Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

O întrebare adresată atât ministrului Educației, cât și ministrului Finanțelor

Senatorul Adrian Hatos

O întrebare adresată atât ministrului Educației, cât și ministrului Finanțelor

Miercuri,10 februarie 2021, senatorul Adrian Hatos a adresat o întrebare atât ministrului Educației, domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu, cât și ministrului Finanțelor, domnul Alexandru Nazare, privind creșterea cuantumului burselor acordate studenților bursieri ai statului român - etnici români din ţările învecinate, etnici români cu domiciliul stabil în străinătate și cetățeni străini, care urmează programe de studii de licență, masterat și doctorat în cadrul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat din România.

Problema supusă atenției celor doi miniștri are la bază faptul că, în acest moment, cuantumul burselor acordate categoriilor de studenți amintintite anterior este stabilit în conformitate cu Hotărârea nr. 844/2008. Potrvit acestei Hotărâri (art. 1, alin. (1)), începând cu anul școlar/universitar 2008-2009, acest cuantum este stabilit în felul următor:  a) pentru elevi și studenți - echivalentul în lei al sumei de 65 de euro/lună; b) pentru masteranzi, medicii aflați la specializare și cursanții aflați la stagii de specializare/perfecționare postuniversitară - echivalentul în lei al sumei de 75 de euro/lună; c) pentru doctoranzi - echivalentul în lei al sumei de 85 de euro/lună.
Pe de altă parte, în conformitate cu Ordinului Ministrului Educației Naționale nr. 3392/2017, nicio bursă acordată studenților din fondurile de la bugetul de stat nu poate fi mai mică decât cuantumul stabilit de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS), în baza cheltuielilor de cazare și masă. Prin urmare, legislaţia în vigoare prevede că nicio bursă oferită studenţilor din România, care urmează programe de studii de licenţă și masterat, nu poate fi mai mică de 580 lei (cuantum stabilit de CNFIS în 2017), şi mai mică de 1.550 lei (conform Ordinului nr. 3329/2018 din 14 martie 2018), pentru studenţii care urmează programe de studii de doctorat. Totodată, pentru anul universitar 2020 - 2021, CNFIS a propus o creștere a cuantumului minim al bursei sociale, la 700 lei/lună.
,,Soluționarea acestei discrepanțe, perpetuată de-a lungul ultimilor treisprezece ani, între cuantumul burselor de care beneficiază studenții bursieri ai statului român și cel prevăzut pentru diferitele categorii de burse acordate studenților din România, este o măsură care ar răspunde așteptărilor și nevoilor studenților bursieri vizați, înlăturând, în același timp, o situație de inechitate și discriminare din cadrul sistemului de burse din învățământul superior românesc", a declarat senatorul Adrian Hatos.
În acest sens, senatorul bihorean a menționat că, la art.19 al OMEN nr. 3392/2017, se stipulează că naționalitatea, alături de „vârsta, sexul, religia, rasa, (...), cetățenia, orientarea sexuală, apartenența politică a candidatului sau a familiei acestuia, apartenența la organizații legal constituite ori cu activitate conformă cu legislația europeană în vigoare, numărul de ani petrecuți în alte instituții de învățământ, studiile efectuate în străinătate, precum și accesul la burse din alte surse" ,,nu pot constitui criterii de acordare a oricărui tip de burse provenite din fonduri de la bugetul de stat".
Senatorul liberal consideră că un sistem echitabil de burse ar răspunde, pe de o parte, nevoilor reale ale studenților, iar, pe de altă parte, ar contribui la creșterea performanței academice a acestora și, implicit, la integrarea lor viitoare pe piața muncii: „Dezvoltarea unui sistem echitabil și incluziv, din punct de vedere financiar - prin intermediul burselor oferite, și care să răspundă, prin cuantumul lor, nevoilor reale ale studenților - indiferent că este vorba despre studenții români sau despre cei bursieri ai statului român, înseamnă a acorda oportunități egale pentru performanță în domeniul în care aceștia se pregătesc în România, dându-le șansa de a se concentra pe activitățile academice și nu pe căutarea unor surse alternative de venit.  Fructificând la maximum experiența lor universitară, ei vor fi mai bine pregătiți pentru a răspunde necesităților de cunoștințe, competențe și abilități ale societăților în care vor profesa, fie cea românească sau cea a țării - mamă, state care se confruntă, în acest moment, cu nevoia imperioasă de a-și consolida reziliența în fața noilor provocări".
În consecință, senatorul Adrian Hatos le-a solicitat celor doi miniștri să precizeze măsurile legislative și bugetare pe care le au în vedere, pe termen scurt și mediu, cu privire la „creșterea cuantumului burselor acordate studenților bursieri ai statului român - etnici români din ţările învecinate, etnici români cu domiciliul stabil în străinătate și cetățeni străini, care urmează programe de studii de licență, masterat și doctorat în cadrul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat din România, și alinierea acestora la nivelul burselor de care beneficiază studenții din România; dar și cu privire la creșterea cuantumului minim al burselor - atât pentru studenții români, cât și pentru studenții bursieri ai statului român, în baza recomandării CNFIS privind cuantumul minim al bursei sociale, pentru anul universitar 2020 - 2021".
Trimite email
vineri, 13 martie 2026 la 08:49:10 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație
La încondeiat ouă
Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, organizează, cu ocazia sărbătorilor pascale, Atelierul de încondeiat ouă, dedicat școlarilor (7-19 ani), adulților și familiilor care doresc să se familiarizeze cu tehnica tradițională a acestui meșteșug...