Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Sâmbătă, a avut loc premiera documentarului „Locuri ale memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea”

Eveniment inedit derulat în spațiul virtual al social-media

Sâmbătă, a avut loc premiera documentarului „Locuri ale memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea”

Filmul documentar urmărește aducerea în spațiul public a unor informații, puțin cunoscute, despre dimensiunile represiunii politice din județul Bihor din perioada anilor 1945-1989.

În cadrul documentarului au fost prezentate cele trei centre de recluziune din Oradea: Lagărul de Internați nr. 1 din Cetate, Securitatea din Oradea (strada Republicii) și Penitenciarul Oradea (Parcul Traian).
Evenimentul de premieră a fost urmat și de o dezbatere live cu cei care au colaborat la acest proiect, dar și cu specialiști în domeniul istoriei și al regiei: conf. univ. dr. Florentina Nițu, decan al Facultății de Istorie (Universitatea București); părintele Cristian Borz, paroh al Bisericii Greco-Catolice din Bădăcin, custode al Casei Memoriale Iuliu Maniu; Mihai Dragomir, directorul Festivalului de Film și Istorii Râșnov; actrița Anda Tămășanu, Teatru ,,Regina Maria"; Ana Maria Borz, studentă, și lector univ. dr. Cristina Liana Pușcaș, cercetător. Moderatorul discuțiilor a fost dr. habil. Cosmin Budeancă, Fundația Culturală Memoria, care a subliniat rolul pe care îl joacă aceste locuri ale memoriei în istoria recentă a României.  
„Este de dorit ca astfel de proiecte de rememorare a unei istorii recente, îngrozitoare, dar care este o memorie, să fie transmise tinerilor. Filmul de artă și toate demersurile voastre de la Oradea sunt utile, și trebuie să fie încurajate și de instituțiile statului și nu să se deruleze doar prin asociații și prin entuziasmul unor persoane. E important să facem cercetare pe aceste subiecte, să muzealizăm. E bine că putem profita de acest context online pentru a organiza evenimente pentru că tinerii sunt interesați de acest mod de abordare", a subliniat conf. univ. dr. Florentina Nițu, decan al Facultății de Istorie de la București.
Proiectul s-a bucurat de un sprijin consistent și din partea organizatorilor Festivalului de Film și Istorii Râșnov, care au organizat în vară o școală de vară la care au participat două studente de la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din Oradea, Ana Maria Borz (Istorie) și Andreea Bot (Jurnalism).
 „Persoanele din film sunt niște eroi, nu mai prejos de marii voievozi. Astfel de filme sunt un fel de justiție pentru ei, de multe ori ei neavând parte de o justiție. Pentru tineri e greu să traducem ce s-a întâmplat în trecut și asta încercăm să facem la festivalul de la Râșnov", a subliniat Mihai Dragomir, directorul Festivalul de Film și Istorii Râșnov.
Printre invitații la dezbatere s-a aflat și părintele Cristian Borz, paroh al Bisericii Greco-Catolice din Bădăcin, cel care a pus pe harta României un loc special al memoriei, Casa Memorială Iuliu Maniu. „Sunt profund impresionat de acest documentar „Locuri ale memoriei". El valorează mult mai mult decât numeroasele orele de cateheză și religie în care încercăm să explicăm credința. Mi-ar fi mult mai ușor să explic ce este credința după ce tinerii ar vedea acest film. În aceste locuri s-au născut sfinți. Sora bunicii, Maria Crescentia, mi-a povestit că, la Penitenciarul din Oradea, în primele sale zile acolo, era paralizată de spaimă, celulele fiind foarte întunecoase. Însă lângă celula ei, a avut șansa să fie un preot cu care putea vorbi și a reușit să depășească această spaimă", a mărturisit părintele Cristian Borz.
Un loc central în acest film documentar l-a avut și actrița Anda Tămășanu, care a jucat în spectacolul „Cei ce nu uită", rolul unei gardience. „A fost foarte, foarte greu să mă detașez când am expus faptele, mai ales că am și filmat în beciul Securității din Oradea, unde se mai păstrau scrijeliturile deținuților de acum 70 de ani", a declarat Anda Tămășanu.
Documentarul are ca grup țintă elevii și studenții, care departe de biblioteci, în acest context pandemic, pot să cunoască prin acest film realitățile atroce ale regimului comunist. „Noi, tinerii, suntem o generație plină de șanse, noi nu a trebuit să facem războiul, România Mare și nici să luptăm în munți. Astfel, noi suntem generația care putem construi și trebuie să știm că avem această șansă pentru că oameni ca cei care au apărut în film au petrecut ani mulți la canal sau în celule umede, ca cele de la Securitate", a declarat Ana Maria Borz, studentă la Istorie.
Filmul documentar „Locuri ale memoriei: Lagărul, Securitatea și Penitenciarul din Oradea", este un proiect al Asociației cei 40 de Mucenici, care s-a bucurat de sprijinul financiar al Direcției Social-Comunitare din cadrul Consiliului Județean Bihor.
„Acest proiect a fost gândit în starea de urgență când accesul la biblioteci, muzee, cultură în general, a fost drastic restricționat. Totul a pornit de la nevoia studenților mei de la Jurnalism de a avea acces la informații despre închisorile comuniste, însă nu în forma clasică, ci printr-un produs digitalizat. Acest documentar, care poate fi vizionat on-line pe pagina wwww.memoriarezistentei.ro, vine să suplinească o lacună și să ofere o alternativă la educația clasică", a menționat lector univ. dr. Cristina Liana Pușcaș, cercetător.
Filmul poate fi urmărit gratis pe siteul www.memoriarezistentei.ro dar și pe You Tube pe canalul Memoria Rezistenței.
(C.P.)
Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:37:34 Ora standard a Europei de Est