Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ministrul Monica Cristina Anisie - la un an de mandat

5 noiembrie 2020,

Ministrul Monica Cristina Anisie - la un an de mandat

Raportul de activitate „1 an de guvernare" al ministrului Monica Cristina Anisie (structurat pe domeniile majore de activitate ale Ministerului Educației și Cercetării - învățământ preuniversitar, învățământ superior și cercetare) cuprinde, în egală măsură, răspunsurile la principalele provocări ale mandatului și obiectivele îndeplinite într-o perioadă extrem de dificilă, grevată de declanșarea pandemiei de COVID-19.

În învățământul preuniversitar, intervențiile prioritare au vizat operaționalizarea unor măsuri de impact care să combată, într-o primă fază, pe termen scurt,  rata ridicată de părăsire timpurie a școlii, rezultatele slabe ale elevilor la testările naționale și internaționale și rata de analfabetism funcțional. Măsurile întreprinse în învățământul preuniversitar au acoperit nevoile de sprijin și de educație a zeci de mii de elevi - extinderea programului „Masa caldă", transportul gratuit pentru elevi, tichetele sociale pentru elevii din medii defavorizate.
Au fost alocate fonduri substanțiale, prin programe sociale destinate categoriilor defavorizate, pentru susținerea participării școlare și reducerea abandonului școlar. De asemenea, pe acest segment au fost adoptate și intervenții sistemice de tipul metodologiilor care includ acțiuni pentru combaterea segregării școlare și încurajarea accesului la educație incluzivă de calitate și formare.
Debirocratizarea activității cadrelor didactice, demers anunțat încă de la preluarea portofoliului și dublat de promovarea calității în educație prin realizarea unui act educațional centrat pe nevoile elevului, s-a concretizat prin reducerea numărului de comisii din școli și eliminarea unor seturi de documente, dar și prin revizuirea/simplificarea standardelor A.R.A.C.I.P. de evaluare externă și a metodologiei aferente.
Alte direcții de acțiune: profesionalizarea carierei didactice și a managementului școlar, îmbunătățirea infrastructurii școlare prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat, precum și asigurarea transportului gratuit pentru elevi.
Pandemia de COVID-19 a impus aplicarea unor măsuri care să adapteze sistemul de educație la noile constrângeri. Ministerul Educației și Cercetării a răspuns prin reacții imediate la problemele „cronicizate" de-a lungul timpului în sistem, asigurând într-o manieră structurată intervenții rapide în vederea respectării dreptului de acces egal la educație. În acest sens, acțiunile Ministerului Educației și Cercetării au vizat încheierea în condiții bune a anului școlar 2019-2020, asigurarea cadrului legislativ pentru organizarea examenelor și a evaluărilor naționale din anul școlar 2020-2021, pregătirea deschiderii noului an școlar în condiții optime, respectiv promovarea măsurilor care sprijină digitalizarea sistemului de educație și centrarea pe utilizarea tehnologiilor IT în procesul de predare-învățare și pentru managementul educațional. Mai mult decât atât, a fost lansat procesul de elaborare a Strategiei privind digitalizarea educației din România 2021-2027, SMART-Edu.
În învățământul superior, prioritățile au fost: recredibilizarea studiilor doctorale, operaționalizarea Registrului matricol unic al universităților din România (R.M.U.R.), asigurarea condițiilor pentru desfășurarea alegerilor corecte la nivelul conducerii universităților, crearea de mecanisme funcționale pentru monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, precum și inserția acestora pe piața muncii și sprijinirea instituțiilor de învățământ superior în dezvoltarea și implementarea strategiilor privind internaționalizarea procesului educațional și creșterea vizibilității instituționale.
În aceeași măsură, având în vedere contextul epidemiologic, au fost puse în practică formule de susținere a universităților în procesul de adaptare a măsurilor de protecție a studenților la îmbolnăvirea de COVID-19.
Realizări în domeniul Cercetare-Dezvoltare-Inovare:
*Majorarea bugetului dedicat activităților C.D.I. prin suplimentarea succesivă a alocărilor financiare cu peste 370 milioane lei;
*Asigurarea obiectivității evaluării proiectelor prin cooptarea unor experți internaționali în echipele de evaluatori;
*Evaluarea institutelor naționale de cercetare și dezvoltare în scopul dezvoltării unor poli naționali de competitivitate;
*Demararea procesului de cartografiere a infrastructurii de cercetare și de creare a unei rețele de infrastructură de cercetare regională care să ofere acces la echipamente tuturor cercetătorilor din instituțiile publice din regiune;
*Asigurarea condițiilor necesare continuării și finalizării proiectelor majore de cercetare, cu finanțare și participare națională și europeană.
„Obiectivele pe care mi le-am propus încă de la preluarea mandatului au vizat, pe termen mediu și lung, crearea premiselor de implementare a proiectului «România educată», proiect al președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis. Asigurarea unui învățământ de calitate pentru toți elevii, personalizarea acestuia, flexibilizarea şi adaptabilitatea sistemului de educație la schimbările externe și la provocările viitorului sunt deziderate fundamentale în acest proiect. Odată cu declanșarea pandemiei, atingerea lor a devenit imperativă pentru sistemul educațional, noile realități sanitare obligându-ne să găsim soluții rapide și răspunsuri adecvate pentru școală. Între acestea, crucială se dovedește a fi digitalizarea sistemului de educație, cu accent pe asigurarea egalității de șanse pentru toți beneficiarii. A fost și continuă să fie o misiune dificilă, iar îndeplinirea acesteia depinde de implicarea întregii societăți. Din perspectiva aceasta, pot afirma că răspunsurile primite până acum, la Ministerul Educației și Cercetării, sunt încurajatoare, existând, iată, inclusiv prin măsurile adoptate, premisele pentru a reuși", a declarat Monica Cristina Anisie, ministrul Educației și Cercetării.
► Raportul de activitate este disponibil integral aici. (B.C.)

Trimite email
sâmbătă, 6 iunie 2026 la 20:02:39 Ora de vară a Europei de Est