Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Proiecte care transcend pandemia

Ecologiştii bat câmpii...!

Proiecte care transcend pandemia

„Ecologia e o religie profană care vede natura şi Pământul ca divinităţi şi face din copaci, plante şi animale nişte obiecte cvasi - sacre, uneori mai importante decât fiinţele umane".

Coroborată cu gândul sociologului Peter Jay Morin, care aprecia la un moment dat că ecologia este ştiinţa comunităţilor, definiția cu care demarează acest articol capătă sens și rezonanță în acțiunea de ecologizare și voluntariat ce s-a derulat sâmbătă, 17 octombrie, pe D.N. 79 Leș-Tinca, cu implicarea membrilor Asociației pentru Educare și Formare „TopFormalis" din Oradea, la inițiativa și cu susținerea companiei locale Deratizare Partizan Ecoserv.
Evenimentul se înscrie în seria acțiunilor din proiectul național „Let's Do It, România!", cea mai amplă mișcare socială care, din 2009, a mobilizat peste 2 milioane de voluntari să scrie povestea unei Românii tot mai curate. Natura trimite semnale ale unei stări ce se înrăutățește cu fiecare decadă. Temperaturile climatice ridicate, dezastrele și incendiile naturale, efectele devastatoare ale plasticului pentru ecosistemul acvatic și vegetal sunt doar câteva dintre problemele cu care ne confruntăm și care necesită măsuri imediate. Într-o lume în care consumerismul și interesele economice ale marilor companii guvernează, este dificil de stabilit un echilibru care să garanteze un viitor sustenabil atât pentru omenire, cât și pentru natură. Problema căreia i se adresează proiectul național este, de altfel, și una dintre problemele principale cu care se confruntă întreaga lume, și anume, gestionarea deșeurilor.
Un român produce anual 254 de kg de deșeuri menajere și mai puțin de 10% sunt reciclate. Iar potrivit unei statistici Eurostat din 2016, cantitatea totală a deșeurilor generate de toate activitățile economice și gospodăriile din UE se ridică la 2.538 milioane de tone, cu România și Bulgaria înregistrând atunci cantități relativ ridicate de deșeuri. Conceptul de curățenie în toată țara, într-o singură zi, „Ziua de Curățenie Națională", a adunat împreună români din toate categoriile sociale și participanți din toate sferele, de la companii, la autorități media, ONG-uri sau persoane publice. Acest proiect a făcut de atunci încoace din România cea de-a patra țară înregistrată în comunitatea internațională de voluntariat, „Let's Do It, World !" și o referință pentru alte țări de pe întreaga planetă. Însă organizația nu s-a oprit aici, înțelegând că o singură zi de curățenie pe an nu este de ajuns, România având nevoie constant de inițiative educaționale. Așa că s-au pus în aplicare numeroase campanii de conștientizare privind deșeurile aruncate în natură, s-au creat proiecte locale și naționale de educație ecologică atât în școli, cât și în companii, și s-au inițiat acțiuni de combatere a risipei resurselor. Au fost mobilizați milioane de voluntari, iar sute de parteneriate cu autorități locale, structuri diplomatice, companii și organizații au fost încheiate, toate pentru un singur scop clar definit: O țară cu zero deșeuri în natură!
Coordonatorul județean Bihor al Let's Do It, România! este domnul Mihai Pop, manager al Deratizare Partizan Ecoserv, companie cu o experiență de peste 11 ani în domeniul dezinsecției, dezinfecției și deratizării, ce a reușit să-și perfecționeze metodele de lucru și să formeze o echipă de profesioniști, oferind servicii de cel mai înalt nivel. Animată de viziunea nebunească a unei Românii cu 0 deșeuri, compania a fost sponsorul evenimentului și a organizat misiunea de ecologizare a unor zone din județ, oferind sutelor de participanți voluntari materialele necesare fiecăreia dintre fazele de lucru. Au asigurat transportul echipajelor în toate zonele prestabilite din Bihor, precum și materialele necesare colectării deșeurilor, dar și păstrării regulilor de igienă și igienizare ce se impun cu asemenea ocazii, dar mai ales în vremuri de pandemie: saci menajeri ecologici, mănuși protectoare, lichid dezinfectant și indispensabilele măști de protecție respiratorie.
