Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

În Oradea, e de dorit, ca în 14 septembrie, preșcolarii și elevii din ciclul primar să înceapă anul școlar, participând direct la activități

Epidemiologic vorbind, școlile din Bihor sunt în scenariul ,,verde”

În Oradea, e de dorit, ca în 14 septembrie, preșcolarii și elevii din ciclul primar să înceapă anul școlar, participând direct la activități

Tot prioritar, se are în vedere participarea directă la cursuri, în cadrul școlilor, a elevilor din clasele a V-a și a VIII-a, a IX-a și a XII-a, din motive de relaționare la început de ciclu (cls. a V-a și a IX-a), respectiv pentru pregătirea examenelor naționale (cls. a VIII-a și a XII-a).

În atari condiții de pandemie, elevii claselor a VI-a, a VII-a, a X-a și a XI-a, ar urma să fie ,,sacrificați" în numele pandemiei, fiind nevoiți să îndure mai mult(e) decât ceilalți rigorile distanțării fizice și ale normelor de siguranță sanitare: organizarea activității didactice în două schimburi - o variantă; sau jumătate de clasă, participare directă la cursuri, în școală, iar cealaltă jumătate, online, după cum am aflat vineri (14 august 2020) de la inspectorul școlar general, domnul profesor dr. Virgil Blage.
Dar nimic nu este încă sigur și definitiv, chiar dacă au mai rămas două săptămâni până la începerea noului an școlar și o lună până la începerea cursurilor. Totul depinde de ordinul comun, de normele comune care urmează să fie elaborate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației și Cercetării.
,,Este foarte clar că majoritatea opiniei publice dorește ca școala (cursurile - n.n.) să se desfășoare în școală. La nivelul județului Bihor, 75% dintre școli (conducerile școlilor) intenționează să înceapă cursurile în școală. Ei  pot (directorii școlilor) să asigure condițiile participării directe a elevilor în condiții de siguranță maximă", a precizat inspectorul școlar general.
În cadrul conferinței de presă de vineri, generalul Inspectoratului Școlar Județean Bihor ne-a prezentat preocupările instituției cu privire la deschiderea noului an școlar, scenarii și situații în funcție de o realitate epidemiologică posibilă, date concrete colectate și puse la dispoziția Ministerului Educației. ,,Răspunsurile finale legate de cum va arăta școala în septembrie, vor fi oferite abia în preajma datei... (de 14 septembrie, adăugăm noi).
Se spune că în județul Bihor, există 205 unități de învățământ cu personalitate juridică, plus încă 543 de unități arondate, deci, un total de 748 de unități de învățământ, în care se desfășoară activități didactice în cadrul procesului instructiv-educativ (unitățile cu personalitate juridică: 100 de școli gimnaziale, cinci primare, 32 de grădinițe, cinci centre școlare de educație incluzivă, 52 de colegii și licee, șase unități postliceale, o unitate profesională, precum și patru instituții deconcentrate ale M.E.C.: Inspectoratul Școlar Județean, Casa Corpului Didactic, C.J. R.A.E. și Palatul Copiilor și Elevilor).
Există 5.022 de săli de clasă (plus 68); ar mai trebui 43 de săli
În urma inventarierii tuturor spațiilor care pot să fie utilizate în scop didactic, pentru a vedea câți elevi pot fi primiți în respectivele spații, respectând normele sanitare de distanțare fizică, în condiții de siguranță maximă, s-au obținut câteva date: 5.022 de săli de clasă (dar care nu vor putea fi folosite într-un singur schimb); vor fi școli care vor funcționa în două schimburi; numărul total de schimburi se ridică la 265; numărul formațiunilor de studiu care ar putea funcționa de la 1 septembrie 2020, conform planului de școlarizare aprobat, este de 4.345; numărul de formațiuni create suplimentar, prin reorganizarea colectivelor de elevi, impusă de nevoia păstrării distanței fizice, este de 1.127; 68 de săli, de spații de învățământ de care nu dispun unitățile școlare pot fi asigurate de unitățile administrativ teritoriale (U.A.T.). În schimb, există, totuși, un deficit de 43 de săli, un deficit absolut, după cum a subliniat generalul, care nu poate fi acoperit nici în școli și nici cu ajutorul U.A.T. Ni s-au dat și câte exemple de unități de învățământ în care ar mai fi nevoie de săli: Grădinița Nr. 28 (3 săli), Grădinița Nr. 54 (tot 3), Lic. Teologic Baptist ,,Emanuel" (3), Lic. din Dobrești (12), Șc. Gimnazială ,,D. Cantemir" Oradea (3), Școala Gimnazială din Tămășeu (4), Școala Gimnazială Nr. 11 din Oradea (9 săli)...
Ar mai fi nevoie de 405 posturi didactice suplimentare, plus 254,5 posturi pentru personalul nedidactic
În funcție de scenariile care vor fi adoptate, se pune problema creșterii numărului de posturi didactice (și nedidactice): 110 posturi didactice suplimentare în învățământul preșcolar, 129,5 în ciclul primar, 92,5 în ciclul gimnazial și 73 în cel liceal, în total 405 posturi didactice; la care se adaugă 254,5 posturi necesare pentru personalul nedidactic.
