Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

O întrebare adresată atât ministrului Educației, cât și ministrului Finanțelor

Senatorul Adrian Hatos

O întrebare adresată atât ministrului Educației, cât și ministrului Finanțelor

Miercuri,10 februarie 2021, senatorul Adrian Hatos a adresat o întrebare atât ministrului Educației, domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu, cât și ministrului Finanțelor, domnul Alexandru Nazare, privind creșterea cuantumului burselor acordate studenților bursieri ai statului român - etnici români din ţările învecinate, etnici români cu domiciliul stabil în străinătate și cetățeni străini, care urmează programe de studii de licență, masterat și doctorat în cadrul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat din România.

Problema supusă atenției celor doi miniștri are la bază faptul că, în acest moment, cuantumul burselor acordate categoriilor de studenți amintintite anterior este stabilit în conformitate cu Hotărârea nr. 844/2008. Potrvit acestei Hotărâri (art. 1, alin. (1)), începând cu anul școlar/universitar 2008-2009, acest cuantum este stabilit în felul următor:  a) pentru elevi și studenți - echivalentul în lei al sumei de 65 de euro/lună; b) pentru masteranzi, medicii aflați la specializare și cursanții aflați la stagii de specializare/perfecționare postuniversitară - echivalentul în lei al sumei de 75 de euro/lună; c) pentru doctoranzi - echivalentul în lei al sumei de 85 de euro/lună.
Pe de altă parte, în conformitate cu Ordinului Ministrului Educației Naționale nr. 3392/2017, nicio bursă acordată studenților din fondurile de la bugetul de stat nu poate fi mai mică decât cuantumul stabilit de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS), în baza cheltuielilor de cazare și masă. Prin urmare, legislaţia în vigoare prevede că nicio bursă oferită studenţilor din România, care urmează programe de studii de licenţă și masterat, nu poate fi mai mică de 580 lei (cuantum stabilit de CNFIS în 2017), şi mai mică de 1.550 lei (conform Ordinului nr. 3329/2018 din 14 martie 2018), pentru studenţii care urmează programe de studii de doctorat. Totodată, pentru anul universitar 2020 - 2021, CNFIS a propus o creștere a cuantumului minim al bursei sociale, la 700 lei/lună.
,,Soluționarea acestei discrepanțe, perpetuată de-a lungul ultimilor treisprezece ani, între cuantumul burselor de care beneficiază studenții bursieri ai statului român și cel prevăzut pentru diferitele categorii de burse acordate studenților din România, este o măsură care ar răspunde așteptărilor și nevoilor studenților bursieri vizați, înlăturând, în același timp, o situație de inechitate și discriminare din cadrul sistemului de burse din învățământul superior românesc", a declarat senatorul Adrian Hatos.
În acest sens, senatorul bihorean a menționat că, la art.19 al OMEN nr. 3392/2017, se stipulează că naționalitatea, alături de „vârsta, sexul, religia, rasa, (...), cetățenia, orientarea sexuală, apartenența politică a candidatului sau a familiei acestuia, apartenența la organizații legal constituite ori cu activitate conformă cu legislația europeană în vigoare, numărul de ani petrecuți în alte instituții de învățământ, studiile efectuate în străinătate, precum și accesul la burse din alte surse" ,,nu pot constitui criterii de acordare a oricărui tip de burse provenite din fonduri de la bugetul de stat".
Senatorul liberal consideră că un sistem echitabil de burse ar răspunde, pe de o parte, nevoilor reale ale studenților, iar, pe de altă parte, ar contribui la creșterea performanței academice a acestora și, implicit, la integrarea lor viitoare pe piața muncii: „Dezvoltarea unui sistem echitabil și incluziv, din punct de vedere financiar - prin intermediul burselor oferite, și care să răspundă, prin cuantumul lor, nevoilor reale ale studenților - indiferent că este vorba despre studenții români sau despre cei bursieri ai statului român, înseamnă a acorda oportunități egale pentru performanță în domeniul în care aceștia se pregătesc în România, dându-le șansa de a se concentra pe activitățile academice și nu pe căutarea unor surse alternative de venit.  Fructificând la maximum experiența lor universitară, ei vor fi mai bine pregătiți pentru a răspunde necesităților de cunoștințe, competențe și abilități ale societăților în care vor profesa, fie cea românească sau cea a țării - mamă, state care se confruntă, în acest moment, cu nevoia imperioasă de a-și consolida reziliența în fața noilor provocări".
În consecință, senatorul Adrian Hatos le-a solicitat celor doi miniștri să precizeze măsurile legislative și bugetare pe care le au în vedere, pe termen scurt și mediu, cu privire la „creșterea cuantumului burselor acordate studenților bursieri ai statului român - etnici români din ţările învecinate, etnici români cu domiciliul stabil în străinătate și cetățeni străini, care urmează programe de studii de licență, masterat și doctorat în cadrul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat din România, și alinierea acestora la nivelul burselor de care beneficiază studenții din România; dar și cu privire la creșterea cuantumului minim al burselor - atât pentru studenții români, cât și pentru studenții bursieri ai statului român, în baza recomandării CNFIS privind cuantumul minim al bursei sociale, pentru anul universitar 2020 - 2021".

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:17 Ora standard a Europei de Est