Echipajele de ecologiști au bătut câmpii... în ciuda prelungirii stării de alertă instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 şi a măsurilor ce se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, pe întreg teritoriul ţării. Măsurile de carantină, autoizolare și distanțare socială au redus dramatic traficul aerian, auto și maritim. Bineînțeles că cei care nu și-au pierdut optimismul nici pe timp de epidemie au încercat să vadă partea bună a situației: mai puțină poluare, aer și ape mai curate, o mică pauză pentru mediul înconjurător să se purifice un pic.
Și totuși... șoselele intrajudețene au păstrat urâtul aliniat nestingherit de-a lungul pădurilor și păduricilor dintre comune. Straturi din deșeuri de toate tipurile - plastic, sticlă, deșeuri menajere, textile, metal au trebuit desprinse, aproape dezgropate din pământ, din movile ce străjuiau șoseaua într-o dizgrațioasă expoziție de estetică a urâtului. Educatorii sunt oameni care, prin însăși natura muncii lor, cred în puterea exemplului, căci experiența implicării directe a dascălilor este mărturia cea mai grăitoare pentru discipolii lor. Profesori de gimnaziu, liceu și universitate, alături de elevi voluntari au fost împreună dedicați unei cauze care sprijină mediul și comunitatea. În acest demers educațional, politica educațională a școlii este ca, alături de familie și comunitate, să se creeze un climat de muncă pozitiv, armonios, bazat pe seriozitate, toleranță și demnitate, urmărind dezvoltarea spiritului civic, prin promovarea lucrului în echipă.S-au format și consolidat competențe care sprijină mediul și comunitatea pe termen lung, dar elevii au avut oportunitatea de a-și forma priceperi și deprinderi care contribuie și la formarea abilităților de comunicare interpersonală și a comportamentelor sociale. Echipajele au ecologizat vaste porțiuni din teritoriul administrativ, lăsând în urma lor crânguri și pajiști curate, reavene, despovărate de sufocantele deșeuri ce-și găsiseră finalmente destinația potrivită.
Această acțiune utilă pentru comunitate și mediu a adus educația în afara sălilor de clasă. Împreună, participanții au fost pozitivi (nu vă gândiți numai la Covid n.n.), deschiși, au găsit loc de o glumă, au molipsit lumea cu optimism și cu încrederea că lucrurile bune sunt posibile. Împreună au iubit și respectat planeta Pământ. Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii, însă depinde de noi dacă dorim să folosim aceste elemente esenţiale cât mai util sau dacă vrem să ocolim acest aspect al vieţii noastre.Educația ecologică nu-și atinge scopul decât dacă este diseminată din școală în societate, dacă comunitatea locală este receptivă la problemele de mediu, înțelegând necesitatea adoptării unui comportament ecologic.
Zonele ecologizate în cadrul acțiunii de voluntariat din zona Leș -Tinca au oferit participanților șansa unei mai bune înțelegeri a principiilor unui comportament responsabil pentru cultura gazdă - omul un poate stăpâni natura cât timp nu ține seama de legile ei. Caracterul etic al experienței le-a fost evident tuturor participanților. Ecologia restaurează demnitatea omului de a fi cetățean al biosferei, cu toate drepturile și obligațiile pe care le implică experiența acestei demnități. Căci tot ce i se întâmplă pământului va ajunge să li se întâmple copiilor acestui pământ. Copiii noștri trebuie să știe că omul este firul care țese drama vieții și ceea ce-i face pământului, își face lui însuși.
Prof. Anca Florentina Curpaş,
Colegiul Tehnic „Traian Vuia" Oradea
Asociaţia pentru Educaţie şi Formare „TopFormalis" din Oradea
Găsiți mai multe poze în Galeria foto: Proiecte care transcend pandemia.
Trimite email
duminică, 22 februarie 2026 la 20:50:15 Ora standard a Europei de Est