Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

MOȘTENIREA NOROCULUI, de Thanasis Papathanasiou și Mihalis Reppas

Astăzi, de Ziua lui Mihai Eminescu, o premieră la Teatrul ,,Regina Maria” din Oradea

MOȘTENIREA NOROCULUI, de Thanasis Papathanasiou și Mihalis Reppas

Traducerea: Athena Demetriad; în distribuție: Vaso - Ioana Dragoș Gajdó, Veska - Mirela Niță Lupu, Roy - Gabriela Codrea, Geny - Adela Lazăr, Panaiotis - Sebastian Lupu, Hristos - Sorin Ionescu; scenografia: Daniel Divrician; regia artistică: Radu Nichifor

THANASIS PAPATHANASIOU ȘI MICHALIS REPPAS
Biografie
Thanasis Papathanasiou s-a născut în Orestiada, Grecia. A studiat Științe Politice la Universitatea Panteion din Atena, dar a urmat și cursurile Școlii Elene de Cinema și Televiziune Stavrakos.
Michalis Reppas s-a născut în Loutraki Korinthias. A studiat matematică la Universitatea Atena și a absolvit Școala de Dramă a Teatrului Național. În timp ce își construia o carieră de actor, a urmat și studiile Școlii Elenice de Cinema și Televiziune Stavrakos.
Colaborarea artistică a celor doi a început în 1987 și nu s-a limitat pe parcursul anilor doar la dramaturgie. Au regizat proiecte pentru teatru, film și televiziune, au tradus și adaptat piese pentru diferite companii de teatru din Atena și au colaborat cu artiști consacrați pentru crearea unor musical-uri.
În ceea ce privește creația literară, au scris unele dintre cele mai apreciate comedii ale teatrului grec modern, precum Moștenirea Norocului (1996), Cuscrii din Tirana (2008), Babies Are Brought by the Stork/Bebelușii sunt aduși de barză (tr.a.; 2002), Raus (2010) și Ladies' Night/ Seara doamnelor (tr.a.; 2012).
Au primit premiul Karolos Kuhn pentru cea mai amară comedie pe care au scris-o împreună, și anume Evros Across from US (1999).
Trăsături estetice
Marca stilistică care caracterizează operele celor doi autori este comedia, în structurile căreia se îmbină farsa, satira, critica socială și drama existențială. Urmărind pașii dramaturgiei grecești din anii ʼ60 până în prezent, ei au surprins într-un mod tulburător, și totuși plin de umor, patogeneza familiei grecești, și prin extensie, societatea elenă, concentrându-se pe omul grec modern, care caută cu orice mijloc să parvină.
Un alt motiv recurent în opera lor este cel al străinului. Începând cu anul 1990, Grecia se confruntă cu un val de imigranți din fostele țări ale Blocului de Est, iar noțiunea de străin dobândește treptat conotații negative. Imigranții aduc cu ei, pe lângă sărăcie și nevoia de supraviețuire, o cultură nouă și nefamiliară, pentru care societatea elenă nu este deloc pregătită.
Piesa de teatru Moștenirea norocului se înscrie în estetica predominantă a operelor celor doi dramaturgi: o comedie în care hazul te captivează total, dar demască un fond cu adevărat tragic. O familie ce încearcă să păstreze aparențele normalității, este de fapt dezbinată de rivalitate și interese. Ruptura nucleului familial nu afectează doar la nivel relațional, ea pătrunde până la esența ființei și alterează însăși umanitatea.
În sânul familiei, deja disfuncțională, se furișează o infirmieră bulgară, care la prima vedere pare sfioasă. Atrage simpatia prin comicul de limbaj și compasiunea prin situația socială nefavorabilă. Însă, se dovedește a fi, de fapt, un membru important al familiei, ce emite pretenții la avere după moartea bătrânului. Pe deasupra, norul obscur care începe să o împresoare este îngreunat de un secret incomod din trecutul ei...
