Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

O întrebare adresată atât ministrului Educației, cât și ministrului Finanțelor

Senatorul Adrian Hatos

O întrebare adresată atât ministrului Educației, cât și ministrului Finanțelor

Miercuri,10 februarie 2021, senatorul Adrian Hatos a adresat o întrebare atât ministrului Educației, domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu, cât și ministrului Finanțelor, domnul Alexandru Nazare, privind creșterea cuantumului burselor acordate studenților bursieri ai statului român - etnici români din ţările învecinate, etnici români cu domiciliul stabil în străinătate și cetățeni străini, care urmează programe de studii de licență, masterat și doctorat în cadrul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat din România.

Problema supusă atenției celor doi miniștri are la bază faptul că, în acest moment, cuantumul burselor acordate categoriilor de studenți amintintite anterior este stabilit în conformitate cu Hotărârea nr. 844/2008. Potrvit acestei Hotărâri (art. 1, alin. (1)), începând cu anul școlar/universitar 2008-2009, acest cuantum este stabilit în felul următor:  a) pentru elevi și studenți - echivalentul în lei al sumei de 65 de euro/lună; b) pentru masteranzi, medicii aflați la specializare și cursanții aflați la stagii de specializare/perfecționare postuniversitară - echivalentul în lei al sumei de 75 de euro/lună; c) pentru doctoranzi - echivalentul în lei al sumei de 85 de euro/lună.
Pe de altă parte, în conformitate cu Ordinului Ministrului Educației Naționale nr. 3392/2017, nicio bursă acordată studenților din fondurile de la bugetul de stat nu poate fi mai mică decât cuantumul stabilit de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS), în baza cheltuielilor de cazare și masă. Prin urmare, legislaţia în vigoare prevede că nicio bursă oferită studenţilor din România, care urmează programe de studii de licenţă și masterat, nu poate fi mai mică de 580 lei (cuantum stabilit de CNFIS în 2017), şi mai mică de 1.550 lei (conform Ordinului nr. 3329/2018 din 14 martie 2018), pentru studenţii care urmează programe de studii de doctorat. Totodată, pentru anul universitar 2020 - 2021, CNFIS a propus o creștere a cuantumului minim al bursei sociale, la 700 lei/lună.
,,Soluționarea acestei discrepanțe, perpetuată de-a lungul ultimilor treisprezece ani, între cuantumul burselor de care beneficiază studenții bursieri ai statului român și cel prevăzut pentru diferitele categorii de burse acordate studenților din România, este o măsură care ar răspunde așteptărilor și nevoilor studenților bursieri vizați, înlăturând, în același timp, o situație de inechitate și discriminare din cadrul sistemului de burse din învățământul superior românesc", a declarat senatorul Adrian Hatos.
În acest sens, senatorul bihorean a menționat că, la art.19 al OMEN nr. 3392/2017, se stipulează că naționalitatea, alături de „vârsta, sexul, religia, rasa, (...), cetățenia, orientarea sexuală, apartenența politică a candidatului sau a familiei acestuia, apartenența la organizații legal constituite ori cu activitate conformă cu legislația europeană în vigoare, numărul de ani petrecuți în alte instituții de învățământ, studiile efectuate în străinătate, precum și accesul la burse din alte surse" ,,nu pot constitui criterii de acordare a oricărui tip de burse provenite din fonduri de la bugetul de stat".
Senatorul liberal consideră că un sistem echitabil de burse ar răspunde, pe de o parte, nevoilor reale ale studenților, iar, pe de altă parte, ar contribui la creșterea performanței academice a acestora și, implicit, la integrarea lor viitoare pe piața muncii: „Dezvoltarea unui sistem echitabil și incluziv, din punct de vedere financiar - prin intermediul burselor oferite, și care să răspundă, prin cuantumul lor, nevoilor reale ale studenților - indiferent că este vorba despre studenții români sau despre cei bursieri ai statului român, înseamnă a acorda oportunități egale pentru performanță în domeniul în care aceștia se pregătesc în România, dându-le șansa de a se concentra pe activitățile academice și nu pe căutarea unor surse alternative de venit.  Fructificând la maximum experiența lor universitară, ei vor fi mai bine pregătiți pentru a răspunde necesităților de cunoștințe, competențe și abilități ale societăților în care vor profesa, fie cea românească sau cea a țării - mamă, state care se confruntă, în acest moment, cu nevoia imperioasă de a-și consolida reziliența în fața noilor provocări".
În consecință, senatorul Adrian Hatos le-a solicitat celor doi miniștri să precizeze măsurile legislative și bugetare pe care le au în vedere, pe termen scurt și mediu, cu privire la „creșterea cuantumului burselor acordate studenților bursieri ai statului român - etnici români din ţările învecinate, etnici români cu domiciliul stabil în străinătate și cetățeni străini, care urmează programe de studii de licență, masterat și doctorat în cadrul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat din România, și alinierea acestora la nivelul burselor de care beneficiază studenții din România; dar și cu privire la creșterea cuantumului minim al burselor - atât pentru studenții români, cât și pentru studenții bursieri ai statului român, în baza recomandării CNFIS privind cuantumul minim al bursei sociale, pentru anul universitar 2020 - 2021".

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:57:10 Ora de vară a Europei de Est