Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Sâmbătă, a avut loc premiera documentarului „Locuri ale memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea”

Eveniment inedit derulat în spațiul virtual al social-media

Sâmbătă, a avut loc premiera documentarului „Locuri ale memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea”

Filmul documentar urmărește aducerea în spațiul public a unor informații, puțin cunoscute, despre dimensiunile represiunii politice din județul Bihor din perioada anilor 1945-1989.

În cadrul documentarului au fost prezentate cele trei centre de recluziune din Oradea: Lagărul de Internați nr. 1 din Cetate, Securitatea din Oradea (strada Republicii) și Penitenciarul Oradea (Parcul Traian).
Evenimentul de premieră a fost urmat și de o dezbatere live cu cei care au colaborat la acest proiect, dar și cu specialiști în domeniul istoriei și al regiei: conf. univ. dr. Florentina Nițu, decan al Facultății de Istorie (Universitatea București); părintele Cristian Borz, paroh al Bisericii Greco-Catolice din Bădăcin, custode al Casei Memoriale Iuliu Maniu; Mihai Dragomir, directorul Festivalului de Film și Istorii Râșnov; actrița Anda Tămășanu, Teatru ,,Regina Maria"; Ana Maria Borz, studentă, și lector univ. dr. Cristina Liana Pușcaș, cercetător. Moderatorul discuțiilor a fost dr. habil. Cosmin Budeancă, Fundația Culturală Memoria, care a subliniat rolul pe care îl joacă aceste locuri ale memoriei în istoria recentă a României.  
„Este de dorit ca astfel de proiecte de rememorare a unei istorii recente, îngrozitoare, dar care este o memorie, să fie transmise tinerilor. Filmul de artă și toate demersurile voastre de la Oradea sunt utile, și trebuie să fie încurajate și de instituțiile statului și nu să se deruleze doar prin asociații și prin entuziasmul unor persoane. E important să facem cercetare pe aceste subiecte, să muzealizăm. E bine că putem profita de acest context online pentru a organiza evenimente pentru că tinerii sunt interesați de acest mod de abordare", a subliniat conf. univ. dr. Florentina Nițu, decan al Facultății de Istorie de la București.
Proiectul s-a bucurat de un sprijin consistent și din partea organizatorilor Festivalului de Film și Istorii Râșnov, care au organizat în vară o școală de vară la care au participat două studente de la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din Oradea, Ana Maria Borz (Istorie) și Andreea Bot (Jurnalism).
 „Persoanele din film sunt niște eroi, nu mai prejos de marii voievozi. Astfel de filme sunt un fel de justiție pentru ei, de multe ori ei neavând parte de o justiție. Pentru tineri e greu să traducem ce s-a întâmplat în trecut și asta încercăm să facem la festivalul de la Râșnov", a subliniat Mihai Dragomir, directorul Festivalul de Film și Istorii Râșnov.
Printre invitații la dezbatere s-a aflat și părintele Cristian Borz, paroh al Bisericii Greco-Catolice din Bădăcin, cel care a pus pe harta României un loc special al memoriei, Casa Memorială Iuliu Maniu. „Sunt profund impresionat de acest documentar „Locuri ale memoriei". El valorează mult mai mult decât numeroasele orele de cateheză și religie în care încercăm să explicăm credința. Mi-ar fi mult mai ușor să explic ce este credința după ce tinerii ar vedea acest film. În aceste locuri s-au născut sfinți. Sora bunicii, Maria Crescentia, mi-a povestit că, la Penitenciarul din Oradea, în primele sale zile acolo, era paralizată de spaimă, celulele fiind foarte întunecoase. Însă lângă celula ei, a avut șansa să fie un preot cu care putea vorbi și a reușit să depășească această spaimă", a mărturisit părintele Cristian Borz.
Un loc central în acest film documentar l-a avut și actrița Anda Tămășanu, care a jucat în spectacolul „Cei ce nu uită", rolul unei gardience. „A fost foarte, foarte greu să mă detașez când am expus faptele, mai ales că am și filmat în beciul Securității din Oradea, unde se mai păstrau scrijeliturile deținuților de acum 70 de ani", a declarat Anda Tămășanu.
Documentarul are ca grup țintă elevii și studenții, care departe de biblioteci, în acest context pandemic, pot să cunoască prin acest film realitățile atroce ale regimului comunist. „Noi, tinerii, suntem o generație plină de șanse, noi nu a trebuit să facem războiul, România Mare și nici să luptăm în munți. Astfel, noi suntem generația care putem construi și trebuie să știm că avem această șansă pentru că oameni ca cei care au apărut în film au petrecut ani mulți la canal sau în celule umede, ca cele de la Securitate", a declarat Ana Maria Borz, studentă la Istorie.
Filmul documentar „Locuri ale memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea", este un proiect al Asociației cei 40 de Mucenici, care s-a bucurat de sprijinul financiar al Direcției Social-Comunitare din cadrul Consiliului Județean Bihor.
„Acest proiect a fost gândit în starea de urgență când accesul la biblioteci, muzee, cultură în general, a fost drastic restricționat. Totul a pornit de la nevoia studenților mei de la Jurnalism de a avea acces la informații despre închisorile comuniste, însă nu în forma clasică, ci printr-un produs digitalizat. Acest documentar, care poate fi vizionat on-line pe pagina wwww.memoriarezistentei.ro, vine să suplinească o lacună și să ofere o alternativă la educația clasică", a menționat lector univ. dr. Cristina Liana Pușcaș, cercetător.
Filmul poate fi urmărit gratis pe siteul www.memoriarezistentei.ro dar și pe You Tube pe canalul Memoria Rezistenței.
(C.P.)

Trimite email
miercuri, 28 octombrie 2026 la 00:37:02 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Concert

Pe 30 octombrie 2026
La Hard Rock Cafe
București