Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Ministrul Monica Cristina Anisie - la un an de mandat

5 noiembrie 2020,

Ministrul Monica Cristina Anisie - la un an de mandat

Raportul de activitate „1 an de guvernare" al ministrului Monica Cristina Anisie (structurat pe domeniile majore de activitate ale Ministerului Educației și Cercetării - învățământ preuniversitar, învățământ superior și cercetare) cuprinde, în egală măsură, răspunsurile la principalele provocări ale mandatului și obiectivele îndeplinite într-o perioadă extrem de dificilă, grevată de declanșarea pandemiei de COVID-19.

În învățământul preuniversitar, intervențiile prioritare au vizat operaționalizarea unor măsuri de impact care să combată, într-o primă fază, pe termen scurt,  rata ridicată de părăsire timpurie a școlii, rezultatele slabe ale elevilor la testările naționale și internaționale și rata de analfabetism funcțional. Măsurile întreprinse în învățământul preuniversitar au acoperit nevoile de sprijin și de educație a zeci de mii de elevi - extinderea programului „Masa caldă", transportul gratuit pentru elevi, tichetele sociale pentru elevii din medii defavorizate.
Au fost alocate fonduri substanțiale, prin programe sociale destinate categoriilor defavorizate, pentru susținerea participării școlare și reducerea abandonului școlar. De asemenea, pe acest segment au fost adoptate și intervenții sistemice de tipul metodologiilor care includ acțiuni pentru combaterea segregării școlare și încurajarea accesului la educație incluzivă de calitate și formare.
Debirocratizarea activității cadrelor didactice, demers anunțat încă de la preluarea portofoliului și dublat de promovarea calității în educație prin realizarea unui act educațional centrat pe nevoile elevului, s-a concretizat prin reducerea numărului de comisii din școli și eliminarea unor seturi de documente, dar și prin revizuirea/simplificarea standardelor A.R.A.C.I.P. de evaluare externă și a metodologiei aferente.
Alte direcții de acțiune: profesionalizarea carierei didactice și a managementului școlar, îmbunătățirea infrastructurii școlare prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat, precum și asigurarea transportului gratuit pentru elevi.
Pandemia de COVID-19 a impus aplicarea unor măsuri care să adapteze sistemul de educație la noile constrângeri. Ministerul Educației și Cercetării a răspuns prin reacții imediate la problemele „cronicizate" de-a lungul timpului în sistem, asigurând într-o manieră structurată intervenții rapide în vederea respectării dreptului de acces egal la educație. În acest sens, acțiunile Ministerului Educației și Cercetării au vizat încheierea în condiții bune a anului școlar 2019-2020, asigurarea cadrului legislativ pentru organizarea examenelor și a evaluărilor naționale din anul școlar 2020-2021, pregătirea deschiderii noului an școlar în condiții optime, respectiv promovarea măsurilor care sprijină digitalizarea sistemului de educație și centrarea pe utilizarea tehnologiilor IT în procesul de predare-învățare și pentru managementul educațional. Mai mult decât atât, a fost lansat procesul de elaborare a Strategiei privind digitalizarea educației din România 2021-2027, SMART-Edu.
În învățământul superior, prioritățile au fost: recredibilizarea studiilor doctorale, operaționalizarea Registrului matricol unic al universităților din România (R.M.U.R.), asigurarea condițiilor pentru desfășurarea alegerilor corecte la nivelul conducerii universităților, crearea de mecanisme funcționale pentru monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, precum și inserția acestora pe piața muncii și sprijinirea instituțiilor de învățământ superior în dezvoltarea și implementarea strategiilor privind internaționalizarea procesului educațional și creșterea vizibilității instituționale.
În aceeași măsură, având în vedere contextul epidemiologic, au fost puse în practică formule de susținere a universităților în procesul de adaptare a măsurilor de protecție a studenților la îmbolnăvirea de COVID-19.
Realizări în domeniul Cercetare-Dezvoltare-Inovare:
*Majorarea bugetului dedicat activităților C.D.I. prin suplimentarea succesivă a alocărilor financiare cu peste 370 milioane lei;
*Asigurarea obiectivității evaluării proiectelor prin cooptarea unor experți internaționali în echipele de evaluatori;
*Evaluarea institutelor naționale de cercetare și dezvoltare în scopul dezvoltării unor poli naționali de competitivitate;
*Demararea procesului de cartografiere a infrastructurii de cercetare și de creare a unei rețele de infrastructură de cercetare regională care să ofere acces la echipamente tuturor cercetătorilor din instituțiile publice din regiune;
*Asigurarea condițiilor necesare continuării și finalizării proiectelor majore de cercetare, cu finanțare și participare națională și europeană.
„Obiectivele pe care mi le-am propus încă de la preluarea mandatului au vizat, pe termen mediu și lung, crearea premiselor de implementare a proiectului «România educată», proiect al președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis. Asigurarea unui învățământ de calitate pentru toți elevii, personalizarea acestuia, flexibilizarea şi adaptabilitatea sistemului de educație la schimbările externe și la provocările viitorului sunt deziderate fundamentale în acest proiect. Odată cu declanșarea pandemiei, atingerea lor a devenit imperativă pentru sistemul educațional, noile realități sanitare obligându-ne să găsim soluții rapide și răspunsuri adecvate pentru școală. Între acestea, crucială se dovedește a fi digitalizarea sistemului de educație, cu accent pe asigurarea egalității de șanse pentru toți beneficiarii. A fost și continuă să fie o misiune dificilă, iar îndeplinirea acesteia depinde de implicarea întregii societăți. Din perspectiva aceasta, pot afirma că răspunsurile primite până acum, la Ministerul Educației și Cercetării, sunt încurajatoare, existând, iată, inclusiv prin măsurile adoptate, premisele pentru a reuși", a declarat Monica Cristina Anisie, ministrul Educației și Cercetării.
► Raportul de activitate este disponibil integral aici. (B.C.)
Trimite email
sâmbătă, 28 februarie 2026 la 09:04:02 Ora standard a Europei de Est