Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Sâmbătă, a avut loc premiera documentarului „Locuri ale memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea”

Eveniment inedit derulat în spațiul virtual al social-media

Sâmbătă, a avut loc premiera documentarului „Locuri ale memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea”

Filmul documentar urmărește aducerea în spațiul public a unor informații, puțin cunoscute, despre dimensiunile represiunii politice din județul Bihor din perioada anilor 1945-1989.

În cadrul documentarului au fost prezentate cele trei centre de recluziune din Oradea: Lagărul de Internați nr. 1 din Cetate, Securitatea din Oradea (strada Republicii) și Penitenciarul Oradea (Parcul Traian).
Evenimentul de premieră a fost urmat și de o dezbatere live cu cei care au colaborat la acest proiect, dar și cu specialiști în domeniul istoriei și al regiei: conf. univ. dr. Florentina Nițu, decan al Facultății de Istorie (Universitatea București); părintele Cristian Borz, paroh al Bisericii Greco-Catolice din Bădăcin, custode al Casei Memoriale Iuliu Maniu; Mihai Dragomir, directorul Festivalului de Film și Istorii Râșnov; actrița Anda Tămășanu, Teatru ,,Regina Maria"; Ana Maria Borz, studentă, și lector univ. dr. Cristina Liana Pușcaș, cercetător. Moderatorul discuțiilor a fost dr. habil. Cosmin Budeancă, Fundația Culturală Memoria, care a subliniat rolul pe care îl joacă aceste locuri ale memoriei în istoria recentă a României.  
„Este de dorit ca astfel de proiecte de rememorare a unei istorii recente, îngrozitoare, dar care este o memorie, să fie transmise tinerilor. Filmul de artă și toate demersurile voastre de la Oradea sunt utile, și trebuie să fie încurajate și de instituțiile statului și nu să se deruleze doar prin asociații și prin entuziasmul unor persoane. E important să facem cercetare pe aceste subiecte, să muzealizăm. E bine că putem profita de acest context online pentru a organiza evenimente pentru că tinerii sunt interesați de acest mod de abordare", a subliniat conf. univ. dr. Florentina Nițu, decan al Facultății de Istorie de la București.
Proiectul s-a bucurat de un sprijin consistent și din partea organizatorilor Festivalului de Film și Istorii Râșnov, care au organizat în vară o școală de vară la care au participat două studente de la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din Oradea, Ana Maria Borz (Istorie) și Andreea Bot (Jurnalism).
 „Persoanele din film sunt niște eroi, nu mai prejos de marii voievozi. Astfel de filme sunt un fel de justiție pentru ei, de multe ori ei neavând parte de o justiție. Pentru tineri e greu să traducem ce s-a întâmplat în trecut și asta încercăm să facem la festivalul de la Râșnov", a subliniat Mihai Dragomir, directorul Festivalul de Film și Istorii Râșnov.
Printre invitații la dezbatere s-a aflat și părintele Cristian Borz, paroh al Bisericii Greco-Catolice din Bădăcin, cel care a pus pe harta României un loc special al memoriei, Casa Memorială Iuliu Maniu. „Sunt profund impresionat de acest documentar „Locuri ale memoriei". El valorează mult mai mult decât numeroasele orele de cateheză și religie în care încercăm să explicăm credința. Mi-ar fi mult mai ușor să explic ce este credința după ce tinerii ar vedea acest film. În aceste locuri s-au născut sfinți. Sora bunicii, Maria Crescentia, mi-a povestit că, la Penitenciarul din Oradea, în primele sale zile acolo, era paralizată de spaimă, celulele fiind foarte întunecoase. Însă lângă celula ei, a avut șansa să fie un preot cu care putea vorbi și a reușit să depășească această spaimă", a mărturisit părintele Cristian Borz.
Un loc central în acest film documentar l-a avut și actrița Anda Tămășanu, care a jucat în spectacolul „Cei ce nu uită", rolul unei gardience. „A fost foarte, foarte greu să mă detașez când am expus faptele, mai ales că am și filmat în beciul Securității din Oradea, unde se mai păstrau scrijeliturile deținuților de acum 70 de ani", a declarat Anda Tămășanu.
Documentarul are ca grup țintă elevii și studenții, care departe de biblioteci, în acest context pandemic, pot să cunoască prin acest film realitățile atroce ale regimului comunist. „Noi, tinerii, suntem o generație plină de șanse, noi nu a trebuit să facem războiul, România Mare și nici să luptăm în munți. Astfel, noi suntem generația care putem construi și trebuie să știm că avem această șansă pentru că oameni ca cei care au apărut în film au petrecut ani mulți la canal sau în celule umede, ca cele de la Securitate", a declarat Ana Maria Borz, studentă la Istorie.
Filmul documentar „Locuri ale memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea", este un proiect al Asociației cei 40 de Mucenici, care s-a bucurat de sprijinul financiar al Direcției Social-Comunitare din cadrul Consiliului Județean Bihor.
„Acest proiect a fost gândit în starea de urgență când accesul la biblioteci, muzee, cultură în general, a fost drastic restricționat. Totul a pornit de la nevoia studenților mei de la Jurnalism de a avea acces la informații despre închisorile comuniste, însă nu în forma clasică, ci printr-un produs digitalizat. Acest documentar, care poate fi vizionat on-line pe pagina wwww.memoriarezistentei.ro, vine să suplinească o lacună și să ofere o alternativă la educația clasică", a menționat lector univ. dr. Cristina Liana Pușcaș, cercetător.
Filmul poate fi urmărit gratis pe siteul www.memoriarezistentei.ro dar și pe You Tube pe canalul Memoria Rezistenței.
(C.P.)

Trimite email
miercuri, 14 octombrie 2026 la 00:00:33 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

13 octombrie

*Pe 13 octombrie, în anul 53, împăratul roman Claudius moare în chinuri, după ce a fost otrăvit de ultima sa soție, Agrippina
*Data de 13 octombrie este legată și de „Miracolul de la Fátima", fenomenul religios la care ar fi asistat zeci de mii de oameni în Portugalia
*dar marchează și nașterea omului politic Take Ionescu
*precum și prima cădere a unui guvern român prin moțiune de cenzură după 1989
(sursa: Adevărul.ro)