Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

De ce creează artiștii instalații? Cum se justifică acestea?

In progress

De ce creează artiștii instalații? Cum se justifică acestea?

Vineri după amiază, în Galeriile Reperaj Cetate, a avut loc vernisajul unei expoziții inedite In progress.

În esență, instalația se justifică atunci când artistul simte că mediile tradiționale ale picturii și sculpturii nu sunt suficient de adecvate pentru ceea ce vrea el să exprime. Instalația, pe de altă parte, apare și ca o revolt împotriva discursului artistic tradițional, propunându-și să readucă arta mai aproape de o experiență intuitivă, astfel încât să se conecteze mai direct cu realitatea privitorului. Tehnicile utilizate au potențialul de a implica active publicul, transformând privitorul pasiv într-un participant activ.
Alexandru Antik este prezent la această expoziție cu trei lucrări. Macheta unei discuții familiale este o instalație ironic-documentară care urmărește procesul creativ al instalației, un demers de creație, de la invitația artistului la o expoziție și până la închiderea expoziției respective. Îmbinând într-o dedublare ironic conceptualul și cotidianul, artistul se constituie și ca o instanță exterioară întregului proces, oscilând între contemplare și implicare.
Zsolt Bodoni este prezent cu un proiect multimedia. Este un excepțional Pictor. Avem acces la imaginile pe care acesta le-a creat de-a lungul timpului. Intrând în spațiul proiecției ne conectăm automat și noi la această bază de date, iar succesiunea imaginilor, reglată de pulsul artistului, are un effect kathartic, de vis, halucinant aproape. E ca și cum am intra pentru câteva clipe în mintea artistului, imaginile inoculându-ni-se cu o forță căreia cu greu îi putem rezista.
Pentru a-și construi instalația, intitulată Reconstrucție. Zidire, Rodica Indig a salvat fragmente de stucaturi, vitralii, cenușă, urme ale incendiului Palatului Episcopal din Oradea. Din fragmente/urme ale unei tragedii, acestea se metamorfozează în urme purtătoare ale unei memorii esențiale, urme care trebuie ocrotite pentru că ele trebuie să stea la temelia unicului dialog care poate asigura sănătatea noastră existențială: dialogul dintre trecut-prezent și viitor.
Tripticul vertical al Andreei Buzási (Tryptichon) face aluzii ironice la perspectiva privitorului aflat în fața unei creații artistice, dar și unele mai profunde la condiția omului contemporan.
Această deplasare a accentului dinspre divin spre ego este accentuată în mod subtil și prin modul în care artista folosește foița de aur în cele trei cadre, de la ceva care înconjoară, care impregnează totul (sus) la ceva care este în noi (mijloc), și care a ajuns să fie în cadrul de jos doar un gen de ramă ...
În instalația cu conotații existențialiste delete in advance. Incursiune într-o digestive imposibilă Erzsébet Dobos vorbește despre un cu totul alt gen de memorie. Figurinele  antropomorfe create de artistă sunt contorsionate, purtătoare ale unor ,,cicatrici" care apar ca o consecință inevitabilă a memoriei lumii în care trăim. Dacă ,,cicatricile" incendiului din instalația Rodicăi Indig pot și trebuie salvate, ,,ridicate" în lumină, în acest caz ele dau formă intoxicării cu ,,întunericul" acestei lumi, iar noi ne simțim aliniați alături de aceste personaje ca într-un șir al orbilor din celebrul tablou al lui Bruegel.
Instalația interactivă Miracle of miracles (sharingexercise) a lui Tiberiu Fekete ne invită într-un spațiu care are alura unei ,,săli de jocuri". Miza constă în deconstruirea ,,magiei"/facinației pe care o exercită asupra noastră lumile virtuale. Dacă într-o primă fază devenim captivi, că demîningenioasa ,,capcană" întinsă de artist, acesta ridică puțin cortina, permițându-ne să aruncăm o privire asupra a ceea ce este dincolo de aceasta. Deus ex machina se dovedește a fi doar un ,,simplu", dar de fapt de loc simplu algoritm matematic...
Instalația cinetică Stuf a lui Imre Zoltán se constituie ca o meditație asupra invaziei contemporane a artificialului asupra naturalului. Artistul ne atrage atenția asupra faptului că asistăm la dispariția unei lumi (natura) și înlocuirea acesteia cu o altă lume (artificialul) care doar o mimează pe prima, fiind de fapt o lume falsă, rece ...
All of theabove a Dianei Kovács ne invită într-un spațiu profund amprentat, având drept miză transformarea privitorului într-un participant. Artista și-a propus o abordare urbană, inspirându-se din intensitatea și complexitatea vizuală a vieții de zi cu zi, o reprezentare a haosului vizual al vieții moderne. Smulși din ambientul în care ne simțim confortabil, suntem invitați să facem o plimbare emoțională spre interior.
 
Despre memorie este vorba și în sala în care Márton Katalin deapănă (Po)vestea straturilor. Ce/cine suntem de fapt? Ce altceva decât un rezultat, o rezultantă a memoriei, a acțiunilor noastre zilnice, repetitive, obligatorii, de rutină, care se depun strat peste strat, se suprapun prin succesiunea monotonă a plierii. Adunăm, suprapunem, pliem, iar în cele din urmă ne trezim captivi în spațiu şi timp (viață), într-unul dintre pliurile pe care chiar noi le-am creat. E posibilă evadarea? 
În Amprentă vizuală și spiritualitate Murányi Mihály meditează asupra relației dintre gest si memorie și asupra memoriei gestului, a memoriei amprentelor lăsate de noi de când ne perindăm pe acest pământ. Artistul crede că aceste amprente nu sunt diferite în esență de cele lăsate de omul primitiv, că, chiar dacă în multe privințe am evoluat, în esență, gestul este același.
Barna Péli este un sculptor profund atașat antropocentrismului. Figurile din compozițiile sale sunt agenți activi, articulați întotdeauna în relație cu o dinamică interpersonală.  Fragment-ul său funcționează ca o oglindă. Ceea ce vedem expus este, așa cum îi spune și titlul, un,,fragment" al cărui întreg suntem noi toți. Adept al unei estetici a grotescului, perspectiva sa nu este însă una sarcastic-superioară, ci mai degrabă una asumată din interior. În Fragment, ca de altfel în toate lucrările sale, e vorba despre ,,noi", nu despre un ,,ei". Foarte fin observator al spectacolului uman contemporan și a relațiilor interpersonale, instalațiile sale emană o anumită nostalgie, căldură. Nu este ochiul care judecă la rece, disecă, iar dacă se râde, nu se râde de ei, se râde de noi.
Frământările lui Ludovic Pongrácz sunt frământările artistului în așteptarea inspirației, a acelui primum movens, a motorului care declanșează tot ce înseamnă creație. În așteptarea acestuia, artistul nu poate face altceva decât să pregătească materia. Ideea se caută în afara ei, în materie, iar acționăm deasupra materiei, artistul inevitabil accesează memoria acesteia ...
Este remarcabil modul în care artiștii participanți la această expoziție au reușit să deschidă propunerea curatorială înspre zone pe care conceptul propus de curator nici nu le bănuia inițial. Toate lucrările, fără excepție, chiar dacă rămân în raza conceptului propus, au o serie de conotații de profunzime care le face deschise pentru multiple interpretări pe care publicul este invitat să le descopere.
Trimite email
marți, 16 decembrie 2025 la 10:56:12 Ora standard a Europei de Est