Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
23 martie 2021
1.*BREAKING
Anul școlar actual se va încheia pe 2 iulie pentru elevi și nu pe 18 iunie, cum era inițial, anunță ministrul Educației
Anul școlar actual se va încheia pe 2 iulie 2021 pentru elevi și nu pe 18 iunie, cum era inițial, anunță ministrul Educației. Sorin Cîmpeanu precizează că, practic, două săptămâni din vacanța de vară se mută în vacanța de primăvară.
„Finalul semestrului al II-lea se decalează două săptămâni. Vacanța de primăvară se prelungește cu două săptămâni. Se mută practic două săptămâni din vacanța de vară în vacanța de primăvară.
În loc să finalizăm semestrul al II-lea pe 18 iunie, se va încheia pe 2 iulie.
• elevii clasei a VIII-a care termină pe 25 iunie (în loc de 11 iunie),
• elevii clasei a XII-a care termină în 18 iunie (în loc de 4 iunie) și
• învățământul profesional și tehnic care termină pe 23 iulie (în loc de 9 iulie)
Dacă nu ar fi fost această variantă a prelungirii vacanței de primăvară cu două săptămâni și a mutării Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a după Bacalaureat, cu tot cu Admiterea la liceu, „ar fi fost destul de clară închiderea școlilor, inclusiv pentru derularea simulărilor”, a declarat ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Oficialul a dat exemplu că în București, școlile s-ar fi închis de mâine, dacă nu accepta această variantă.
Cîmpeanu a spus că dacă nu ar fi acceptat această modificare a structurii anului școlar, nu s-ar fi semnat modificarea ordinului comun de ministru, ordin pe care trebuia să îl semneze Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății.

2.*OFICIAL
Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea școlilor la intrarea localităților în carantină și nu la pragul de 6 la mie, a intrat în vigoare
Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea școlilor la intrarea localităților în carantină și nu la pragul de 6 la mie, a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial, marți seara.
Ordinul nou prevede că scenariul de funcționare al unei unități de învățământ se va actualiza săptămânal, cu referința în fiecare zi de vineri, în funcție de evoluția epidemiologică, cu excepția situației în care localitatea intră în carantină”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
5 februarie 2021
1.*BREAKING Calendarul de înscriere în clasa pregătitoare 2021 a fost pus în dezbatere: pe 15 martie încep înscrierile / Greșeală în metodologie, care spune că maximul este de 25 de elevi la clasă, deși legea prevede cel mult 22 elevi în învățământul primar
Ministerul Educației a pus, vineri, în dezbatere publică proiectul calendarului de înscriere a copiilor în învățământul primar, pentru anul școlar 2021-2022, precum și proiectul metodologiei de înscriere în învățământul primar pentru anul școlar viitor. Procedurile încep pe 10 martie, iar înscrierea începe pe 15 martie, cu evaluarea copiilor și emiterea recomandării de înscriere la școală. Proiectul de metodologie are o greșeală: stipulează că maximul de elevi la clasă este de 25 de elevi, deși legea educației prevede din august 2020 că sunt cel mult 22 elevi la clasă în învățământul primar.
Proiectul de metodologie prevede că înscrierea în clasa pregătitoare nu este condiționată de frecventarea grupei mari de grădiniță. Precizarea vine în contextul în care anul acesta școlar este primul în care grupa mare a devenit obligatorie, în România.
O noutate legată de obligativitatea grupei mari de grădiniță intervine, însă, atunci când este vorba despre înscrierea la clasa pregătitoare a copiilor care fac 6 ani după 1 septembrie 2021. Concret, vor fi evaluați psihosomatic doar copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2021 inclusiv și care NU au frecventat grădinița sau care s-au întors din străinătate. Ceilalți, vor intra la școală pe baza unei recomandări primite de la grădiniță.
Ce spune metodologia: Părinții/ tutorii legal instituiți/ reprezentanții legali, ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august 2021 inclusiv, au obligația de a înscrie copiii în învățământul primar în clasa pregătitoare. Procesul de înscriere în învățământul primar nu este condiționat de frecventarea grupei mari a învățământului preșcolar. De asemenea, și părinții ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2021 inclusiv, pot să își înscrie copiii în învățământul primar, în clasa pregătitoare, dacă nivelul lor de dezvoltare este corespunzător.

2.*Redeschiderea unităților de învățământ este o ,,nebuloasă”, acuză Alianța studenților, care semnalează probleme birocratice și operaționale privind întoarcerea la școală / Măsurile propuse pentru studenți
Redeschiderea unităților de învățământ începând cu 8 februarie este descrisă de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (A.N.O.S.R.), într-un comunicat transmis alături de Consiliul Național al Elevilor (C.N.E.), drept o ,,nebuloasă” care, spun organizațiile, persistă și în condițiile ordinului publicat vineri de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății.

