Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Nu se știe câți vor veni și după care scenariu...

În Bihor, luni, elevii sunt așteptațí la școală, dar...


Nu se știe câți vor veni și după care scenariu...
,,Consultarea este în plină desfășurare, încă, pentru că părinții se pot gândi ce vor face... Vom afla, efectiv, câți dintre acești părinți își lasă copiii la școală sau vin la școală, abia luni! Ceea ce nu este o crimă", ne-a spus vineri, 11 septembrie 2020, inspectorul școlar general, prof. dr. Virgil Blage, într-o conferință de presă.

O nebuloasă pandemică!

Deci, la această oră târzie (din noaptea minții), doar două lucruri sunt clare și sigure, pe care putem conta înainte de începerea cursurilor, restul este o nebuloasă pandemică!

1.Pentru cadrele didactice, noul an școlar a început marți, 1 septembrie 2020 (an de an, la începerea anului bisericesc). 2. Pentru preșcolari și elevii învățământului preuniversitar, noul an școlar va începe luni, 14 septembrie 2020, și nu la 1 octombrie, cum și-ar fi dorit unii politicieni (adică, după alegerile locale, din 27 septembrie). De ce nu (și-au zis unii... mângâindu-și barba)? Dacă studenții încep pe 1 octombrie, de ce nu ar putea începe și elevii ...

Dacă domnul președinte a ,,decretat" trei scenarii, în trei culori (roșu, galben și verde), vineri, generalul Inspectoratului Școlar Județean Bihor ne-a vorbit și despre un verde deschis (care trage foarte mult spre galben, după cum am înțeles noi)...

Dacă în cazul unor școli, precum C.N. ,,Emanuil Gojdu", ,,Onisifor Ghibu", Școala Gimnazială Nr. 11, Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga", ca să vă dau numai câteva exemple (din sală i se șoptește: ,,Școala ,,Dacia")... Școala ,,Dacia", sigur, poate cel mai cunoscut caz" (subliniază inspectorul general). Deci acolo (în cazul celor cinci școli amintite - n.n.), de fapt, suntem în scenariul galben, chiar galben-galben (Pentru că? se pune întrebarea din sală), pentru că spațiile de care dispunem pentru desfășurarea activității instructiv-educative nu sunt suficiente. De exemplu, la Gimnazială 11, se poate lucra doar într-un singur corp, în timp ce celelalte corpuri sunt în construcție.

Școala Gimnazială ,,Oltea Doamna"?

,,Sunt două nuanțe de verde la ,,Oltea Doamna". Și acum o să vă explic de ce au apărut pe planșele noastre două nuanțe de verde. Noi, când am gândit scenariile de deschidere a anului școlar, am pornit de la scenariul epidemiologic care s-a stabilit pe baza ratei de incidență la mia de locuitori și apoi am defalcat pe nivele; adică: preșcolar, primar, gimnazial, liceal, învățământ profesional tradițional și dual, învățământ postliceal . La ,,Oltea Doamna", ca să răspund concret întrebării, preșcolarii, cei de la grădiniță, funcționează în scenariul verde, pentru că ei nu pot să facă activitățile on-line. La fel se întâmplă și cu cei din primar, vor funcționa pe scenariul verde (Dar sunt clase mari, numeroase !!! vine mirarea)... Sunt clase mari, se va asigura distanțarea, adică distanțarea între elevi prin toate metodele posibile, inclusiv prin separatoare. Deci, acolo unde nu se poate realiza distanțarea, distanțarea fizică, așa cum prevăd normele, adică distanțarea de un metru, acolo se vor utiliza aceste separatoare. Acesta este cazul la ,,Oltea Doamna". Când vorbim, însă, despre gimnazial la ,,Oltea Doamna", apare scenariul verde deschis. Ce înseamnă? Asta înseamnă că toți cei care vor să vină la școală... vin la școală și participă fizic la ore. În timp ce cei care nu vin la școală, având motive întemeiate să nu vină, mă gândesc la starea de sănătate, la existența în familie a unor persoane cu boli cronice sau dacă pur și simplu există temeri ale părinților cu privire la capacitatea instituției de a asigura siguranța copilului, optează pentru varianta online... (...). Din sală, se cer precizări și detalii legate de prezența totuși a copiilor la cursuri, care nu ține de ,,moftul" unora sau altora!!! ,,Până la urmă care sunt regulile și care este situația"? Poate că nu m-am făcut eu foarte bine înțeles (vorba aceea, fiecare înțelege ce vrea și ceea ce-i convine; abia așteaptă elevii o ,,portiță" și se fac nevăzuți... adică online - n.n.)! Temerile părintelui trebuie să fie și ele justificate. O dată, bun, care este situația școlii. Sigur că în școală noi nu putem garanta că copilul, la un moment dat, nu va intra în contact cu un alt copil care este purtător al virusului. Da, dar părintele știe foarte clar că, acasă, există bunicul care are o problemă sau părintele știe foarte clar că el, la rândul lui, are niște probleme de sănătate. Și-atuncea, prin aceasta, își justifică. Asta este, până la urmă, justificarea (...). Cu acte medicale! Putem să solicităm o recomandare medicală în acest sens", a conchis domnul inspector școlar general Virgil Blage.

