Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Comemorați la Subpiatra

Mărturisitorii din închisorile comuniste,

Comemorați la Subpiatra

Perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial a fost marcată de instaurarea comunismului în toată Europa de Est.

Comunismul, care a fost adus în România de tancurile sovietice, a fost pe toată durata lui, 6 martie 1945-22 decembrie 1989, un regim nelegitim, nedemocratic și criminal.
Având deviza Cine nu este cu noi este împotriva noastră, liderii comuniști, pentru a-I elimina pe dușmanii poporului, au preluat și implementat modelul sovietic de penitenciar, celebrul Gulag. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului afirmă că pe teritoriul României, în perioada comunistă, au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată, destinate deținuților politici, în care au pătimit peste trei milioane de români, dintre care opt sute de mii au murit.
Experimentul temnițelor și al muncii forțate din lagărele comuniste a însemnat distrugerea clasei politice interbelice, eliminarea elitei intelectuale, exterminarea multor clerici și, în general, represiunea împotriva tuturor persoanelor care s-au împotrivit instaurării democrației populare. Potrivit Raportului special al Avocatului Poporului din 2018 privind respectarea drepturilor persoanelor persecutate politic în perioada 1945-1989 în decurs de câțiva ani, România a fost decapitată de ce avea mai valoros: foști prim-miniștri, miniștri, președinți ai partidelor politice, lideri politici, demnitari, generali ai Armatei Române, oameni de cultură, studenți, clerici. În mod deosebit au avut de suferit slujitorii Bisericii și toți cei care militau pentru apărarea credinței în Dumnezeu împotriva ateismului comunist.(p. 52)
Numeroși ierarhi, profesori de teologie, studenți, monahi, intelectuali creștini și peste 1.800 de preoți ortodocși au suferit detenție pentru credința străbună și pentru valorile seculare ale poporului roman pecare le-au apărat, unii dintre ei chiar cu prețul vieții. Suferințele lor ne impresionează, ne cutremură și ne determină să păstrăm vie memoria jertfei lor.
În semn de prețuireși de recunoștință față de acești eroi ai rezistenței anticomuniste, modele vii de demnitate, curaj, jertfelnicie și statornicie în credință, Parohia Ortodoxă Subpiatra, Protopopiatul Oradiei, a organizat o activitate comemorativă și cultural-educativă.
În perioada 28 februarie-8 martie a.c., după săvârșirea Vecerniei, în Biserica parohială din satul Subpiatra, preotul paroh Crișan Lucian a prezentat nouă prelegeri despre preoții ortodocși români mărturisitori în închisorile comuniste. Au fost evocați preoții: Arsenie Boca (1910-1989), ArseniePapacioc (1914-2011), Dumitru Stăniloae (1903-1993), Ilarion Felea (1903-1961), Dimitrie Bejan (1912-1995), Iustin Pârvu (1919-2013), Gheorghe Calciu-Dumitreasa (1925-2006), Andrei Vâscan (1907-1993), Nicolae Bordașiu (1924-2018), Gheorghe Coman (1915-1964), Grațian Crăciun Chiș (1912-1974) și arhidiaconul Teodor Savu (1916-2007). În mod deosebit a fost evocat părintele Andrei Vâscan, care a păstorit comunitatea creștin-ortodoxă din satul Subpiatra - filie a Parohiei Hotar - în perioada 1964-1974.
Duminică, 7 martie, după săvârșirea Vecerniei, tinerii din Parohia Subpiatra au susținut un recital de cântări și poezii compuse în detenția comunistă de Radu Gyr, Demostene Andronescu și Zorica Lațcu (maica Teodosia).
Activitatea s-a derulat în contextul „Anului comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor" și s-a încheiat marți, 9 martie, ziua de pomenire a Sfinților 40 de mucenici din Sevastia, cu Sfânta Liturghie și slujba Parastasului, săvârșită pentru cei care au pătimit în timpul regimului comunist ateu, apărând credința în Dumnnezeu și demnitatea poporului român.
Preot Crișan Lucian,
paroh al Parohiei Ortodoxe Subpiatra

Trimite email
miercuri, 8 aprilie 2026 la 11:50:43 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Noul preşedinte al Academiei

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat marţi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate...
Citeşte mai multe la rubrica ŞTIRI
Prima coloană din stânga
Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...