Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

O călătorie prin istoria străbunilor noștri

Proiectul IQR Tradițional....

O călătorie prin istoria străbunilor noștri

În perioada 4.09 - 30.11.2020 o echipă de membri ai Asociaţiei Clusterul de Cercetări Ştiinţifice, Inovare şi Studii Europene din Oradea (Asociaţia C.C.S.I.S.E.O.), iubitori de tradiţie şi frumos, au derulat proiectul „IQR Tradiţional", un proiect finanţat de către Direcţia Social Comunitară Bihor, în baza contractului nr. 169 din 4.09.2020 şi cofinanţat de voluntari, oameni de bine, membri sau simpatizanţi ai asociaţiei care au îmbrăţişat ideea proiectului.

IQR Tradițional a însemnat un proiect prin care echipa implicată în implementarea lui și-a dorit să dezvolte IQ-ul tinerelor generații legat de cultură și tradițiile românești, în speță cele bihorene, printr-o metodă accesibilă îndeosebi lor, codul QR. De aici și fuziunea dintre IQ și QR a condus la IQR Tradițional care, într-un final, a avut și rolul de a transmite că „ai un IQ și un QR tradițional".
Învățături despre valorile culturale bihorene
În lumea străbunilor noștri, nimic nu era lăsat la voia întâmplării. Astfel tot ce înconjura țăranul român, munca pe care o făcea, obiectele cu care lucra, locurile din jurul lui, erau surse de inspirație pentru a crea și împodobi atât obiectele ceramice, mobilierul și casele, cât și vestimentația, portul popular.
 Țăranul român a creat un univers original în jurul lui plin de semnificație și sentimente; și-a pus și purtat rădăcinile, ocupația, dragostea și pasiunea pe veșmântul popular.
  Prin „IQR Tradiţional", ne-am dorit să descoperim pe cât posibil și să transmitem mai departe poveștile din spatele valorilor culturale date de portul popular, ceramică și sculptură, cât și de diferite tipuri de ornamentații, cum ar fi broderii, dantelă, simboluri pictate sau sculptate în funcție de zonă, deoarece putem spune că am observat în această incursiune în universul artei populare că fiecare zonă și subzonă are câte o particularitate a ei.
  De exemplu, în unele zone cum ar fi zona Beiușului predomină spăcelul sau spătoiul, ca obiect de port popular, iar în zona Aleșdului predomină cămășile și bluzele, ca parte integrantă a costumului popular.
  Diferența dintre spătoi și cămașă este dată de felul în care se închide, și anume spătoiul se îmbracă și se închide la gât la spate prin unul sau doi nasturi, de aici venind și numele său, iar cămașa se închide printr-un șir de nasturi poziționați pe față și nu la spate.
 O altă diferență ar fi în ornamentația pe zone, spre exemplu în zona Beiușului predomină dantela în tehnica firului tras, tăiat atât pe spăcele, cât și pe poale, „fir în dinte" cum spun localnicii, iar în zona Aleșdului, în special pe cămăși nu se folosește dantela în fir tăiat, ci predomină broderia clasică cu fire colorate de mătase sau lână și prezența paietelor colorate.
Legat de simboluri și broderie, originea și parte din semnificația unora s-a pierdut de-a lungul timpului, dar oamenii au continuat să le folosească, pentru că știau că așa este bine și pentru că sunt moștenite din străbuni, cum ar fi simbolul soarelui, al prescurii, al spiralei, coarnele de berbec etc.
Simbolul spiralei, am ales să îl folosim și noi în logo-ul nostru, deoarece semnificația acestuia coincide în parte cu scopul proiectului nostru. Astfel, spirala reprezintă drumul vieții de la naștere, origine spre moarte și invers, o continuitate, un ciclu infinit și nemuritor, calea și drumul vieții. Astfel și noi dorim să menținem într-un ciclu continuu învățăturile, tradițiile și valorile culturale românești.
Alte simboluri reprezentau natura înconjurătoare, flori, brazi, munți și ape sau obiecte ale muncii și îndeletnicirii lor, pieptene de lână, cârlig de fân, coarne de berbec etc. Putem spune că fiecare își dorea să fie mândru și unic în felul său, ceea ce se oglindea în special pe portul popular; de exemplu, doamna Mărioara ne povestea că majoritatea simbolurilor brodate le-a creat dânsa împreună cu mama ei, pentru a putea fi unică și cea mai mândră și frumoasă dintre fete. În zona Albești simbolurile „scrise" pe costum, adică brodate, erau primite de la bătrânii din sat care erau mai iscusiți în a le crea.
  Este important de menționat că înainte de a începe orice lucru, indiferent că era vorba de munca pământului sau țeserea și coaserea unei piese vestimentare, se spunea o rugăciune care avea rolul de a încărca spiritual, de a cere ajutorul în a face bine, de protecție și binecuvântare.
   Toate acestea, precum și alte aspecte privind tipurile de materiale întrebuinţate, ornamentaţia, cromatica etc...aspecte ale frumuseții și diversității portului popular bihorean le veți găsi în materialele create de noi în cadrul proiectului - broșura bilingvă (română și engleză), minimuzeul etc...cu tot ceea ce am învățat și adunat în această incursiune în lumea străbunilor noștri.
 În loc de final...
Adresăm mulţumiri cu plecăciune celor care s-au alăturat demersurilor noastre, persoane fizice/asociaţii despre care am pomenit pe pagina proiectului și în materialele realizate în cadrul acestuia! Împreună am reuşit să punem în valoare doar o mică parte din frumosul port tradiţional al judeţului Bihor, membrii echipei de proiect propunându-şi să continue să lărgească explorarea ariei geografice a judeţului Bihor, şi, de ce nu, extensia pe viitor la alte zone geografice din ţară, precum Bucovina, Maramureş etc, numărul de obiecte culturale, de port popular identificate şi prezentarea poveştilor acestora, realizarea iilor proprii, precum şi diverse alte activităţi culturale şi sociale.
Conținutul paginii web a proiectului „IQR Tradiţional" stă mărturie a celor înfăptuite în cadrul proiectului, motiv pentru care vă invităm să faceți un tur virtual al acestuia: Asociația CCSISEO - „IQR Tradiţional"
Cu dragoste pentru tradiţie şi frumos,
Simona Dziţac & Delia Şandro
Găsiți mai multe poze în Galeria foto: O călătorie prin istoria străbunilor noștri.

Trimite email
marți, 3 martie 2026 la 01:58:51 Ora standard a Europei de Est