Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Calea către orașe mai sigure

Milestone propune

Calea către orașe mai sigure

* Până în anul 2050, 68% din populația planetei va locui în zone urbane, ceea ce pune presiune pe administrarea infrastructurilor urbane.

Apariția noilor tehnologii, precum Internet of Things (IoT), soluții de automatizare, inteligență artificială (AI) și analiză video avansată determină la nivel internațional, dar și la nivel național, reconfigurarea infrastructurii orașelor, iar una dintre principalele teme este siguranța cetățenilor.
Studiile arată că cele mai sigure orașe au ca prioritate patru domenii cheie: digitalizarea, sănătatea, infrastructura și securitatea persoanelor. Siguranța orașelor presupune și un plus de flexibilitate prin utilizarea de tehnologie și implementarea infrastructurii adaptate pentru integrarea ușoară a viitoarelor tehnologii, ceea ce garantează o sustenabilitate mai bună pe termen lung. Pentru cetățeni administrarea transparentă este esențială, iar administratorii orașelor ar trebui să comunice planurile pe care le au, precum și beneficiile pe care le implică aceste strategii.
Fiecare implementare pentru un oraș mai sigur trebuie să includă o funcție de control central, care permite accesarea datelor consolidate și emiterea de alerte în timp real pentru persoanele de decizie, echipele de intervenție și alte părți implicate în partea de securitate. Informațiile vizuale și panourile de control facilitează prezentarea cuprinzătoare a informațiilor, făcând în acest fel posibilă luarea rapidă a deciziilor.
Beneficiile orașelor sigure
Administrațiile orașelor sigure pot proteja cu ajutorul tehnologiei oamenii, securiza perimetrele, răspunde în timp real provocărilor și optimiza serviciile publice.
Cetățenii ar fi primii beneficiari, informațiile culese pot ajuta în protejarea acestora de atacuri teroriste și chiar de a preveni epidemii și dezastre naturale. Cei care trebuie să acționeze în cazul unor incidente, de la personalul din domeniul sănătății, poliției sau pompieri, pot fi mai bine informați, iar controlul traficului, managementul deșeurilor, asistența socială și multe altele pot fi organizate mai eficient. De asemenea, sustenabilitatea poate fi îmbunătățită prin eficientizarea costurilor și resurselor alocate.
Spre exemplu, în Helsinki, o inițiativă pentru orașe sigure a fost proiectată pentru testarea de soluții tehnologice inteligente și „curate" în cadrul regiunii metropolitane, care reduce cu o oră timpul petrecut de fiecare cetățean în trafic și facilitează transmiterea online a ședințelor consiliului orășenesc. În paralel, la Barcelona, investițiile în IoT și în infrastructura Wi-Fi a orașului au generat o reducere a cheltuielilor pentru apă estimate la 49.4 milioane €, în paralel cu crearea a 47.000 de noi locuri de muncă.
Pe scurt, orașele inteligente au în vedere:
Îmbunătățirea siguranței prin intermediul predicției, a măsurilor preventive ca dispersarea mulțimilor și descurajarea comportamentului antisocial.
Reducerea costurilor și beneficiile financiare prin îmbunătățirea serviciilor și operațiunilor, reducând în acest fel impactul criminalității, promovând turismul și noile oportunități de afaceri și majorând investițiile străine și consumul în retail.
O mai bună percepție publică pe măsură ce oamenii realizează că administrațiile lucrează pentru a le oferi mai multă siguranță și un nivel de viață mai bun.
 Scenarii de îmbunătățire a siguranței orașelor
Administrațiile orașelor sigure au la dispoziție mai multe opțiuni pentru a-și îmbunătăți nivelul de siguranță în spațiile publice. Printre acestea menționăm:
*Detecția și clasificarea obiectelor;
*Combinarea informațiilor din mai multe camere;
*Detectarea în timp real a comportamentelor neobișnuite;
*Detectarea comportamentului agresiv cu ajutorul inteligenței artificiale;
*Numărarea persoanelor și controlul mulțimilor;
*Inteligența audio;
*Analiza traficului;
*Soluțiile de afișare publică;
*Camerele care pot fi purtate - Body worn;
*Recunoașterea facială ș.a.
 Pe de o parte, detecția și clasificare obiectelor poate ajuta la depistarea comportamentelor care pot fi utilizate în managementul deșeurilor, mentenanță ș.a. Analizarea datelor furnizate de mai multe camere permite administrației orașului să monitorizeze deplasarea oamenilor și a vehiculelor pentru o gestionare mai bună a traficului, precum și pentru prevenția anumitor riscuri. Detectarea comportamentelor agresive cu ajutorul inteligenței artificiale poate permite intervenția rapidă prevenind astfel comiterea unor infracțiuni.
Tehnologiile de numărare a persoanelor și de control al mulțimilor pot permite pe termen lung planificarea și mentenanța unor zone ale orașului, iar pe termen scurt prevenția unor supra-aglomerări ș.a. Fluxurile video pot acționa ca „ochii" din teren ai administrației orașului, dar pentru o imagine completă, este necesară și o componentă audio.
Vă invităm să vă înregistrați la link pentru a descărca ghidul ,,Croirea drumului către orașe mai sigure"oferit de Milestone Systems pentru a înțelege diferite scenarii de utilizare a tehnologiei pentru îmbunătățirea siguranței cetățenilor, precum și cazuri practice în care tehnologia a ajutat diferite orașe să devină mai sigure.
Pentru a afla care este viitorul tehnologiei video și modul în care comunitatea Milestone își va asuma un rol principal în acest viitor vă invităm să participați la MIPS 2021, Conferința anuală a Milestone Systems care va avea loc în zilele de 1 și 2 martie 2021. Participarea este gratuită, iar conferința va avea loc 100% în format digital.

Trimite email
miercuri, 18 februarie 2026 la 11:43:43 Ora standard a Europei de Est