Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Despre misiune (răspunsuri)

137.ro - ,,Matematica este ca apa, pătrunde peste tot”

Despre misiune (răspunsuri)

Răspunsul la întrebările din articolul anterior (apărut în 30 august) este pozitiv şi ţinta este de a construi pilonii pe care să se sprijine fiecare copil, pentru a face faţă schimbării şi adaptării la situaţii noi.

Primul lucru care trebuie redat copiilor este încrederea, ea este generată de modul în care ştim să scoatem la lumină ceea ce are bun fiecare.
Apoi, contrar sistemului de învăţământ orientat unidirecţional, trebuie cultivată învăţarea integrată. Concentrarea pe o singură aptitudine nu-i oferă elevului imaginea întreagă despre o viaţă completă. Degeaba eşti un geniu în IT (chimie, fizică etc.), dacă eşti lipsit de empatie şi atitudine, la un moment dat nu vei avea scrupule în a face lucruri rele pentru bani „pentru că aşa a fost comanda". Este important ca fiecare să parcurgă drumul de la IQ la EQ şi invers.
Învăţarea  integrată nu înseamnă doar practica într-un anumit domeniu, ea presupune jocul transversal între ceea ce azi numim discipline sau domenii. Diversitatea generează experienţe multiple, lucru care permite învăţarea accelerată. Azi, diversitatea cunoaşte șapte variante de lucru, descoperite de Howard Gardner, ele poartă numele de inteligenţe multiple. Acestea combinate pot să genereze şi alte tipuri de inteligenţă.
Citind cele de mai jos vă puteţi face o imagine despre ce facem, dar şi despre ce se întâmplă cu copiii.
- Vă simţiţi confortabil când sunteţi întrebat cât face 7+8?
Probabil că o să zâmbiţi şi o să răspundeţi că da, nu aveţi nici o problemă în a da răspunsul!
- Acum spuneţi, vă rog, cât face 7+8 în baza 2?
Cum? Nu vă mai simţiţi confortabil?
La fel se simte şi un copil în clasa a V-a sau în clasa a VI-a când începe geometria. Noul „sistem de referinţă" în care este pus nu-l face să se simtă confortabil, iar geometria este percepută de majoritatea ca şi o altă dimensiune.
Exact la aceste lucruri ,,veghem", pentru ca învăţarea să se realizeze inteligent şi eficient pentru că dorim ca lucrurile să nu se mai desfăşoare precum în cele descrise mai jos.
Mergeţi la cineva cu bucurie şi speranţă! (Aşa se întâmplă în clasa I.) În prima zi vă serveşte la masă orez. Nici nu o să băgaţi în seamă asta chiar dacă nu vă place orezul. A doua zi însă primiţi tot orez. O să vă spuneţi „Este o întâmplare sau poate facem economie, a mai rămas de ieri". A treia zi, când vedeţi în farfurie orez, o să vă enervaţi. A patra zi orezul „servit" vă generează stres! Şi aşa mai departe.
Acuma, puneţi-vă în papucii copiilor şi spuneţi cum v-aţi simţi să primiţi timp de 8 ani, 10 ani (cei mai rezistenţi) sau 12 ani (încăpăţânaţii) zi de zi orez? Vi se mai pare anormal că se revoltă? Că nu mai au motivaţie? Că sunt sătui de un astfel de tratament? Posibil să greşesc, dar rezultatele de la examenele naţionale vorbesc foarte clar. Abandonul şcolar la fel!
Menirea unei  şcoli sănătoase nu este de a face din copii olimpici, iar care nu reuşesc sunt proşti, asta le dărâmă încrederea nu o zideşte. Un copil care este olimpic mai are nevoie de profesor sau profesorul are nevoie de el?  Pentru ce? Atunci când vorbim de educaţie nevoile cui căutăm să fie satisfăcute?
Din cele de mai sus şi din încă o mie de motive proiectul se adresează celor care s-au săturat de monotonie.
Ce „meniu" putem oferi?
Acela care poartă numele de învăţare naturală şi care nu vine în conflict cu modul de funcţionare a omului.
Sorin Andras

Trimite email
joi, 18 decembrie 2025 la 01:20:54 Ora standard a Europei de Est