Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Utilitatea inutilului, de Gheorghe Păun

O revistă pe lună: ,,Curtea de la Argeș” nr. 4 (125) din 2021

Utilitatea inutilului, de Gheorghe Păun

,,Textul de faţă are două puncte de plecare, un... cititor de contoare la care voi reveni imediat şi o carte cu titlul de mai sus, atrăgătoare şi ca aspect, şi în conţinut, trimisă în librării prin toamna lui 2020 de Editura Spandugino, Bucureşti.

Titlul ei continuă cu Manifest, apoi vine adăugirea Cu un eseu de Abraham Flexner (savant şi pedagog american, unul dintre întemeietorii celebrului institut de la Princeton, unde au lucrat, printre mulţi alţii, Einstein şi Oppenheimer), iar realizarea editorial-­tipografică este „de colecţie", ilustrând într­-un mod subtil şi convingător chiar teza cărţii: textul putea fi scris cu litere grăbite, pe hârtie de ziar, informaţia conţinută ar fi fost aceeaşi, dar frumosul „inutil" al cărţii o transformă într-­un obiect de artă, într­-o carte­ cadou tipică - supracopertă expresivă (detaliu din tabloul Cămătarul şi soţia sa, realizat la 1514 de Quentin Massys), semn de carte de mătase, hârtie galben­-pal etc".
Am citat din editorialul revistei, din numărul pe aprilie, care poate fi lecturat deja la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai putem citi în acest număr al revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș": Horia Bădescu: Schimbarea la faţă a Europei; Mihaela Albu: Poezia Gândirii: Între încifrare şi revelaţie;Nicolae Georgescu: Din antichităţile Mioriţei; Miron Scorobete: Lâna de aur. Expediţia argonauţilor  - ­o epopee traco­-dacică; Tudor Nedelcea: A mai căzut o instituţie: Nicolae Dabija; Eugenia Bulat: Profesorul; Constantin C. Petolescu: De la Cavalerul Trac la Sfântul Gheorghe; Marius Chelaru: Constantin Lupeanu. Despre un om la locul potrivit şi cărţile sale; Dan D. Farcaş: În loc de concluzii...
Nicolae Dabija - A mai căzut o stea, ,,fratele" nostru, cum ar spune ,,fratele" David, plecat și el...
,,A mai căzut o instituţie, un stâlp al românismului din Basarabia. Nicolae Dabija ne­-a părăsit spre a se alătura prietenilor săi, deveniţi din muritori geniali - nemuritori: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Fănuş Neagu, Grigore Vieru etc. Îmi permit să relatez un caz cel puţin paranormal: în noaptea de ianuarie 2009 a fatidicului accident de maşină al lui Grigore Vieru, am avut un vis îngrozitor: eu eram pe un mal, Grigore pe celălalt mal al unui râu ciudat (amestec de apă învolburată şi sânge). Am sărit în râu spre a merge spre Grigore, a sărit şi el spre a mă împinge înapoi. M-­am trezit urlând. Am dat drumul la televizor, la Antena 1, întâmplător; am auzit vocea inconfundabilă a lui Adrian Păunescu (care deja realizase un duplex Bucureşti-­Chişinău) şi a lui Nicolae Dabija, care cerea funeralii naţionale. Visul s-­a petrecut chiar în momentele în care Grigore Vieru intrase în coma care i-­a adus sfârşitul...".
Am citat din articolul lui Tudor Nedelcea.
Dar câte nu putem citi și în acest număr de revistă!
Mulțumim, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
Cu prețuire,
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 10 iunie 2026 la 21:06:26 Ora de vară a Europei de Est