Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

ELKO Romania:Viitorul conectivității dispozitivelor IIoT

Soluții industriale de la Moxa

ELKO Romania:Viitorul conectivității dispozitivelor IIoT

ELKO Romania, companie membră a grupului ELKO,unul dintre cei mai mari distribuitori de produse, soluții IT și electronice de consum din regiune, prezintă criteriile după care se selectează dispozitivele de conectivitate IIoT, pentru a obține optimizarea și eficientizarea proceselor din domeniul industrial.

Echipamentele IIot (Industrial Internet of Things) au eliminat granița dintre tehnologiile operaționale (OT) și cele informatice (IT), stimulând totodată extinderea pe scară largă a aplicațiilor distribuite, ceea ce a condus la o dispersare a dispozitivelor în teritoriu, de unde a luat naștere nevoia de comunicare directă cu servere amplasate în alte locații. Prin urmare, aspecte precum căile folosite pentru transferul datelor între diverse dispozitive, securizarea acestora și modalitatea de administrare a dispozitivelor sunt mai importante ca niciodată. În continuare, sunt prezentate trei criterii recomandate de experți, care ar trebui avute în vedere la alegerea soluțiilor de conectivitate a dispozitivelor, care să respecte cerințele ridicate ale aplicațiilor IIoT dintr-o lume interconectată.
Destinația datelor
Aplicațiile IIoT distribuite pe scară largă colectează în general date din locații diferite. Un exemplu foarte bun în acest sens îl reprezintă puțurile de foraj dintr-o aplicație petrolieră uzuală, ce pot fi distribuite pe suprafețe foarte vaste de deșert. Toate datele provenite de la un astfel de puț trebuie colectate și monitorizate constant, dar mai întâi de toate trebuie transmise undeva pentru a fi procesate, astfel încât să poată fi analizate.Pentru acest lucru, pot fi instalate computere la fiecare obiectiv, care să colecteze și să proceseze datele înainte de a fi transmise unui server remote pentru analiză avansată. Unele aplicații se bazează însă pe conectivitate și procesare la nivelul unui server în Cloud.
Prin folosirea dispozitivelor pentru conectivitate la fiecare obiectiv IIoTcare să transmită datele operaționale (OT) către un server remote, se poate obține o reducere a timpului, eforturilor și costurilor implicate. Asta se datorează faptului că multe aplicații, precum cele din industria petrolieră, presupun colectarea unui volum relativ redus de date de la fiecare obiectiv, ceea ce înseamnă că eforturile și costurile presupuse de programarea și instalarea mai multor computere nu mai sunt justificate. Pe de altă parte, dispozitivele de conectivitate rezolvă problema într-un mod mult mai eficient și cu costuri mult mai mici.
Important este și tipul serverelor remote utilizate. În cazul servelor private, unul dintre cele mai folosite protocoale pentru conectarea sistemelor OT și IT este MQTT. În cazul serverelor Cloud publice, precum Microsoft Azure, Amazon Web Services (AWS) sau Google Cloud, fiecare furnizor folosește propriile metode pentru colectarea datelor. Din considerente ce țin de compatibilitate, trebuie stabilit dacă vor fi folosite servere private sau publice înainte de a alege dispozitivele de conectivitate, astfel încât ele să fie compatibile, pentru a face economie de timp și de bani în etapa de dezvoltare.
Control deplin asupra dispozitivelor
Odată ce toate dispozitivele sunt conectate prin intermediul diverselor interfețe de comunicații, apare o nouă problemă: administrarea eficientă a mai multor sute de dispozitive de conectivitate diferite. Pe lângă operațiile de rutină, este necesară o monitorizare permanentă a dispozitivelor de conectivitate, astfel încât acestea să folosească întotdeauna cel mai nou firmware, în paralel cu reducerea la minimum a riscului de acces neautorizat, prin actualizarea datelor de autentificare pentru fiecare utilizator. Astfel de sarcini sunt simplu de dus la bun sfârșit atunci când numărul echipamentelor este unul redus și este folosit un singur dispozitiv de conectivitate, dar reprezintă o povară uriașă în cazul aplicațiilor IIoT care folosesc zeci de dispozitive de conectivitate de tipuri diferite.
Utilizarea unui instrument sau utilitar software pentru administrarea unui număr ridicat de dispozitive de conectivitate poate simplifica semnificativ rutina zilnică. În condițiile în care, în lumea IIoT, granița dintre IT și OT tinde să dispară, instrumentele de management trebuie să fie suficient de flexibile pentru a deservi utilizatorii din ambele domenii. Dincolo de capabilitățile de administrare a dispozitivelor multiple, este important și ca dispozitivele de conectivitate să fie prevăzute cu interfețe grafice pentru utilizatorii OT și cu interfețe de comandă pentru utilizatorii IT, astfel încât să permită optimizarea mentenanței de sistem.
Importanța securității cibernetice
Diversitatea dispozitivelor din sectorul industrial, arhitecturile distribuite și sistemele clasice accentuează vulnerabilitățile de securitate din zona aplicațiilor IIoT, mai ales că multe dintre aceste dispozitive nu au fost proiectate ținând cont de securizarea cibernetică. De aceea, este esențial ca soluțiile de conectivitate să integreze funcții de securitate, care să protejeze aceste echipamente. Cu un număr tot mai mare de soluții de conectivitate disponibile pe piață, este însă din ce în ce mai greu de determinat nivelul de securitate oferit de acestea. De aceea, a fost introdus standardulIEC 62443- un set de reguli și recomandări în materie de securitate, pe care producătorii de dispozitive ar trebui să le urmeze pentru a se ridica la nivelul celor mai recente norme din domeniul securității cibernetice.
Alegerea unui dispozitiv de conectivitate ar trebui să aibă loc ținând cont de câteva criterii, care arată că acesta suportă suficiente funcții de securitate și că permite definirea și controlul accesului la aplicațiile IIoT:
*Identificarea și controlul celor care au acces la dispozitive;
*Parole cu complexitate ridicată pentru control îmbunătățit al accesului;
*Verificarea dispozitivelor autorizate înainte ca acestea să obțină acces la rețea și să comunice cu alte dispozitive;
*Criptarea datelor confidențiale în rețea pentru a garanta integritatea acestora;
*Criptarea datelor de configurare pentru confidențialitate sporită;
*Selectarea unor furnizori de dispozitive care răspund rapid solicitărilor și remediază repede vulnerabilitățile.
Având în vedere aceste recomandări, interconectarea dispozitivelor IIoT poate fi o operație ușoară, sigură și eficientă. Moxa a dezvoltat o serie de soluții de conectivitate a dispozitivelor, printre care servere pentru echipamente cu interfață Serial, Gateway-uri pentru protocoale și dispozitive I/O remote, ce sunt distribuite de ELKO Romania pentru a facilita transmiterea ușoară, eficientă și sigură a datelor din teren către servere private sau publice. Și mai multe informații pe tema conectivității industriale sunt oferite de Moxa prin intermediul unui E-book.
Toată gama de produse Moxa este distribuită în România prin rețeaua locală de parteneri ELKO Romania. Pentru mai multe detalii despre soluțiile din portofoliul ELKO te invităm să iei legătura cu noi la: solutii@elko.ro.

Trimite email
miercuri, 20 mai 2026 la 19:43:06 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București