Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

MOȘTENIREA NOROCULUI, de Thanasis Papathanasiou și Mihalis Reppas

Astăzi, de Ziua lui Mihai Eminescu, o premieră la Teatrul ,,Regina Maria” din Oradea

MOȘTENIREA NOROCULUI, de Thanasis Papathanasiou și Mihalis Reppas

Traducerea: Athena Demetriad; în distribuție: Vaso - Ioana Dragoș Gajdó, Veska - Mirela Niță Lupu, Roy - Gabriela Codrea, Geny - Adela Lazăr, Panaiotis - Sebastian Lupu, Hristos - Sorin Ionescu; scenografia: Daniel Divrician; regia artistică: Radu Nichifor

THANASIS PAPATHANASIOU ȘI MICHALIS REPPAS
Biografie
Thanasis Papathanasiou s-a născut în Orestiada, Grecia. A studiat Științe Politice la Universitatea Panteion din Atena, dar a urmat și cursurile Școlii Elene de Cinema și Televiziune Stavrakos.
Michalis Reppas s-a născut în Loutraki Korinthias. A studiat matematică la Universitatea Atena și a absolvit Școala de Dramă a Teatrului Național. În timp ce își construia o carieră de actor, a urmat și studiile Școlii Elenice de Cinema și Televiziune Stavrakos.
Colaborarea artistică a celor doi a început în 1987 și nu s-a limitat pe parcursul anilor doar la dramaturgie. Au regizat proiecte pentru teatru, film și televiziune, au tradus și adaptat piese pentru diferite companii de teatru din Atena și au colaborat cu artiști consacrați pentru crearea unor musical-uri.
În ceea ce privește creația literară, au scris unele dintre cele mai apreciate comedii ale teatrului grec modern, precum Moștenirea Norocului (1996), Cuscrii din Tirana (2008), Babies Are Brought by the Stork/Bebelușii sunt aduși de barză (tr.a.; 2002), Raus (2010) și Ladies' Night/ Seara doamnelor (tr.a.; 2012).
Au primit premiul Karolos Kuhn pentru cea mai amară comedie pe care au scris-o împreună, și anume Evros Across from US (1999).
Trăsături estetice
Marca stilistică care caracterizează operele celor doi autori este comedia, în structurile căreia se îmbină farsa, satira, critica socială și drama existențială. Urmărind pașii dramaturgiei grecești din anii ʼ60 până în prezent, ei au surprins într-un mod tulburător, și totuși plin de umor, patogeneza familiei grecești, și prin extensie, societatea elenă, concentrându-se pe omul grec modern, care caută cu orice mijloc să parvină.
Un alt motiv recurent în opera lor este cel al străinului. Începând cu anul 1990, Grecia se confruntă cu un val de imigranți din fostele țări ale Blocului de Est, iar noțiunea de străin dobândește treptat conotații negative. Imigranții aduc cu ei, pe lângă sărăcie și nevoia de supraviețuire, o cultură nouă și nefamiliară, pentru care societatea elenă nu este deloc pregătită.
Piesa de teatru Moștenirea norocului se înscrie în estetica predominantă a operelor celor doi dramaturgi: o comedie în care hazul te captivează total, dar demască un fond cu adevărat tragic. O familie ce încearcă să păstreze aparențele normalității, este de fapt dezbinată de rivalitate și interese. Ruptura nucleului familial nu afectează doar la nivel relațional, ea pătrunde până la esența ființei și alterează însăși umanitatea.
În sânul familiei, deja disfuncțională, se furișează o infirmieră bulgară, care la prima vedere pare sfioasă. Atrage simpatia prin comicul de limbaj și compasiunea prin situația socială nefavorabilă. Însă, se dovedește a fi, de fapt, un membru important al familiei, ce emite pretenții la avere după moartea bătrânului. Pe deasupra, norul obscur care începe să o împresoare este îngreunat de un secret incomod din trecutul ei...
Tabloul critic este complet: umanitatea este sfâșiată de dorințe ilicite, oamenii nu mai au bariere morale, discriminarea și minciuna contribuie la decăderea lumii, dar totul creat abil pe principiile comediei.
