Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Nu se știe câți vor veni și după care scenariu...

În Bihor, luni, elevii sunt așteptațí la școală, dar...

Nu se știe câți vor veni și după care scenariu...

,,Consultarea este în plină desfășurare, încă, pentru că părinții se pot gândi ce vor face... Vom afla, efectiv, câți dintre acești părinți își lasă copiii la școală sau vin la școală, abia luni! Ceea ce nu este o crimă", ne-a spus vineri, 11 septembrie 2020, inspectorul școlar general, prof. dr. Virgil Blage, într-o conferință de presă.

O nebuloasă pandemică!
Deci, la această oră târzie (din noaptea minții), doar două lucruri sunt clare și sigure, pe care putem conta înainte de începerea cursurilor, restul este o nebuloasă pandemică!
1.Pentru cadrele didactice, noul an școlar a început marți, 1 septembrie 2020 (an de an, la începerea anului bisericesc). 2. Pentru preșcolari și elevii învățământului preuniversitar, noul an școlar va începe luni, 14 septembrie 2020, și nu la 1 octombrie, cum și-ar fi dorit unii politicieni (adică, după alegerile locale, din 27 septembrie). De ce nu (și-au zis unii... mângâindu-și barba)? Dacă studenții încep pe 1 octombrie, de ce nu ar putea începe și elevii ...
Dacă domnul președinte a ,,decretat" trei scenarii, în trei culori (roșu, galben și verde), vineri, generalul Inspectoratului Școlar Județean Bihor ne-a vorbit și despre un verde deschis (care trage foarte mult spre galben, după cum am înțeles noi)...
Dacă în cazul unor școli, precum C.N. ,,Emanuil Gojdu", ,,Onisifor Ghibu", Școala Gimnazială Nr. 11, Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga", ca să vă dau numai câteva exemple (din sală i se șoptește: ,,Școala ,,Dacia")... Școala ,,Dacia", sigur, poate cel mai cunoscut caz" (subliniază inspectorul general). Deci acolo (în cazul celor cinci școli amintite - n.n.), de fapt, suntem în scenariul galben, chiar galben-galben (Pentru că? se pune întrebarea din sală), pentru că spațiile de care dispunem pentru desfășurarea activității instructiv-educative nu sunt suficiente. De exemplu, la Gimnazială 11, se poate lucra doar într-un singur corp, în timp ce celelalte corpuri sunt în construcție.
Școala Gimnazială ,,Oltea Doamna"?
,,Sunt două nuanțe de verde la ,,Oltea Doamna". Și acum o să vă explic de ce au apărut pe planșele noastre două nuanțe de verde. Noi, când am gândit scenariile de deschidere a anului școlar, am pornit de la scenariul epidemiologic care s-a stabilit pe baza ratei de incidență la mia de locuitori și apoi am defalcat pe nivele; adică: preșcolar, primar, gimnazial, liceal, învățământ profesional tradițional și dual, învățământ postliceal . La ,,Oltea Doamna", ca să răspund concret întrebării, preșcolarii, cei de la grădiniță, funcționează în scenariul verde, pentru că ei nu pot să facă activitățile on-line. La fel se întâmplă și cu cei din primar, vor funcționa pe scenariul verde  (Dar sunt clase mari, numeroase !!! vine mirarea)... Sunt clase mari, se va asigura distanțarea, adică distanțarea între elevi prin toate metodele posibile, inclusiv prin separatoare. Deci, acolo unde nu se poate realiza distanțarea, distanțarea fizică, așa cum prevăd normele, adică distanțarea de un metru, acolo se vor utiliza aceste separatoare. Acesta este cazul la ,,Oltea Doamna". Când vorbim, însă, despre gimnazial la ,,Oltea Doamna", apare scenariul verde deschis. Ce înseamnă? Asta înseamnă că toți cei care vor să vină la școală... vin la școală și participă fizic la ore. În timp ce cei care nu vin la școală, având motive întemeiate să nu vină, mă gândesc la starea de sănătate, la existența în familie a unor persoane cu boli cronice sau dacă pur și simplu există temeri ale părinților cu privire la capacitatea instituției de a asigura siguranța copilului, optează pentru varianta online... (...). Din sală, se cer precizări și detalii legate de prezența totuși a copiilor la cursuri, care nu ține de ,,moftul" unora sau altora!!! ,,Până la urmă care sunt regulile și care este situația"? Poate că nu m-am făcut eu foarte bine înțeles (vorba aceea, fiecare înțelege ce vrea și ceea ce-i convine; abia așteaptă elevii o ,,portiță" și se fac nevăzuți... adică online - n.n.)! Temerile părintelui trebuie să fie și ele justificate. O dată, bun, care este situația școlii. Sigur că în școală noi nu putem garanta că copilul, la un moment dat, nu va intra în contact cu un alt copil care este purtător al virusului. Da, dar părintele știe foarte clar că, acasă, există bunicul care are o problemă sau părintele știe foarte clar că el, la rândul lui, are niște probleme de sănătate. Și-atuncea, prin aceasta, își justifică. Asta este, până la urmă, justificarea (...). Cu acte medicale! Putem să solicităm o recomandare medicală în acest sens", a conchis domnul inspector școlar general Virgil Blage.