Tabloul critic este complet: umanitatea este sfâșiată de dorințe ilicite, oamenii nu mai au bariere morale, discriminarea și minciuna contribuie la decăderea lumii, dar totul creat abil pe principiile comediei.
SINOPSIS
Doi frați revin în casa părintească pentru a-i fi tatălui lor alături pe patul de suferință. Sub presiunea probabilității morții acestuia, ies la suprafață adevăruri și interese care până atunci nu au fost rostite. De aici pornește un tăvălug de situații care scapă de sub control.
Relația dintre frați devine și mai tensionată decât era, soțiile acestora își demască fățiș antipatiile, vecina este mult prea implicată în problemele familiei, iar surpriza cea mai mare și declanșatoare devine... infirmiera bulgară pe care au angajat-o să aibă grijă de tatăl lor. Un singur lucru e sigur. Toți urmăresc același țel: moștenirea care să le asigure o viață mai bună, pentru care sunt capabili să ajungă până la... crimă.
O comedie neagră contemporană năucitoare, în care umorul capătă nuanțe întunecate, fără a-și pierde nicio secundă din haz.
REGIZOR - Radu Nichifor
Regizor de teatru și director artistic al Teatrului Dramatic „Fani Tadini" din Galați începând cu anul 2017, Radu Nichifor se întoarce la Oradea cu un proiect cuprinzător și surprinzător: comedia neagră grecească Moștenirea norocului, după ce a regizat pe aceeași scenă trei spectacole notabile pentru repertoriul teatrului orădean: Dom Juan (Molière; 2002), Jocul de-a vacanța (Mihail Sebastian; 2004) și 8 femei (Robert Thomas; 2014).
Licențiat în arte la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale", specializarea regie de teatru, debutează la Teatrul de Comedie din București cu spectacolul Patru pe o canapea și valetul, de Marc Camoletti în 2002. De atunci, până în prezent, semnează regia a numeroase spectacole din registre diverse, oferind expresie scenică atât unor texte clasice, cât și contemporane, care au notat în biografia sa artistică titluri precum: Omul din subterană, de F.M. Dostoievski, Angajare de clovn, de Matei Vișniec, Sexual Perversity in Chicago, de David Mamet, Gaițele, de Alexandru Kirițescu, Dama cu camelii, de Alexandre Dumas-fiul, Cursa de soareci, de Agatha Christie etc.
În anul 2004 a câștigat premiul „Ghorghy Harag" pentru exprimarea prin arta actorului, cu spectacolul Marina, de Valeria Moretti, la Festivalul „Capul de regizor" din Buzău.
Paralel cu activitatea regizorală, de-a lungul carierei sale a contribuit la dezvoltarea teatrului românesc și din poziția de director. Astfel, în perioada 2007-2010 a fost director artistic adjunct la Teatrul „Maria Filotti" din Brăila, pe vremea aceea unul dintre cei mai tineri directori de teatru autohtoni, în 2013 - director interimar general la același teatru, iar din 2017 până în prezent, așa cum am menționat mai devreme, este director artistic la Teatrul Dramatic „Fani Tardini" din Galați.
Indiferent de poziția din care a luat parte la fenomenul teatral românesc, a reușit să aducă un plus de valoare și suntem onorați că încă o creație semnată Radu Nichifor va încânta publicul orădean.

Trimite email
sâmbătă, 14 noiembrie 2026 la 22:39:14 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Joi, ne (în)cântă MIRA!

Vă invităm la Hard Rock Cafe, București,
 joi, 19 noiembrie 2026, începând cu ora 21.00,
la un concert extraordinar cu Mira!
Copiii sub 7 ani au intrarea liberă.
Biletele se găsesc în format electronic pe www.iabilet.ro și în magazinele Flanco, Muzica și pe terminalele Selfpay. Online, puteți plăti cu cardul, Paypal, carduri de tichete culturale, pe factură la Vodafone sau Orange.