SINOPSIS
Doi frați revin în casa părintească pentru a-i fi tatălui lor alături pe patul de suferință. Sub presiunea probabilității morții acestuia, ies la suprafață adevăruri și interese care până atunci nu au fost rostite. De aici pornește un tăvălug de situații care scapă de sub control.
Relația dintre frați devine și mai tensionată decât era, soțiile acestora își demască fățiș antipatiile, vecina este mult prea implicată în problemele familiei, iar surpriza cea mai mare și declanșatoare devine... infirmiera bulgară pe care au angajat-o să aibă grijă de tatăl lor. Un singur lucru e sigur. Toți urmăresc același țel: moștenirea care să le asigure o viață mai bună, pentru care sunt capabili să ajungă până la... crimă.
O comedie neagră contemporană năucitoare, în care umorul capătă nuanțe întunecate, fără a-și pierde nicio secundă din haz.
REGIZOR - Radu Nichifor
Regizor de teatru și director artistic al Teatrului Dramatic „Fani Tadini" din Galați începând cu anul 2017, Radu Nichifor se întoarce la Oradea cu un proiect cuprinzător și surprinzător: comedia neagră grecească Moștenirea norocului, după ce a regizat pe aceeași scenă trei spectacole notabile pentru repertoriul teatrului orădean: Dom Juan (Molière; 2002), Jocul de-a vacanța (Mihail Sebastian; 2004) și 8 femei (Robert Thomas; 2014).
Licențiat în arte la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale", specializarea regie de teatru, debutează la Teatrul de Comedie din București cu spectacolul Patru pe o canapea și valetul, de Marc Camoletti în 2002. De atunci, până în prezent, semnează regia a numeroase spectacole din registre diverse, oferind expresie scenică atât unor texte clasice, cât și contemporane, care au notat în biografia sa artistică titluri precum: Omul din subterană, de F.M. Dostoievski, Angajare de clovn, de Matei Vișniec, Sexual Perversity in Chicago, de David Mamet, Gaițele, de Alexandru Kirițescu, Dama cu camelii, de Alexandre Dumas-fiul, Cursa de soareci, de Agatha Christie etc.
În anul 2004 a câștigat premiul „Ghorghy Harag" pentru exprimarea prin arta actorului, cu spectacolul Marina, de Valeria Moretti, la Festivalul „Capul de regizor" din Buzău.
Paralel cu activitatea regizorală, de-a lungul carierei sale a contribuit la dezvoltarea teatrului românesc și din poziția de director. Astfel, în perioada 2007-2010 a fost director artistic adjunct la Teatrul „Maria Filotti" din Brăila, pe vremea aceea unul dintre cei mai tineri directori de teatru autohtoni, în 2013 - director interimar general la același teatru, iar din 2017 până în prezent, așa cum am menționat mai devreme, este director artistic la Teatrul Dramatic „Fani Tardini" din Galați.
Indiferent de poziția din care a luat parte la fenomenul teatral românesc, a reușit să aducă un plus de valoare și suntem onorați că încă o creație semnată Radu Nichifor va încânta publicul orădean.
Trimite email
duminică, 15 martie 2026 la 10:18:15 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Suflete smerite
I-am ascultat cu mult drag, vineri seara, 13 martie 2026, pe corinteii domnilor prof. Aurica Bonțu și Lucian Bonțu, de la Liceul de Arte din Oradea, într-un recital de pricesne, susținut la Mănăstirea ,,Sfânta Cruce" din Oradea
Șase suflete smerite și curate au picurat lacrimi de bucurie în sufletele credincioșilor, la ceas de seară, după Sfântul Maslu, iar maica stareță stavrofora Mina Bădilă îi sorbea din ochi pe corintei, în fața altarului, felicitându-i și mulțumindu-le la final pentru regalul lor dumnezeiesc...