans of Florence", operatorul internațional de turism al Muzeului „Leonardo da Vinci" din Florența. „Timpul lui Arhimede, cunoscut sub numele de epoca elenistică, a început cu perioada de pace de după moartea lui Alexandru cel Mare, în anul 323 î.Hr. În perioada elenistică, Alexandria, oraș fondat de Alexandru cel Mare în 331 î.Hr., a devenit centrul științific și tehnologic al civilizației elene, ceea ce le-a dat grecilor un mare avantaj militar în fața dușmanilor lor. În timp ce acumula un imens capital de cunoștințe, civilizația greacă a obținut un progres științific substanțial, fuzionând cunoștințele tehnice egiptene și mesopotamiene cu geometria greacă, sofisticată. În această perioadă, matematicienii greci conduși de Arhimede din Siracuza au revoluționat lumea, inventând noi mașinării pentru inginerie și pentru război. Au construit faruri, au exploatat energia Soarelui folosind oglinzi și au descoperit modalități de a construi nave imense, punând în practică principiile, nou descoperite, ale flotabilității. Folosind geometria, ei au putut măsura distanța Pământului față de Soare și dimensiunea planetei noastre.

Pe lângă alți învățați ai vremii, Arhimede a fost maestrul geometriei curbe, fiind promotorul unei adevărate revoluții științifice. Muzee de știință din întreaga lume prezintă invenții atribuite lui Arhimede, geniul clasic al perioadei elenistice, ceea ce dovedește că, la 2.200 de ani de la moartea sa, știința lui Arhimede este încă vie. Ne-am dat seama că știința sa se pierduse de-a lungul timpului doar pentru a fi redescoperită și reconstruită" - Luigi Rizzo.

Reconstituiri ale invențiilor lui Arhimede au fost expuse pentru prima oară în 2013, în Italia, iar de atunci expoziția a fost itinerată în muzee din întreaga lume. Prezentă acum la Oradea, expoziția cuprinde 35 de reproduceri ale mașinăriilor inventate de Arhimede și este structurată pe patru secțiuni tematice.

Secțiunea „Mașinile lumii antice" prezintă mașinării militare a căror invenție este atribuită lui Arhimede, cum ar fi balistele, „mâinile de fier" - pârghii uriașe care ascundeau mecanisme secrete folosite împotriva navelor de război romane sau pe șantiere navale, pentru ridicarea unor ambarcațiuni mari, și „oglinzile arzătoare", folosite în luptele navale la scufundarea navelor. Aceste mașini antice au fost proiectate să funcționeze cu energia gravitației, fluxul vântului, fluxul de apă și razele solare.

Secțiunea intitulată „Mașini acționate de energie alternativă" prezintă modul în care se capta, în Antichitate, energia generată de vânt, apă sau de soare. Este o secțiune pe cât de surprinzătoare, pe atât de distractivă, oferind publicului informații despre crearea iluziilor optice, propagarea sunetului, farul, pierdut, al Alexandriei și dezvăluie secretul din spatele paradoxului mecanic al lui Arhimede, în care obiectele se rostogolesc în sus.

Secțiunea „Puterea formelor" prezintă descoperirile din geometrie ale lui Arhimede, descoperiri care i-au permis să pună în practică o tehnologie ce a revoluționat lumea sa. Este o secțiune tematică în care vizitatorii se pot distra cu geometria, pot rezolva puzzle-uri similare pieselor Lego și cubului Rubik și folosi blocuri utilizate în construcțiile din acea vreme.

Secțiunea a patra, denumită generic „Moștenirea lui Arhimede", prezintă lucrări importante ale unor oameni de știință celebri ale căror realizări au pornit de la descoperirile lui Arhimede - Leonardo da Vinci și Galileo Galilei. Este tema care relevă publicului rolul și contribuția adusă de Arhimede la dezvoltarea științei moderne, arătând, de asemenea, evoluția în timp a acelorași mașini create de acesta și recreate de-a lungul secolelor, pe aceleași principii de funcționare.

În realizarea acestor exponate, cei de la Niccolai Teknoart s-au inspirat din singura lucrare rămasă de la Arhimede, copia antică a codexului pierdut al marelui învățat grec. Este vorba despre „Palimpsestul lui Arhimede", realizat în secolul al XIII-lea și care a fost reconstituit de William Noel și echipa sa de la The Walters Art Museum din Baltimore, Maryland (SUA).

Arhimede (în greacă Archimedes) a fost un mare învățat al lumii antice care a trăit între anii 287-212 î.Hr, în Siracuza, Sicilia de azi, care pe atunci era colonie grecească. Realizările sale se înscriu în numeroase domenii științifice, de la matematică, fizică, astronomie și ingineria, la filozofie. Despre viața lui se cunosc puține detalii, dar este considerat drept unul dintre principalii oameni de știință din antichitate. Lui i s-au atribuit proiectele unor invenții, inclusiv ale unor mașinării de luptă.

Arhimede este, în general, considerat a fi unul din cei mai mari matematicieni ai Antichității, dar și unul dintre cei mai mari ai tuturor timpurilor, alături de Isaac Newton. A fost primul matematician care a realizat calculul aproximativ al numărului π (pi), cu o acuratețe remarcabilă pentru acele timpuri. De asemenea, a definit spirala care-i poartă numele și formule de calcul ale volumelor și suprafațelor corpurilor de revoluție.

Arhimede a murit în timpul asediului Siracuzei, ucis de un soldat roman. La dorința sa, pe piatra funerară a mormântului a fost sculptată o sferă în interiorul cilindrului circumscris, el fiind cel care a demonstrat că raportul dintre aria sferei și a cilindrului circumscris este egal cu raportul volumelor corpurilor, având valoarea 2/3.

Lucrările sale au rămas aproape necunoscute lumii mai bine de 500 de ani după moartea sa. Abia în secolul VI d.Hr., Isidore din Milet și Eutocius din Escalon, alți învățați ai vremii, au recunoscut, în scrierile lor, valoarea descoperirilor lui Arhimede, deschizând astfel porțile cunoașterii lucrărilor sale.

Câteva copii ale lucrărilor lui Arhimede au supraviețuit până în Evul Mediu, fiind sursă de inspirație pentru oamenii de știință din timpul Renașterii, cum ar fi Fermat, Pascal și Galileo Galilei. În 1906 au fost descoperite câteva lucrări necunoscute, până atunci, ale lui Arhimede, care au oferit noi perspective de înțelegere a modului în care învățatul antic a obținut rezultatele matematice.

Expoziția va sta la dispoziția publicului până la finalul lunii octombrie 2020.

Prețul de vizitare: 8 lei pentru adulți și 4 lei pentru copii (pentru toate expozițiile de la muzeu, cu excepția Vivariului).

Intrarea este gratuită pentru copiii de până în 4 ani, copiii din casele de asistenţă socială, veteranii de război, lucrătorii actuali şi pensionarii din reţeaua muzeistică naţională. (A.C.)

Trimite email

joi, 14 mai 2026 la 10:45:58 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)

duminică, 17 mai, ora 21.00

la Hard Rock Cafe, București