Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Călători străini în spațiul românesc și simbolistica frontierei (1710-1810). Metodologia cercetării

Conferință susținută de prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș,

Călători străini în spațiul românesc și simbolistica frontierei (1710-1810). Metodologia cercetării

Între izvoarele istorice narative, jurnalele și memoriile de călătorie ocupă un loc special, surse de inedite informații trecute prin filtrul unor călători de formații profesionale și intelectuale diverse (militari, clerici, diplomați, funcționari), cu cunoștințe istorice uneori rudimentare, dar animați de dorința de a cunoaște și a înțelege semnificațiile unor noi spații geografice, contextul politic și social al unor ținuturi caracterizate printr-un topos și etos cu iz oriental. Sub imperiul acestei tentante paradigme, excursul prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, directorul Școlii doctorale de la Facultatea de Istorie a Universității din Oradea - Călători străini în spațiul românesc și simbolistica frontierei (1710-1810). Metodologia cercetării -, susținut on-line, în 11 martie a.c., a reprezentat un util demers academic, adresat confraților, deopotrivă studenților, masteranzilor și doctoranzilor, tinerilor cercetători în domeniu care au participat într-un număr foarte mare.

Organizată sub egida Școlii Doctorale de Istorie de la Universitatea din Oradea, în cadrul proiectului proGNOSIS, în parteneriat cu Universitatea „Ștefan cel Mare" din Suceava, în prezența prof. univ. dr. habil. Ștefan Purici, prorectorul instituției sucevene (moderator), a prof.univ.dr.habil. Bogdan Popoveniuc, directorul Școlii doctorale de Științe Socio-Umane de la aceeași universitate, conferința s-a constituit într-o eclatantă incursiune privind metodologia cercetării în fascinanta ramură a imagologiei. Apelând la consistente și pilduitoare izvoare bibliografice (îi amintim doar pe Nicolae Iorga, Pompiliu Eliade, P. P. Panaitescu, Paul Cernovodeanu, Maria Holban, Neagu Djuvara), adevărate călăuze într-un vast labirint informațional, conferențiarul a avut darul de a sistematiza, de a extrage înțelesurile istorice, de a contextualiza informațiile, încadrându-le în spiritul mai larg al epocii. Elaborarea unor detaliate grafice ne-a oferit o perspectivă complexă asupra unui adevărat fenomen istoriografic, perpetuat de-a lungul secolelor, generând o utilă panoramă istorică cu interferențe antropologice.
Auditorului i-au fost relevate, aplicat, într-o fluentă și plastică expunere, cu acribia cercetătorului experimentat, etapele unui riguros și fundamentat parcurs metodologic: identificarea originii călătorilor, direcțiile de deplasare (intrare) spre Țările Române (cu influențe orientale în spațiul extracarpatic și elemente de occidentalizare în cel transilvan), scopul voiajului (misiuni diplomatice și ecleziastice, călătorii de agrement - transformate, în unele cazuri, în consistente investigații cu caracter științific), teritoriile statale traversate, toponimia frontierelor, destinația, tipologia însemnărilor (rapoarte oficiale, militare sau diplomatice, jurnale, epistole, memorii), în funcție de formația călătorilor.
Dincolo de relativitatea științifică a unor informații (observațiile consemnate sunt, uneori, episodice, neconcludente, generând și aprecieri fanteziste), confuzii onomastice și toponimice, relatările voiajorilor au o incontestabilă relevanță documentară, mărturii ale unor realități percepute nemijlocit, uneori cu naivitatea amatorului în domeniu, dar cu genuinitate și emoție. Devenim, astfel, martorii unor aspecte sociale și mentalități surprinzătoare, pătrunzând în intimitatea unor vremuri revolute. Prin fața ochilor noștri se perindă, în secvențe aproape cinematografice, oameni, locuri, obiceiuri, ritualuri. Ceea ce ne atrage însă cel mai mult atenția sunt referirile la structura fizică și psihologică a etnicilor români (majoritatea fac apel la caracterul latin al limbii române), priviți, în general, cu obiectivitate, într-un spirit pozitiv, într-un spațiu în care sunt majoritari.
Concluzionând, conferința magistrului Sorin Șipoș impune continuarea, într-un cadru similar, a investigațiilor destinate studiilor de imagologie. Aprecierile unor alogeni determină o mai nuanțată autocunoaștere, ne relevă noi dimensiuni ale profilului nostru moral, comportamental și atitudinal de-a lungul istoriei, un real reper în configurarea noastră ca homo historicus în relativitatea prezentului.
Constantin-Tufan Stan,
doctorand la Facultatea de Istorie a Universității din Oradea      

Trimite email
vineri, 13 martie 2026 la 08:51:02 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

La încondeiat ouă
Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, organizează, cu ocazia sărbătorilor pascale, Atelierul de încondeiat ouă, dedicat școlarilor (7-19 ani), adulților și familiilor care doresc să se familiarizeze cu tehnica tradițională a acestui meșteșug...