Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Călători străini în spațiul românesc și simbolistica frontierei (1710-1810). Metodologia cercetării

Conferință susținută de prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș,

Călători străini în spațiul românesc și simbolistica frontierei (1710-1810). Metodologia cercetării

Între izvoarele istorice narative, jurnalele și memoriile de călătorie ocupă un loc special, surse de inedite informații trecute prin filtrul unor călători de formații profesionale și intelectuale diverse (militari, clerici, diplomați, funcționari), cu cunoștințe istorice uneori rudimentare, dar animați de dorința de a cunoaște și a înțelege semnificațiile unor noi spații geografice, contextul politic și social al unor ținuturi caracterizate printr-un topos și etos cu iz oriental. Sub imperiul acestei tentante paradigme, excursul prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, directorul Școlii doctorale de la Facultatea de Istorie a Universității din Oradea - Călători străini în spațiul românesc și simbolistica frontierei (1710-1810). Metodologia cercetării -, susținut on-line, în 11 martie a.c., a reprezentat un util demers academic, adresat confraților, deopotrivă studenților, masteranzilor și doctoranzilor, tinerilor cercetători în domeniu care au participat într-un număr foarte mare.

Organizată sub egida Școlii Doctorale de Istorie de la Universitatea din Oradea, în cadrul proiectului proGNOSIS, în parteneriat cu Universitatea „Ștefan cel Mare" din Suceava, în prezența prof. univ. dr. habil. Ștefan Purici, prorectorul instituției sucevene (moderator), a prof.univ.dr.habil. Bogdan Popoveniuc, directorul Școlii doctorale de Științe Socio-Umane de la aceeași universitate, conferința s-a constituit într-o eclatantă incursiune privind metodologia cercetării în fascinanta ramură a imagologiei. Apelând la consistente și pilduitoare izvoare bibliografice (îi amintim doar pe Nicolae Iorga, Pompiliu Eliade, P. P. Panaitescu, Paul Cernovodeanu, Maria Holban, Neagu Djuvara), adevărate călăuze într-un vast labirint informațional, conferențiarul a avut darul de a sistematiza, de a extrage înțelesurile istorice, de a contextualiza informațiile, încadrându-le în spiritul mai larg al epocii. Elaborarea unor detaliate grafice ne-a oferit o perspectivă complexă asupra unui adevărat fenomen istoriografic, perpetuat de-a lungul secolelor, generând o utilă panoramă istorică cu interferențe antropologice.
Auditorului i-au fost relevate, aplicat, într-o fluentă și plastică expunere, cu acribia cercetătorului experimentat, etapele unui riguros și fundamentat parcurs metodologic: identificarea originii călătorilor, direcțiile de deplasare (intrare) spre Țările Române (cu influențe orientale în spațiul extracarpatic și elemente de occidentalizare în cel transilvan), scopul voiajului (misiuni diplomatice și ecleziastice, călătorii de agrement - transformate, în unele cazuri, în consistente investigații cu caracter științific), teritoriile statale traversate, toponimia frontierelor, destinația, tipologia însemnărilor (rapoarte oficiale, militare sau diplomatice, jurnale, epistole, memorii), în funcție de formația călătorilor.
Dincolo de relativitatea științifică a unor informații (observațiile consemnate sunt, uneori, episodice, neconcludente, generând și aprecieri fanteziste), confuzii onomastice și toponimice, relatările voiajorilor au o incontestabilă relevanță documentară, mărturii ale unor realități percepute nemijlocit, uneori cu naivitatea amatorului în domeniu, dar cu genuinitate și emoție. Devenim, astfel, martorii unor aspecte sociale și mentalități surprinzătoare, pătrunzând în intimitatea unor vremuri revolute. Prin fața ochilor noștri se perindă, în secvențe aproape cinematografice, oameni, locuri, obiceiuri, ritualuri. Ceea ce ne atrage însă cel mai mult atenția sunt referirile la structura fizică și psihologică a etnicilor români (majoritatea fac apel la caracterul latin al limbii române), priviți, în general, cu obiectivitate, într-un spirit pozitiv, într-un spațiu în care sunt majoritari.
Concluzionând, conferința magistrului Sorin Șipoș impune continuarea, într-un cadru similar, a investigațiilor destinate studiilor de imagologie. Aprecierile unor alogeni determină o mai nuanțată autocunoaștere, ne relevă noi dimensiuni ale profilului nostru moral, comportamental și atitudinal de-a lungul istoriei, un real reper în configurarea noastră ca homo historicus în relativitatea prezentului.
Constantin-Tufan Stan,
doctorand la Facultatea de Istorie a Universității din Oradea      

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:56:25 Ora de vară a Europei de Est