Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ministrul Monica Cristina Anisie - la un an de mandat

5 noiembrie 2020,

Ministrul Monica Cristina Anisie - la un an de mandat

Raportul de activitate „1 an de guvernare" al ministrului Monica Cristina Anisie (structurat pe domeniile majore de activitate ale Ministerului Educației și Cercetării - învățământ preuniversitar, învățământ superior și cercetare) cuprinde, în egală măsură, răspunsurile la principalele provocări ale mandatului și obiectivele îndeplinite într-o perioadă extrem de dificilă, grevată de declanșarea pandemiei de COVID-19.

În învățământul preuniversitar, intervențiile prioritare au vizat operaționalizarea unor măsuri de impact care să combată, într-o primă fază, pe termen scurt,  rata ridicată de părăsire timpurie a școlii, rezultatele slabe ale elevilor la testările naționale și internaționale și rata de analfabetism funcțional. Măsurile întreprinse în învățământul preuniversitar au acoperit nevoile de sprijin și de educație a zeci de mii de elevi - extinderea programului „Masa caldă", transportul gratuit pentru elevi, tichetele sociale pentru elevii din medii defavorizate.
Au fost alocate fonduri substanțiale, prin programe sociale destinate categoriilor defavorizate, pentru susținerea participării școlare și reducerea abandonului școlar. De asemenea, pe acest segment au fost adoptate și intervenții sistemice de tipul metodologiilor care includ acțiuni pentru combaterea segregării școlare și încurajarea accesului la educație incluzivă de calitate și formare.
Debirocratizarea activității cadrelor didactice, demers anunțat încă de la preluarea portofoliului și dublat de promovarea calității în educație prin realizarea unui act educațional centrat pe nevoile elevului, s-a concretizat prin reducerea numărului de comisii din școli și eliminarea unor seturi de documente, dar și prin revizuirea/simplificarea standardelor A.R.A.C.I.P. de evaluare externă și a metodologiei aferente.
Alte direcții de acțiune: profesionalizarea carierei didactice și a managementului școlar, îmbunătățirea infrastructurii școlare prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat, precum și asigurarea transportului gratuit pentru elevi.
Pandemia de COVID-19 a impus aplicarea unor măsuri care să adapteze sistemul de educație la noile constrângeri. Ministerul Educației și Cercetării a răspuns prin reacții imediate la problemele „cronicizate" de-a lungul timpului în sistem, asigurând într-o manieră structurată intervenții rapide în vederea respectării dreptului de acces egal la educație. În acest sens, acțiunile Ministerului Educației și Cercetării au vizat încheierea în condiții bune a anului școlar 2019-2020, asigurarea cadrului legislativ pentru organizarea examenelor și a evaluărilor naționale din anul școlar 2020-2021, pregătirea deschiderii noului an școlar în condiții optime, respectiv promovarea măsurilor care sprijină digitalizarea sistemului de educație și centrarea pe utilizarea tehnologiilor IT în procesul de predare-învățare și pentru managementul educațional. Mai mult decât atât, a fost lansat procesul de elaborare a Strategiei privind digitalizarea educației din România 2021-2027, SMART-Edu.
În învățământul superior, prioritățile au fost: recredibilizarea studiilor doctorale, operaționalizarea Registrului matricol unic al universităților din România (R.M.U.R.), asigurarea condițiilor pentru desfășurarea alegerilor corecte la nivelul conducerii universităților, crearea de mecanisme funcționale pentru monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, precum și inserția acestora pe piața muncii și sprijinirea instituțiilor de învățământ superior în dezvoltarea și implementarea strategiilor privind internaționalizarea procesului educațional și creșterea vizibilității instituționale.
În aceeași măsură, având în vedere contextul epidemiologic, au fost puse în practică formule de susținere a universităților în procesul de adaptare a măsurilor de protecție a studenților la îmbolnăvirea de COVID-19.
Realizări în domeniul Cercetare-Dezvoltare-Inovare:
*Majorarea bugetului dedicat activităților C.D.I. prin suplimentarea succesivă a alocărilor financiare cu peste 370 milioane lei;
*Asigurarea obiectivității evaluării proiectelor prin cooptarea unor experți internaționali în echipele de evaluatori;
*Evaluarea institutelor naționale de cercetare și dezvoltare în scopul dezvoltării unor poli naționali de competitivitate;
*Demararea procesului de cartografiere a infrastructurii de cercetare și de creare a unei rețele de infrastructură de cercetare regională care să ofere acces la echipamente tuturor cercetătorilor din instituțiile publice din regiune;
*Asigurarea condițiilor necesare continuării și finalizării proiectelor majore de cercetare, cu finanțare și participare națională și europeană.
„Obiectivele pe care mi le-am propus încă de la preluarea mandatului au vizat, pe termen mediu și lung, crearea premiselor de implementare a proiectului «România educată», proiect al președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis. Asigurarea unui învățământ de calitate pentru toți elevii, personalizarea acestuia, flexibilizarea şi adaptabilitatea sistemului de educație la schimbările externe și la provocările viitorului sunt deziderate fundamentale în acest proiect. Odată cu declanșarea pandemiei, atingerea lor a devenit imperativă pentru sistemul educațional, noile realități sanitare obligându-ne să găsim soluții rapide și răspunsuri adecvate pentru școală. Între acestea, crucială se dovedește a fi digitalizarea sistemului de educație, cu accent pe asigurarea egalității de șanse pentru toți beneficiarii. A fost și continuă să fie o misiune dificilă, iar îndeplinirea acesteia depinde de implicarea întregii societăți. Din perspectiva aceasta, pot afirma că răspunsurile primite până acum, la Ministerul Educației și Cercetării, sunt încurajatoare, existând, iată, inclusiv prin măsurile adoptate, premisele pentru a reuși", a declarat Monica Cristina Anisie, ministrul Educației și Cercetării.
► Raportul de activitate este disponibil integral aici. (B.C.)
Trimite email
duminică, 14 decembrie 2025 la 09:21:51 Ora standard a Europei de Est