Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Utilitatea inutilului, de Gheorghe Păun

O revistă pe lună: ,,Curtea de la Argeș” nr. 4 (125) din 2021

Utilitatea inutilului, de Gheorghe Păun

,,Textul de faţă are două puncte de plecare, un... cititor de contoare la care voi reveni imediat şi o carte cu titlul de mai sus, atrăgătoare şi ca aspect, şi în conţinut, trimisă în librării prin toamna lui 2020 de Editura Spandugino, Bucureşti.

Titlul ei continuă cu Manifest, apoi vine adăugirea Cu un eseu de Abraham Flexner (savant şi pedagog american, unul dintre întemeietorii celebrului institut de la Princeton, unde au lucrat, printre mulţi alţii, Einstein şi Oppenheimer), iar realizarea editorial-­tipografică este „de colecţie", ilustrând într­-un mod subtil şi convingător chiar teza cărţii: textul putea fi scris cu litere grăbite, pe hârtie de ziar, informaţia conţinută ar fi fost aceeaşi, dar frumosul „inutil" al cărţii o transformă într-­un obiect de artă, într­-o carte­ cadou tipică - supracopertă expresivă (detaliu din tabloul Cămătarul şi soţia sa, realizat la 1514 de Quentin Massys), semn de carte de mătase, hârtie galben­-pal etc".
Am citat din editorialul revistei, din numărul pe aprilie, care poate fi lecturat deja la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai putem citi în acest număr al revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș": Horia Bădescu: Schimbarea la faţă a Europei; Mihaela Albu: Poezia Gândirii: Între încifrare şi revelaţie;Nicolae Georgescu: Din antichităţile Mioriţei; Miron Scorobete: Lâna de aur. Expediţia argonauţilor  - ­o epopee traco­-dacică; Tudor Nedelcea: A mai căzut o instituţie: Nicolae Dabija; Eugenia Bulat: Profesorul; Constantin C. Petolescu: De la Cavalerul Trac la Sfântul Gheorghe; Marius Chelaru: Constantin Lupeanu. Despre un om la locul potrivit şi cărţile sale; Dan D. Farcaş: În loc de concluzii...
Nicolae Dabija - A mai căzut o stea, ,,fratele" nostru, cum ar spune ,,fratele" David, plecat și el...
,,A mai căzut o instituţie, un stâlp al românismului din Basarabia. Nicolae Dabija ne­-a părăsit spre a se alătura prietenilor săi, deveniţi din muritori geniali - nemuritori: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Fănuş Neagu, Grigore Vieru etc. Îmi permit să relatez un caz cel puţin paranormal: în noaptea de ianuarie 2009 a fatidicului accident de maşină al lui Grigore Vieru, am avut un vis îngrozitor: eu eram pe un mal, Grigore pe celălalt mal al unui râu ciudat (amestec de apă învolburată şi sânge). Am sărit în râu spre a merge spre Grigore, a sărit şi el spre a mă împinge înapoi. M-­am trezit urlând. Am dat drumul la televizor, la Antena 1, întâmplător; am auzit vocea inconfundabilă a lui Adrian Păunescu (care deja realizase un duplex Bucureşti-­Chişinău) şi a lui Nicolae Dabija, care cerea funeralii naţionale. Visul s-­a petrecut chiar în momentele în care Grigore Vieru intrase în coma care i-­a adus sfârşitul...".
Am citat din articolul lui Tudor Nedelcea.
Dar câte nu putem citi și în acest număr de revistă!
Mulțumim, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
Cu prețuire,
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:11:35 Ora standard a Europei de Est