Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Călători străini în spațiul românesc și simbolistica frontierei (1710-1810). Metodologia cercetării

Conferință susținută de prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș,

Călători străini în spațiul românesc și simbolistica frontierei (1710-1810). Metodologia cercetării

Între izvoarele istorice narative, jurnalele și memoriile de călătorie ocupă un loc special, surse de inedite informații trecute prin filtrul unor călători de formații profesionale și intelectuale diverse (militari, clerici, diplomați, funcționari), cu cunoștințe istorice uneori rudimentare, dar animați de dorința de a cunoaște și a înțelege semnificațiile unor noi spații geografice, contextul politic și social al unor ținuturi caracterizate printr-un topos și etos cu iz oriental. Sub imperiul acestei tentante paradigme, excursul prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, directorul Școlii doctorale de la Facultatea de Istorie a Universității din Oradea - Călători străini în spațiul românesc și simbolistica frontierei (1710-1810). Metodologia cercetării -, susținut on-line, în 11 martie a.c., a reprezentat un util demers academic, adresat confraților, deopotrivă studenților, masteranzilor și doctoranzilor, tinerilor cercetători în domeniu care au participat într-un număr foarte mare.

Organizată sub egida Școlii Doctorale de Istorie de la Universitatea din Oradea, în cadrul proiectului proGNOSIS, în parteneriat cu Universitatea „Ștefan cel Mare" din Suceava, în prezența prof. univ. dr. habil. Ștefan Purici, prorectorul instituției sucevene (moderator), a prof.univ.dr.habil. Bogdan Popoveniuc, directorul Școlii doctorale de Științe Socio-Umane de la aceeași universitate, conferința s-a constituit într-o eclatantă incursiune privind metodologia cercetării în fascinanta ramură a imagologiei. Apelând la consistente și pilduitoare izvoare bibliografice (îi amintim doar pe Nicolae Iorga, Pompiliu Eliade, P. P. Panaitescu, Paul Cernovodeanu, Maria Holban, Neagu Djuvara), adevărate călăuze într-un vast labirint informațional, conferențiarul a avut darul de a sistematiza, de a extrage înțelesurile istorice, de a contextualiza informațiile, încadrându-le în spiritul mai larg al epocii. Elaborarea unor detaliate grafice ne-a oferit o perspectivă complexă asupra unui adevărat fenomen istoriografic, perpetuat de-a lungul secolelor, generând o utilă panoramă istorică cu interferențe antropologice.
Auditorului i-au fost relevate, aplicat, într-o fluentă și plastică expunere, cu acribia cercetătorului experimentat, etapele unui riguros și fundamentat parcurs metodologic: identificarea originii călătorilor, direcțiile de deplasare (intrare) spre Țările Române (cu influențe orientale în spațiul extracarpatic și elemente de occidentalizare în cel transilvan), scopul voiajului (misiuni diplomatice și ecleziastice, călătorii de agrement - transformate, în unele cazuri, în consistente investigații cu caracter științific), teritoriile statale traversate, toponimia frontierelor, destinația, tipologia însemnărilor (rapoarte oficiale, militare sau diplomatice, jurnale, epistole, memorii), în funcție de formația călătorilor.
Dincolo de relativitatea științifică a unor informații (observațiile consemnate sunt, uneori, episodice, neconcludente, generând și aprecieri fanteziste), confuzii onomastice și toponimice, relatările voiajorilor au o incontestabilă relevanță documentară, mărturii ale unor realități percepute nemijlocit, uneori cu naivitatea amatorului în domeniu, dar cu genuinitate și emoție. Devenim, astfel, martorii unor aspecte sociale și mentalități surprinzătoare, pătrunzând în intimitatea unor vremuri revolute. Prin fața ochilor noștri se perindă, în secvențe aproape cinematografice, oameni, locuri, obiceiuri, ritualuri. Ceea ce ne atrage însă cel mai mult atenția sunt referirile la structura fizică și psihologică a etnicilor români (majoritatea fac apel la caracterul latin al limbii române), priviți, în general, cu obiectivitate, într-un spirit pozitiv, într-un spațiu în care sunt majoritari.
Concluzionând, conferința magistrului Sorin Șipoș impune continuarea, într-un cadru similar, a investigațiilor destinate studiilor de imagologie. Aprecierile unor alogeni determină o mai nuanțată autocunoaștere, ne relevă noi dimensiuni ale profilului nostru moral, comportamental și atitudinal de-a lungul istoriei, un real reper în configurarea noastră ca homo historicus în relativitatea prezentului.
Constantin-Tufan Stan,
doctorand la Facultatea de Istorie a Universității din Oradea      

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:06 Ora standard a Europei de Est