Directorul D.S.P. a subliniat obligația U.A.T.-urilor în acest proces

Doamna dr. Daniela Rahotă, directorul D.S.P. Bihor, invitată la conferința de presă de vineri, a bătut monedă pe legislația în vigoare, sugerând că aceasta ar fi bine dacă ar fi cunoscută și respectată de părinți (cum ar fi Ordinul comun al M.S și M.E.C.). Făcând referire la acest Ordin și la Ordonanța de Urgență a Guvernului 162 din 2008, care specifica clar că ,,autoritățile publice locale pot încheia contracte de prestări servicii în localitățile unde nu există medic școlar, cu medicii de familie din localitatea respectivă sau cu personal mediu. Nu s-a întâmplat acest lucru, iar în 2020, acest Ordin comun spune clar că se revine la Ordonanța cu pricina, cu precizarea că formularea pot încheia contracte este înlocuită cu vor asigura, în conformitate cu legislația în vigoare, resursele umane, respectiv personal medico-sanitar în unitățile de învățământ care nu au cabinete medicale școlare și resurse materiale financiare în derularea acțiunilor întreprinse de unitățile de învățământ (la articolul 4, litera f ). Acest articol îl regăsim și în Ordinul 1456, tot din 2020, pentru aprobarea normelor de igienă din unități pentru ocrotire, educare, instruire, odihnă și recrearea copiilor și tinerilor, care spune la art. 3, alineatul 3: ,,unitățile de învățământ trebuie să aibă în structură cabinet medical propriu care să respecte structura funcțională prevăzută de legislație, dotat conform normelor. Și, în mediul rural, acolo unde nu există cabinete medicale, nu numai ci și stomatologice, asistența medicală a copiilor și tinerilor se realizează prin medici de familie sau medici de medicină generală și medici stomatologi din localitățile respective sau din localitățile apropiate, asistenți medicali ai acestora încadrați de către unitatea administrativ teritorială (U.A.T.). Deci, în 2020, sunt obligați să încheie contracte cu medicii respectivi... pentru asigurarea triajului epidemiologic în unitatea de învățământ din mediul rural"...

Triajul zilnic este efectuat de părinte, acasă

În continuare, doamna director a insistat pe acel triaj sau protocolul de triaj. În Ordinul comun se specifică ce înseamnă acest triaj sau protocol de triaj, pentru a nu se încurca triajul epidemiologic cu triajul zilnic.Triajul epidemiologic este în atribuția personalului medico-sanitar. Avem al doilea triaj și acesta se referă la triajul zilnic. De cine se face acest triaj? Este responsabilitatea părintelui. Triajul zilnic trebuie efectuat de părinte acasă pentru aprecierea stării de sănătate a copilului și măsurarea temperaturii corporale. Deci nu școala. Școala, cu atât mai mult, poate să efectueze măsurarea temperaturii, dar pornind de-acasă, copilul pleacă cu o măsurare a temperaturii corporale. Este o responsabilitate a familiei copilului respectiv. Nu se vor prezenta la cursuri cei cu temperatura mai mare de 37,3 sau copii care au o simptomatologie care este orientativă pentru infecția Covid 19: tuse, dificultăți în respirație, scurtarea respirației, diaree, vărsături. Acești copii nu trebuie trimiși la școală, cei confirmați sau cei care sunt în contact, apropiați cu o persoană infectată.

Triajul epidemiologic și triajul observațional

De asemena, triajul zilnic se face și la școală. Nu e vorba de triaj epidemiologic. Triajul epidemiologic se face atunci când copilul absentează mai mult de trei zile din colectivitate, și este făcut de personalul medico-sanitar. Triajul zilnic se face în prima oră de curs a zilei de către cadrul didactic, care va aprecia starea de sănătate a elevilor prin observație atentă și întrebări. Deci, este un fel de triaj observațional și nu numai, zic eu și comunicativ, pentru că discută cu elevii. Acum, în momentul în care cadrul didactic constată că există copil care prezintă aceste simptome, anunță personalul medico-sanitar, conducerea unității de învățământ și până la decizia care se va lua, copilul trebuie să fie izolat într-un spațiu separat de restul clasei", a precizat doamna director Daniela Rahotă.

Recomandare pentru părinți!

Tot domnia sa a ținut să recomande părinților să caute pe internet și să citească Ordinul comun al M.S. și M.E.C. ,,Sunt efectiv pașii pentru părinți. Ceea ce trebuie să facă părintele cu copilul. Și sunt niște reguli spuse aici în acest Ordin, extraordinar de bune și care stau la mâna oricărui părinte. El este un ghid...", a conchis directorul D.S.P. Bihor, doamna dr. Daniela Rahotă.

Ovidiu Dan