Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

URMUZ sau Despre paradox

Lucian Costache

URMUZ sau Despre paradox

Sub Zodia Fecioarei (numele editurii), la Biblioteca Revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș", au apărut, în 2020, cele două volume ,,URMUZ sau Despre paradox", ale lui Lucian Costache.

Momentul este apreciat de acad. Gheorghe Păun drept ,,al doilea moment de referință în istoria receptării și valorificării lui Urmuz în literatura noastră (primul fiind cel din 1970, când a apărut cartea criticului Nicolae Balotă).
,,Paradoxul scriitorului, al oricărui mare scriitor, spunea Mircea Eliade, constă în necesitatea de a fi în Timp și împotriva Timpului. Scriitorul adevărat nu poate fi absent din momentul său istoric, iar, pe de altă parte, el nu poate fi permanent prezent în acest moment".
După un motto cu trei nume de referință: Mihai Eminescu, acad. Solomon Marcus și Mircea Eliade, ajungem la vorbele de duh ale academicianului Gheorghe Păun, Urmuz, urmuzism, urmuzologie.
Să precizăm dintru început: Urmuz este supranumele (pseudonimul literar) dat de Tudor Arghezi, nașul său literar, lui Ionescu Dimitrie sau Dimitrie Dim. Ionescu-Buzeu (sau Buzău) - precizarea noastră, potrivit Wikipedia.
,,Dacă ,,urmuz" înseamnă sau nu ceva, atunci când e scris cu inițială mică, chiar nu ne interesează aici. De interes este că, scris cu majusculă, este numele celui ,,mai important dintre scriitorii noștri minori"...
Urmuz e, pur și simplu, unul dintre cei mai importanți scriitori români, ,,unul dintre premergătorii revoltei literare universale, unul din profeții dislocării formelor sociale, ale gândirii și ale limbajului din lumea asta". A spus-o Eugen Ionescu (patriotismul local mă îndeamnă să amintesc că acesta a fost profesor de limba franceză la Curtea de Argeș, doi ani, înainte de a pleca în Franța), revendicându-și-l ca înaintaș.
A publicat numai câteva zeci de pagini, dar paginile scrise despre el, puse împreună, pot alcătui un număr de volume tot de ordinul zecilor. Maximum de conținut în maximum de expresie (formulare cu ,,atingere" matematică, a lui Dan Barbilian/ Ion Barbu, referindu-se la Gauss). Nu știu pe altcineva căruia fraza să i se potrivească mai bine. În jargonul paragrafului - Urmuz e un punct de singularitate în literatura română.
Un clasic în formă, în atitudinea scriitoricească, în respectul față de text și față de cititor, un reformator-revoltat-dezamăgit-înnoitor, ,,dinamitând" (preiau termenul, e sugestiv, dar oximoronic când e asociat cu trist-timidul grefier...) modul de a se scrie literatură. O cultură imensă, de la mitologie la muzică, de la izoterism la literatură, de la religii la filosofie, o sensibilitate exacerbată combinată cu un simț ludic salvator (până la un punct), o putere de sugestie-esențializare amețitoare"...
,,Urmuz este cu adevărat un mare scriitor, adaugă acad. Gheorghe Păun! Unul care ,,ține pe umeri" moduri de a fi (superficialul ,,urmuzism", care, în vecinătatea absurdului, parcă a cuprins întreaga planetă...) și domenii de studiu: urmuzologie, termen introdus, din câte știu, de Ana Olos; un nume de știință, prin urmare".
,,Urmuz cel născut la Curtea de Argeș și rebotezat de Tudor Arghezi e viu. Urmuz trăiește!...", ne asigură autorul celor două volume - Lucian Costache.
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 22:59:25 Ora standard a Europei de Est