Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Festivalul Naţional de Teatru 2020 e altfel

F.N.T. 30

Festivalul Naţional de Teatru 2020 e altfel

Ediția din 2020 a Festivalului Naţional de Teatru nu seamănă cu nicio alta de până acum. Ea este altfel pentru că noi suntem altfel. Viețile noastre, privirile noastre, chipurile noastre, mișcările noastre, îngândurările, fericirile și nefericirile noastre sunt altfel.

Pe parcursul a mai puțin de un an, relația cu celălalt, relația cu noi înșine, relația cu ceea ce este dincolo și dincoace de om - toate au devenit altfel. În mijlocul acestor nesfârșite transformări, arta, modul de a crea și de a percepe actul artistic nu pot fi, la rândul lor, decât ...altfel.
În primăvara acestui an, când am acceptat să facem parte din boardul actualei ediţii, eram optimiști și credeam că F.N.T. 2020 va fi același ca întotdeauna. Cu un București scăldat de soarele sau ploile sfârșitului de octombrie, cu acel freamăt inconfundabil al sărbătorii teatrale, cu foaiere în care oamenii se regăseau, se îmbrățișau și își mărturiseau bucuria de a fi din nou împreună, cu săli de spectacole traversate de energii, de emoții și... de normalitate. F.N.T. 30 urma să fie o secțiune dintr-un program mai amplu, o „revizitare" entuziastă, dar și onestă a trecutului Festivalul Naţional de Teatru, menită a furniza nostalgie, dar și posibile răspunsuri la întrebarea: ce am fost și ce am devenit în teatrul românesc?
În vara anului 2020, eram încă entuziaşti. Paralel cu selecția spectacolelor Best of, s-a realizat și selecția spectacolelor de la începutul stagiunii 2019-2020. Încă eram convinși că virtualul va fi dublat de real, că spațiul on-line va fi doar un apostrof aplicat spațiului concret. La finalul lui august, luna în care la Cehov se vând livezile, un refren îndepărtat din Shakespeare a început să se audă tot mai limpede. Iar în septembrie am înțeles cu toții că, da, „timpul şi-a ieşit din matcă", și că a vrea să rămâi același a devenit o imposibilitate. Festivalul nu putea fi decât altfel, adică on-line...
Am decis să construim un concept bazat aproape exclusiv pe revizitarea istoriei F.N.T. din ultimele trei decenii. Un nou val de optimism ne dădea târcoale, căci o astfel de arheologie teatrală ni se părea nobilă și utilă. A nu uita, iată ceva pentru care merită să faci festivaluri în vremuri pandemice, ne-am spus! La scurt timp am înțeles, însă, că a construi un video-F.N.T. e mai complicat decât pare la prima vedere. Mai ales în România, unde reflexul teatrelor de a-și filma spectacolele - altfel decât cu telefonul mobil sau apelând la bunăvoința unei „cunoștințe-care-are-o-cameră" - încă nu a devenit o practică obișnuită. Zecile, poate sutele de ore pe care le-am petrecut căutând în arhive video ne-au dictat treptat un principiu de selecție pe care altădată aproape că l-am fi tratat cu dispreț: calitatea filmării!
Selecția a trebuit să îmbine rigorile estetice cu cele tehnice, înălțimile spectacologice cu acuratețea înregistrării, persistența în memorie cu persistența în suport material. O gamă diversă de sentimente contradictorii au însoțit această furibundă căutare a video-trecutului nostru teatral: uimirea că din multe spectacole fanion nu au mai rămas decât frânturi de nereprodus, spaima că identitatea noastră teatrală din ultimele decenii este, vai!, atât de fragilă, apoi bucuria fără de margini a spectacolului salvat, entuziasmul unei noi piste (l-a filmat Televiziunea Română sau îl are teatrul în arhivă!), agonia și extazul unui joc de-a viața și de-a moartea artei...
În fine, o ultimă încercare ne era rezervată: „drepturile de difuzare on-line". Patrimoniul teatral românesc, am aflat cu această ocazie, nu e al tuturor, ci doar al unora. Depinde de ei dacă binevoiesc a ni-l arăta sau preferă să-l păstreze pentru sine. Își poate imagina cineva marea artă a lumii scoasă din spațiul public și ferecată în ascunzișuri private?!
Actuala ediție a F.N.T. oglindește involuntar încă o replică din Hamlet: „c-un ochi râzând, cu celălalt în lacrimi"; o mască râde, alta plânge... Acest străvechi principiu dual de reprezentare a teatrului nu mai e acum doar o formă de coexistență a comicului și tragicului, ci a speranței și neliniștii, a seninului și a înnegurărilor de tot felul. Neliniștea și neuitarea sunt polaritățile ce definesc F.N.T. 2020. Substanţa lor se regăseşte în obligatorii meditații asupra prezentului şi viitorului: esteticile pandemiei, dialoguri, conferinţe, expoziții.
Alături de noi s-a aflat marele prieten al Festivalului Național de Teatru, profesorul George Banu - uneori un Puck disponibil, doldora de idei, alteori un Firs înțelept în vremuri de criză. Umăr de sprijin ne-a fost energia mobilizatoare a echipei U.N.I.T.E.R., fără de care eforturile noastre ar fi rămas pur teoretice. Ca de fiecare dată, cu pasiune și credință în artă, ne-au fost alături Televiziunea Română și Radiodifuziunea Română.
Le mulţumim tuturor!
Ludmila PATLANJOGLU
Maria ZĂRNESCU
Călin CIOBOTARI
 
Vă mulțumim, Dragilor!
Vă mulțumim pentru această Scrisoare deschisă emoționantă, încredințată spre a ajunge la marele public din fața monitoarelor care nu a încetat să vă iubească ... în tăcere și în mare suferință!
În ciuda vremurilor cumplite, pe care le traversăm, dar nu le merităm!
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 18 februarie 2026 la 11:48:26 Ora standard a Europei de Est