Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Calea către orașe mai sigure

Milestone propune

Calea către orașe mai sigure

* Până în anul 2050, 68% din populația planetei va locui în zone urbane, ceea ce pune presiune pe administrarea infrastructurilor urbane.

Apariția noilor tehnologii, precum Internet of Things (IoT), soluții de automatizare, inteligență artificială (AI) și analiză video avansată determină la nivel internațional, dar și la nivel național, reconfigurarea infrastructurii orașelor, iar una dintre principalele teme este siguranța cetățenilor.
Studiile arată că cele mai sigure orașe au ca prioritate patru domenii cheie: digitalizarea, sănătatea, infrastructura și securitatea persoanelor. Siguranța orașelor presupune și un plus de flexibilitate prin utilizarea de tehnologie și implementarea infrastructurii adaptate pentru integrarea ușoară a viitoarelor tehnologii, ceea ce garantează o sustenabilitate mai bună pe termen lung. Pentru cetățeni administrarea transparentă este esențială, iar administratorii orașelor ar trebui să comunice planurile pe care le au, precum și beneficiile pe care le implică aceste strategii.
Fiecare implementare pentru un oraș mai sigur trebuie să includă o funcție de control central, care permite accesarea datelor consolidate și emiterea de alerte în timp real pentru persoanele de decizie, echipele de intervenție și alte părți implicate în partea de securitate. Informațiile vizuale și panourile de control facilitează prezentarea cuprinzătoare a informațiilor, făcând în acest fel posibilă luarea rapidă a deciziilor.
Beneficiile orașelor sigure
Administrațiile orașelor sigure pot proteja cu ajutorul tehnologiei oamenii, securiza perimetrele, răspunde în timp real provocărilor și optimiza serviciile publice.
Cetățenii ar fi primii beneficiari, informațiile culese pot ajuta în protejarea acestora de atacuri teroriste și chiar de a preveni epidemii și dezastre naturale. Cei care trebuie să acționeze în cazul unor incidente, de la personalul din domeniul sănătății, poliției sau pompieri, pot fi mai bine informați, iar controlul traficului, managementul deșeurilor, asistența socială și multe altele pot fi organizate mai eficient. De asemenea, sustenabilitatea poate fi îmbunătățită prin eficientizarea costurilor și resurselor alocate.
Spre exemplu, în Helsinki, o inițiativă pentru orașe sigure a fost proiectată pentru testarea de soluții tehnologice inteligente și „curate" în cadrul regiunii metropolitane, care reduce cu o oră timpul petrecut de fiecare cetățean în trafic și facilitează transmiterea online a ședințelor consiliului orășenesc. În paralel, la Barcelona, investițiile în IoT și în infrastructura Wi-Fi a orașului au generat o reducere a cheltuielilor pentru apă estimate la 49.4 milioane €, în paralel cu crearea a 47.000 de noi locuri de muncă.
Pe scurt, orașele inteligente au în vedere:
Îmbunătățirea siguranței prin intermediul predicției, a măsurilor preventive ca dispersarea mulțimilor și descurajarea comportamentului antisocial.
Reducerea costurilor și beneficiile financiare prin îmbunătățirea serviciilor și operațiunilor, reducând în acest fel impactul criminalității, promovând turismul și noile oportunități de afaceri și majorând investițiile străine și consumul în retail.
O mai bună percepție publică pe măsură ce oamenii realizează că administrațiile lucrează pentru a le oferi mai multă siguranță și un nivel de viață mai bun.
 Scenarii de îmbunătățire a siguranței orașelor
Administrațiile orașelor sigure au la dispoziție mai multe opțiuni pentru a-și îmbunătăți nivelul de siguranță în spațiile publice. Printre acestea menționăm:
*Detecția și clasificarea obiectelor;
*Combinarea informațiilor din mai multe camere;
*Detectarea în timp real a comportamentelor neobișnuite;
*Detectarea comportamentului agresiv cu ajutorul inteligenței artificiale;
*Numărarea persoanelor și controlul mulțimilor;
*Inteligența audio;
*Analiza traficului;
*Soluțiile de afișare publică;
*Camerele care pot fi purtate - Body worn;
*Recunoașterea facială ș.a.
 Pe de o parte, detecția și clasificare obiectelor poate ajuta la depistarea comportamentelor care pot fi utilizate în managementul deșeurilor, mentenanță ș.a. Analizarea datelor furnizate de mai multe camere permite administrației orașului să monitorizeze deplasarea oamenilor și a vehiculelor pentru o gestionare mai bună a traficului, precum și pentru prevenția anumitor riscuri. Detectarea comportamentelor agresive cu ajutorul inteligenței artificiale poate permite intervenția rapidă prevenind astfel comiterea unor infracțiuni.
Tehnologiile de numărare a persoanelor și de control al mulțimilor pot permite pe termen lung planificarea și mentenanța unor zone ale orașului, iar pe termen scurt prevenția unor supra-aglomerări ș.a. Fluxurile video pot acționa ca „ochii" din teren ai administrației orașului, dar pentru o imagine completă, este necesară și o componentă audio.
Vă invităm să vă înregistrați la link pentru a descărca ghidul ,,Croirea drumului către orașe mai sigure"oferit de Milestone Systems pentru a înțelege diferite scenarii de utilizare a tehnologiei pentru îmbunătățirea siguranței cetățenilor, precum și cazuri practice în care tehnologia a ajutat diferite orașe să devină mai sigure.
Pentru a afla care este viitorul tehnologiei video și modul în care comunitatea Milestone își va asuma un rol principal în acest viitor vă invităm să participați la MIPS 2021, Conferința anuală a Milestone Systems care va avea loc în zilele de 1 și 2 martie 2021. Participarea este gratuită, iar conferința va avea loc 100% în format digital.

Trimite email
joi, 25 decembrie 2025 la 02:40:35 Ora standard a Europei de Est