Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Despre misiune (răspunsuri)

137.ro - ,,Matematica este ca apa, pătrunde peste tot”

Despre misiune (răspunsuri)

Răspunsul la întrebările din articolul anterior (apărut în 30 august) este pozitiv şi ţinta este de a construi pilonii pe care să se sprijine fiecare copil, pentru a face faţă schimbării şi adaptării la situaţii noi.

Primul lucru care trebuie redat copiilor este încrederea, ea este generată de modul în care ştim să scoatem la lumină ceea ce are bun fiecare.
Apoi, contrar sistemului de învăţământ orientat unidirecţional, trebuie cultivată învăţarea integrată. Concentrarea pe o singură aptitudine nu-i oferă elevului imaginea întreagă despre o viaţă completă. Degeaba eşti un geniu în IT (chimie, fizică etc.), dacă eşti lipsit de empatie şi atitudine, la un moment dat nu vei avea scrupule în a face lucruri rele pentru bani „pentru că aşa a fost comanda". Este important ca fiecare să parcurgă drumul de la IQ la EQ şi invers.
Învăţarea  integrată nu înseamnă doar practica într-un anumit domeniu, ea presupune jocul transversal între ceea ce azi numim discipline sau domenii. Diversitatea generează experienţe multiple, lucru care permite învăţarea accelerată. Azi, diversitatea cunoaşte șapte variante de lucru, descoperite de Howard Gardner, ele poartă numele de inteligenţe multiple. Acestea combinate pot să genereze şi alte tipuri de inteligenţă.
Citind cele de mai jos vă puteţi face o imagine despre ce facem, dar şi despre ce se întâmplă cu copiii.
- Vă simţiţi confortabil când sunteţi întrebat cât face 7+8?
Probabil că o să zâmbiţi şi o să răspundeţi că da, nu aveţi nici o problemă în a da răspunsul!
- Acum spuneţi, vă rog, cât face 7+8 în baza 2?
Cum? Nu vă mai simţiţi confortabil?
La fel se simte şi un copil în clasa a V-a sau în clasa a VI-a când începe geometria. Noul „sistem de referinţă" în care este pus nu-l face să se simtă confortabil, iar geometria este percepută de majoritatea ca şi o altă dimensiune.
Exact la aceste lucruri ,,veghem", pentru ca învăţarea să se realizeze inteligent şi eficient pentru că dorim ca lucrurile să nu se mai desfăşoare precum în cele descrise mai jos.
Mergeţi la cineva cu bucurie şi speranţă! (Aşa se întâmplă în clasa I.) În prima zi vă serveşte la masă orez. Nici nu o să băgaţi în seamă asta chiar dacă nu vă place orezul. A doua zi însă primiţi tot orez. O să vă spuneţi „Este o întâmplare sau poate facem economie, a mai rămas de ieri". A treia zi, când vedeţi în farfurie orez, o să vă enervaţi. A patra zi orezul „servit" vă generează stres! Şi aşa mai departe.
Acuma, puneţi-vă în papucii copiilor şi spuneţi cum v-aţi simţi să primiţi timp de 8 ani, 10 ani (cei mai rezistenţi) sau 12 ani (încăpăţânaţii) zi de zi orez? Vi se mai pare anormal că se revoltă? Că nu mai au motivaţie? Că sunt sătui de un astfel de tratament? Posibil să greşesc, dar rezultatele de la examenele naţionale vorbesc foarte clar. Abandonul şcolar la fel!
Menirea unei  şcoli sănătoase nu este de a face din copii olimpici, iar care nu reuşesc sunt proşti, asta le dărâmă încrederea nu o zideşte. Un copil care este olimpic mai are nevoie de profesor sau profesorul are nevoie de el?  Pentru ce? Atunci când vorbim de educaţie nevoile cui căutăm să fie satisfăcute?
Din cele de mai sus şi din încă o mie de motive proiectul se adresează celor care s-au săturat de monotonie.
Ce „meniu" putem oferi?
Acela care poartă numele de învăţare naturală şi care nu vine în conflict cu modul de funcţionare a omului.
Sorin Andras

Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 23:04:57 Ora standard a Europei de Est