Directorul D.S.P. a subliniat obligația U.A.T.-urilor în acest proces
Doamna dr. Daniela Rahotă, directorul D.S.P. Bihor, invitată la conferința de presă de vineri, a bătut monedă pe legislația în vigoare, sugerând că aceasta ar fi bine dacă ar fi cunoscută și respectată de părinți (cum ar fi Ordinul comun al M.S și M.E.C.). Făcând referire la acest Ordin și la Ordonanța de Urgență a Guvernului 162 din 2008, care specifica clar că ,,autoritățile publice locale pot încheia contracte de prestări servicii în localitățile unde nu există medic școlar, cu medicii de familie din localitatea respectivă sau cu personal mediu. Nu s-a întâmplat acest lucru, iar în 2020, acest Ordin comun spune clar că se revine la Ordonanța cu pricina, cu precizarea că formularea pot încheia contracte este înlocuită cu vor asigura, în conformitate cu legislația în vigoare, resursele umane, respectiv personal medico-sanitar în unitățile de învățământ care nu au cabinete medicale școlare și resurse materiale financiare în derularea acțiunilor întreprinse de unitățile de învățământ (la articolul 4, litera f ). Acest articol îl regăsim și în Ordinul 1456, tot din 2020, pentru aprobarea normelor de igienă din unități pentru ocrotire, educare, instruire, odihnă și recrearea copiilor și tinerilor, care spune la art. 3, alineatul 3: ,,unitățile de învățământ trebuie să aibă în structură cabinet medical propriu care să respecte structura funcțională prevăzută de legislație, dotat conform normelor. Și, în mediul rural, acolo unde nu există cabinete medicale, nu numai ci și stomatologice, asistența medicală a copiilor și tinerilor se realizează prin medici de familie sau medici de medicină generală și medici stomatologi din localitățile respective sau din localitățile apropiate, asistenți medicali ai acestora încadrați de către unitatea administrativ teritorială (U.A.T.).  Deci, în 2020, sunt obligați să încheie contracte cu medicii respectivi... pentru asigurarea triajului epidemiologic în unitatea de învățământ din mediul rural"...
Triajul zilnic este efectuat de părinte, acasă
În continuare, doamna director a insistat pe acel triaj sau protocolul de triaj. În Ordinul comun se specifică ce înseamnă acest triaj sau protocol de triaj, pentru a nu se încurca triajul epidemiologic cu triajul zilnic.Triajul epidemiologic este în atribuția personalului medico-sanitar. Avem al doilea triaj și acesta se referă la triajul zilnic. De cine se face acest triaj? Este responsabilitatea părintelui. Triajul zilnic trebuie efectuat de părinte acasă pentru aprecierea stării de sănătate a copilului și măsurarea temperaturii corporale. Deci nu școala. Școala, cu atât mai mult, poate să efectueze măsurarea temperaturii, dar pornind de-acasă, copilul pleacă cu o măsurare a temperaturii corporale. Este o responsabilitate a familiei copilului respectiv. Nu se vor prezenta la cursuri cei cu temperatura mai mare de 37,3 sau copii care au o simptomatologie care este orientativă pentru infecția Covid 19: tuse, dificultăți în respirație, scurtarea respirației, diaree, vărsături. Acești copii nu trebuie trimiși la școală, cei confirmați sau cei care sunt în contact, apropiați cu o persoană infectată.
Triajul epidemiologic și triajul observațional
De asemena, triajul zilnic se face și la școală. Nu e vorba de triaj epidemiologic. Triajul epidemiologic se face atunci când copilul absentează mai mult de trei zile din colectivitate, și este făcut de personalul medico-sanitar. Triajul zilnic se face în prima oră de curs a zilei de către cadrul didactic, care va aprecia starea de sănătate a elevilor prin observație atentă și întrebări. Deci, este un fel de triaj observațional și nu numai, zic eu și comunicativ, pentru că discută cu elevii. Acum, în momentul în care cadrul didactic constată că există copil care prezintă aceste simptome, anunță personalul medico-sanitar, conducerea unității de învățământ și până la decizia care se va lua, copilul trebuie să fie izolat într-un spațiu separat de restul clasei", a precizat doamna director Daniela Rahotă.
Recomandare pentru părinți!
Tot domnia sa a ținut să recomande părinților să caute pe internet și să citească Ordinul comun al M.S. și M.E.C. ,,Sunt efectiv pașii pentru părinți. Ceea ce trebuie să facă părintele cu copilul. Și sunt niște reguli spuse aici în acest Ordin, extraordinar de bune și care stau la mâna oricărui părinte. El este un ghid...", a conchis directorul D.S.P. Bihor, doamna dr. Daniela Rahotă.
Ovidiu Dan

Trimite email
sâmbătă, 7 februarie 2026 la 00:51:36 Ora standard a Europei de Est