Decidenții scenariilor vor fi consiliile de administrație ale școlilor și reprezentanții autorităților locale
Scenariile care vor fi adoptate pentru fiecare școală în parte, vor fi decise de consiliile de administrație ale școlilor, după consultarea cu asociațiile de părinți, împreună cu reprezentanții autorităților locale. Scenariul stabilit va trebui apoi aprobat de Direcția de Sănătate Publică și Inspectoratul Școlar Județean.
,,Vom avea săli de clasă unde, spre exemplu, jumătate dintr-o formațiune va fi prezentă în școală, iar jumătate vor urmări cursurile de-acasă, în sistem de conferință. În acest sens, avem 1.234 de săli de clasă care permit transmiterea lecțiilor on-line. Dacă se va impune acest lucru, avem nevoie de 12.856 de echipamente, dispozitive electronice (tablete, laptopuri, PC-uri) pentru participarea on-line la lecții... În unitățile școlare cu personalitate juridică și în cele arondate, avem 5.037 de calculatoare aflate în cabinetele de informatică ale școlilor care pot fi utilizate de elevi și de profesori (pentru desfășurarea lecțiilor în sistem on-line). Din cele 748 de unități școlare, doar 238 dispun de conexiune gratuită la internet; 159 de școli nu dispun de computere accesibile elevilor"...
Potrivit dispozițiilor de la ministerul  de resort, școlile nu au voie să solicite sub nicio formă contribuția părinților pentru procurarea necesarului de echipamente, pentru platformă sau pentru alte costuri (cartele).
Cu directorii, lucrurile sunt clare, nu grave! ,,Sunt securizați pe pozițiile lor"!
De la conferința de prezentare a rezultatelor la Evaluarea Națională, lucrurile s-au mai așezat, iar tonul generalului a revenit la normal, date fiind reglementările în vigoare. ,,Până la momentul organizării concursurilor, toți suntem și vom fi detașați în interesul învățământului. În momentul de față, avem directori care ocupă posturile prin concurs, iar mandatele lor vor expira abia în 9 ianuarie 2021. Sunt securizați pe pozițiile lor! Avem apoi directori prin numire, până în 31 august 2020, când se încheie anul școlar. În cazul acestora (35 de directori și 30 de directori adjuncți), avem două alternative: fie li se dă detașare în continuare până la organizarea viitorului concurs, fie este numit de inspectorul școlar general, cu avizul consiliului de administrație al I.S.J. Bihor, un alt director (35 de directori: șapte în mediul urban și 28 în mediul rural; cinci la licee, 29 la școli gimnaziale și un director la grădiniță; 30 de directori adjuncți: 20 în mediul urban și 10 în mediul rural, 21 la licee și nouă la școli gimnaziale). ,,O bună parte își vor continua activitatea, mai ales dacă rezultatele lor și activitatea lor nu ridică niciun fel de probleme. Alți directori vor fi schimbați, înlocuiți. Unii s-au pensionat sau intenționează să se pensioneze de la 1 septembrie 2020. Modificările nu sunt spectaculoase, nu sunt multe. În 9 ianuarie, va fi o problemă mult mai delicată. Acolo va trebui făcută o analiză foarte serioasă, va depinde foarte mult și de evoluția situației sanitare", a conchis inspectorul școlar general, domnul profesor dr. Virgil Blage.
1.273 de candidați la a doua sesiune a Bacalaureatului
Cei 1.273 de candidați înscriși la cea de-a doua sesiune de susținere a examenului național de Bacalaureat vor fi grupați în 13 centre de examen, iar pentru evaluarea rezultatelor, au fost desemnate două centre zonale de evaluare, la Colegiul Tehnic ,,Traian Vuia" și Școala Gimnazială ,,Oltea Doamna".
Din cele 32 de posturi titularizabile, au fost ocupate 20
Prezent la conferința de presă de vineri, domnul inspector școlar general adjunct Horea Abrudan (departamentul managementul resurselor umane) s-a referit la repartizarea titularilor (candidații care au luat examenul național de titularizare în învățământ). Din cele 32 de posturi prezentate în ședința publică, au fost ocupate 20, 12 necesitând, după caz, avize ale unor culte sau atestate mai speciale ori adresându-se anume unor etnii.
,,Miercuri, a avut loc o ședință de repartiție pentru cadrele didactice care au fost repartizate pe viabilitatea posturilor, ocazie cu care au mai fost repartizate 59 de cadre didactice. În concluzie, au devenit titulare 79 de cadre didactice (20+59). Ședințele de suplinire pe perioadă determinată pentru cei cu note peste 7 (șapte), vor avea loc în 20 și 21 august, iar pentru cei cu note sub 7 și din anii anteriori, în 26 și 28 august. Locul desfășurării nu se cunoaște încă. La 1 septembrie, ca în fiecare an, vom avea concursul județean, pentru cei cu note sub 5 și cei care nu s-au prezentat la concursul de titularizare", a precizat inspectorul școlar general adjunct Horea Abrudan.
Ovidiu Dan   

Trimite email
sâmbătă, 7 februarie 2026 la 00:52:28 Ora standard a Europei de Est