Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Concluziile întâlnirilor pe care conducerea Ministerului Educației le-a avut joi, cu partenerii educaționali

Joi, a fost o zi importantă

Concluziile întâlnirilor pe care conducerea Ministerului Educației le-a avut joi, cu partenerii educaționali

Joi, 7 ianuarie 2021, pentru continuarea și completarea consultărilor din cadrul Proiectului „România Educată", ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, a avut o serie de patru întâlniri succesive cu partenerii de dialog social: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret", Federația Națională Sindicală „Alma Mater", apoi cu Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, ulterior Consiliul Național al Elevilor, respectiv Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Uniunea Studenților din România (USR) și Uniunea Națională a Studenților din România (UNSR).

În cadrul reuniunii s-au definit și validat trei abordări comune (Ministerul Educației - Sindicate - Elevi/Parinți/Studenți), pe următoarele teme de interes general:
1. S-a reiterat dorința de deschidere în format clasic a semestrului al II-lea, pe 8 februarie, sub rezerva evoluției epidemiologice și a evoluției campaniei de vaccinare, înțelegându-se importanța prioritizării stării de sănătate a elevilor și profesorilor prin diminuarea riscurilor, fără a neglija importanța procesului educațional, inclusiv necesitatea imperativă a organizării unor acțiuni remediale. Nu se va exclude niciun scenariu care va rezulta în urma unei analize responsabile realizate în ultima decadă a lunii Ianuarie, de către factorii decizionali îndreptățiți, referitor la modalitatea de derulare a activităților didactice în semestrul II.
2. Susținerea creșterii în valoare absolută a bugetului educației, astfel încât să se poată susține măsurile existente în Programul de Guvernare 2021-2024/Buget Național 2021, în concordanță cu principiile Proiectului „România Educată".
3. Susținerea unei informări corecte și complete asupra necesității și importanței actului de vaccinare, fără a exista obligativitatea vaccinării.
Alături de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret" și de Federația Națională Sindicală „Alma Mater", s-au validat prin consens următoarele:
1. Continuarea și dezvoltarea proiectului strategiei de digitalizare a educației din România - SMART-Edu.
2. Necesitatea inițierii urgente a unor consultări în vederea adoptării celor mai eficiente măsuri de profesionalizare a managementului unităților de învățământ și a tuturor structurilor din sistemul preuniversitar, în conformitate cu principiile „România Educată".
3. Susținerea examenelor naționale, cu prezență fizică, la datele planificate, pe baza unor tematici de examen adaptate/corelate cu materia predată și susținerea unor evaluări premergătoare examenelor, astfel încât să existe suficient timp pentru acțiuni remediale, focusate pe rezultatele analizelor/evaluărilor/simulărilor. Identificarea surselor de finanțare a acțiunilor remediale. Sindicatele din învățământul preuniversitar au solicitat ME elaborarea unor seturi de subiecte pentru a veni în sprijinul elevilor care vor susține examenele naționale.
4. Susținerea finanțării instituționale a cercetării din universități și asigurarea resurselor financiare pentru investiții în infrastructura din sistemul de educație.
5. Identificarea resurselor financiare pentru motivarea personalului din învățământ.
6. Îmbunătățirea proiectului planurilor-cadru pentru liceu prin receptivitatea ME în raport cu propunerile care se vor primi în perioada de consultare publică (extinsă de la minim legal de 10 zile la 25 zile).
Alături de Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, s-au validat prin consens următoarele:
1. Susținerea prioritară a unei creșteri semnificative a costului standard/elev - componentă destinată cheltuielilor materiale.
2. Consolidarea cadrului legal care să faciliteze dialogul între școală și societatea civilă.
3. Susținerea examenelor naționale, cu prezență fizică, la datele planificate, pe baza unor tematici de examen adaptate/corelate cu materia predată și susținerea unor evaluări premergătoare examenelor, astfel încât să existe suficient timp pentru acțiuni remediale, focusate pe rezultatele analizelor/evaluărilor/simulărilor din care să rezulte nivelul cunoștințelor asimilate de către elevi. Identificarea surselor de finanțare a acțiunilor remediale. Necesitatea inițierii urgente a unor consultări în vederea adoptării celor mai eficiente măsuri de profesionalizare a managementului unităților de învățământ și a tuturor structurilor din sistemul preuniversitar, în vederea privilegierii competenței și eliminarea politizării sistemului de educație.
Alături de Consiliul Național al Elevilor, s-au validat prin consens următoarele:
1. Susținerea examenelor naționale, cu prezență fizică, la datele planificate, pe baza unor tematici de examen adaptate/corelate cu materia predată și susținerea unor evaluări premergătoare examenelor, astfel încât să existe suficient timp pentru acțiuni remediale, focusate pe rezultatele analizelor/evaluărilor/simulărilor din care să rezulte nivelul cunoștințelor asimilate de către elevi. Identificarea surselor de finanțare a acțiunilor remediale.
2. Susținerea suplimentării bugetului dedicat educației în anul 2021, în vederea creșterii cuantumului minim obligatoriu al burselor elevilor (conform HG 1064/2020).
3. Operaționalizarea Legii 226/2020 decontării transportului prin reglementarea tarifelor maximale prin ANRSC (Autoritatea Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare). 
4. Îmbunătățirea proiectului planurilor-cadru pentru liceu prin receptivitatea ME în raport cu propunerile care se vor primi în perioada de consultare publică (extinsă de la minim legal de 10 zile la 25 zile). Se dorește astfel obținerea/aprobarea unor variante finale adecvate din perspectiva educației, dar și a așteptărilor societății și a nevoilor pieței muncii. În mod special CNE a solicitat flexibilizarea/particularizarea cât mai pronunțată posibil, îndeosebi pentru ciclul liceal superior.
5. CNE a solicitat identificarea unui „numitor comun" pentru metodologia de feedback semestrial/evaluarea profesorilor de către elevi.
Alături de asociațiile studenților (ANOSR, UNSR și USR), s-au validat prin consens următoarele:
1. Susținerea și urgentarea înființării Registrului Unic Naţional Integrat al Diplomelor şi Actelor de Studii (RUNIDAS).
2. Susținerea financiară a accesului studenților la publicații de specialitate necesare pregătirii universitare.
3. Asigurarea resurselor financiare pentru susținerea investițiilor în infrastructura socială, de educație și cercetare din sistemul de învățământ superior, precum și susținerea finanțării instituționale a cercetării din universități.
4. Dezvoltarea unei platforme unice la nivel național pentru înscrierea și admiterea în facultate.
5. Operaționalizarea și consolidarea accesului studenților la asigurări de sănătate. (B.C.)

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 12:20:59 Ora standard a Europei de Est