Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Sâmbătă, a avut loc premiera documentarului „Locuri ale memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea”

Eveniment inedit derulat în spațiul virtual al social-media

Sâmbătă, a avut loc premiera documentarului „Locuri ale memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea”

Filmul documentar urmărește aducerea în spațiul public a unor informații, puțin cunoscute, despre dimensiunile represiunii politice din județul Bihor din perioada anilor 1945-1989.

În cadrul documentarului au fost prezentate cele trei centre de recluziune din Oradea: Lagărul de Internați nr. 1 din Cetate, Securitatea din Oradea (strada Republicii) și Penitenciarul Oradea (Parcul Traian).
Evenimentul de premieră a fost urmat și de o dezbatere live cu cei care au colaborat la acest proiect, dar și cu specialiști în domeniul istoriei și al regiei: conf. univ. dr. Florentina Nițu, decan al Facultății de Istorie (Universitatea București); părintele Cristian Borz, paroh al Bisericii Greco-Catolice din Bădăcin, custode al Casei Memoriale Iuliu Maniu; Mihai Dragomir, directorul Festivalului de Film și Istorii Râșnov; actrița Anda Tămășanu, Teatru ,,Regina Maria"; Ana Maria Borz, studentă, și lector univ. dr. Cristina Liana Pușcaș, cercetător. Moderatorul discuțiilor a fost dr. habil. Cosmin Budeancă, Fundația Culturală Memoria, care a subliniat rolul pe care îl joacă aceste locuri ale memoriei în istoria recentă a României.  
„Este de dorit ca astfel de proiecte de rememorare a unei istorii recente, îngrozitoare, dar care este o memorie, să fie transmise tinerilor. Filmul de artă și toate demersurile voastre de la Oradea sunt utile, și trebuie să fie încurajate și de instituțiile statului și nu să se deruleze doar prin asociații și prin entuziasmul unor persoane. E important să facem cercetare pe aceste subiecte, să muzealizăm. E bine că putem profita de acest context online pentru a organiza evenimente pentru că tinerii sunt interesați de acest mod de abordare", a subliniat conf. univ. dr. Florentina Nițu, decan al Facultății de Istorie de la București.
Proiectul s-a bucurat de un sprijin consistent și din partea organizatorilor Festivalului de Film și Istorii Râșnov, care au organizat în vară o școală de vară la care au participat două studente de la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din Oradea, Ana Maria Borz (Istorie) și Andreea Bot (Jurnalism).
 „Persoanele din film sunt niște eroi, nu mai prejos de marii voievozi. Astfel de filme sunt un fel de justiție pentru ei, de multe ori ei neavând parte de o justiție. Pentru tineri e greu să traducem ce s-a întâmplat în trecut și asta încercăm să facem la festivalul de la Râșnov", a subliniat Mihai Dragomir, directorul Festivalul de Film și Istorii Râșnov.
Printre invitații la dezbatere s-a aflat și părintele Cristian Borz, paroh al Bisericii Greco-Catolice din Bădăcin, cel care a pus pe harta României un loc special al memoriei, Casa Memorială Iuliu Maniu. „Sunt profund impresionat de acest documentar „Locuri ale memoriei". El valorează mult mai mult decât numeroasele orele de cateheză și religie în care încercăm să explicăm credința. Mi-ar fi mult mai ușor să explic ce este credința după ce tinerii ar vedea acest film. În aceste locuri s-au născut sfinți. Sora bunicii, Maria Crescentia, mi-a povestit că, la Penitenciarul din Oradea, în primele sale zile acolo, era paralizată de spaimă, celulele fiind foarte întunecoase. Însă lângă celula ei, a avut șansa să fie un preot cu care putea vorbi și a reușit să depășească această spaimă", a mărturisit părintele Cristian Borz.
Un loc central în acest film documentar l-a avut și actrița Anda Tămășanu, care a jucat în spectacolul „Cei ce nu uită", rolul unei gardience. „A fost foarte, foarte greu să mă detașez când am expus faptele, mai ales că am și filmat în beciul Securității din Oradea, unde se mai păstrau scrijeliturile deținuților de acum 70 de ani", a declarat Anda Tămășanu.
Documentarul are ca grup țintă elevii și studenții, care departe de biblioteci, în acest context pandemic, pot să cunoască prin acest film realitățile atroce ale regimului comunist. „Noi, tinerii, suntem o generație plină de șanse, noi nu a trebuit să facem războiul, România Mare și nici să luptăm în munți. Astfel, noi suntem generația care putem construi și trebuie să știm că avem această șansă pentru că oameni ca cei care au apărut în film au petrecut ani mulți la canal sau în celule umede, ca cele de la Securitate", a declarat Ana Maria Borz, studentă la Istorie.
Filmul documentar „Locuri ale memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea", este un proiect al Asociației cei 40 de Mucenici, care s-a bucurat de sprijinul financiar al Direcției Social-Comunitare din cadrul Consiliului Județean Bihor.
„Acest proiect a fost gândit în starea de urgență când accesul la biblioteci, muzee, cultură în general, a fost drastic restricționat. Totul a pornit de la nevoia studenților mei de la Jurnalism de a avea acces la informații despre închisorile comuniste, însă nu în forma clasică, ci printr-un produs digitalizat. Acest documentar, care poate fi vizionat on-line pe pagina wwww.memoriarezistentei.ro, vine să suplinească o lacună și să ofere o alternativă la educația clasică", a menționat lector univ. dr. Cristina Liana Pușcaș, cercetător.
Filmul poate fi urmărit gratis pe siteul www.memoriarezistentei.ro dar și pe You Tube pe canalul Memoria Rezistenței.
(C.P.)

Trimite email
duminică, 24 mai 2026 la 07:42:38 Ora de vară a Europei de Est