„Plămânii sunt viaţa”

Proiect local de prevenire a fumatului, desfăşurat on-line în unităţi de învăţământ din municipiul Oradea

„Plămânii sunt viaţa”

Agenţia Naţională Antidrog, prin Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (C.P.E.C.A.) Bihor, derulează, în mediul online, la nivelul municipiului Oradea, proiectul local de informare și sensibilizare „Plămânii sunt viaţa"!

Proiectul are ca obiectiv general sensibilizarea şi conştientizarea unui număr de 468 de elevi cu vârsta cuprinsă între 11 - 14 ani, cu privire la implicaţiile distructive ale consumului de  tutun, incluzând şi o componentă pentru cadrele didactice.
De asemenea, printre obiectivele specifice ale proiectului se evidenţiază: *realizarea unui ghid practic pentru părinți cu privire la riscurile consumului de tutun *creșterea nivelului de informare, educare și conștientizare a elevilor cu privire la consecințele consumului de  tutun, prin derularea de activităţi interactive și implicarea unui număr de 468 de elevi *informarea a 18 cadre didactice cu privire la fenomenul dependenţei de tutun în rândul elevilor, în scopul adoptării unor măsuri de protecție adecvate *orientarea unui număr de 468 elevi cu vârsta cuprinsă între 11-14 ani către activităţi artistice, sportive și de voluntariat, ca alternativă la consumul de tutun prin implementarea  activităţilor de petrecere a timpului liber şi de promovare a unui stil de viaţă de sănătos.
Scopul proiectului îl reprezintă creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea neînceperii consumului de droguri, cu accent pe consumul de tutun, prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, ca alternativă la fumat, îmbunătăţirea abilităţilor personale ale elevilor, prin informarea acestora, asupra consecinţelor ce derivă din consumul de tutun (în plan medical, emoţional şi social).
În contextul protocolului de colaborare-cadru, încheiat cu Inspectoratul Şcolar Județean (I.S.J.) Bihor, în perioada martie-mai 2021, specialiştii Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere (C.P.E.C.A.) Bihor derulează activităţile proiectului, având ca beneficiari direcţi elevii și profesorii din cadrul a trei unităţi de învăţământ orădene: Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir", Şcoala Gimnazială „Octavian Goga" și Colegiul Naţional ,,Emanuil Gojdu".
***
Modalităţile prin care tutunul afectează în mod negativ plămânii persoanelor care fumează sau care stau în medii în care se fumează:
1.Cancer pulmonar:
Fumatul este principala cauză a cancerului de plămâni, responsabil pentru mai mult de 2/3 din decesele la nivel global, datorate cancerului pulmonar. De asemenea, expunerea la fumul de ţigară, acasă sau la locul de muncă creşte riscul apariţiei cancerului pulmonar. Renunţarea la fumat reducere riscul de cancer pulmonar. După 10 ani de abstinenţă ca fumător riscul scade la jumătate faţă de cel al unui fumător activ.
2.Boli respiratorii cronice:
Fumatul este cauza principală a bolilor pulmonare obstructive cronice. BPOC este termenul folosit pentru a descrie o serie de boli evolutive care duc la îngustarea căilor respiratorii şi fac respiraţia dificilă.
BPOC moderată şi severă afectează aproximativ 65 de milioane de oameni în întreaga lume. Cele mai întâlnite afecţiuni din sfera BPOC sunt emfizemul şi bronşita cronică, dar BPOC poate include şi astmul refractar (ireversibil) şi unele forme de bronşiectazii.
Fumatul este de departe principala cauză a BPOC, însă aceasta poate fi cauzată şi de expunerea îndelungată la poluarea aerului, la praf sau substanţe chimice.
Dat fiind faptul că BPOC este o boală cronică, aceasta nu se poate vindeca, dar poate fi ţinută sub control. Medicaţia şi schimbarea stilului de viaţă, cum ar fi renunţarea la fumat, pot ajuta.
Riscul de a dezvolta astfel de boli este mai crescut pentru persoanele care se apucă de fumat la o vârstă mai mică deoarece fumatul încetineşte dezvoltarea plămânilor, în mod semnificativ.
3.Tuberculoză:
Tuberculoza afectează în mod negativ plămânii, reducând funcţiile acestora, iar fumatul accentuează aceste efecte negative, crescând riscurile insuficienţei respiratorii.
4.Poluarea aerului:
Fumul de ţigară este un puternic poluant în mediile închise, conţinând peste 7.000 de substanţe chimice din care 69 cu puternic efect cancerigen. Fumul de ţigară în încăperile închise rezistă în aer până la 5 ore, afectând în continuare plămânii.
5.Fumatul pasiv:
Expunerea fătului în viaţa intrauterină la toxinele din fumul de ţigară împiedică adesea dezvoltarea şi buna funcţionare a plămânilor.
La nivel mondial, peste 165.000 de copii mor înainte de împlinirea vârstei de 5 ani de diverse boli respiratorii asociate fumatului pasiv. Copiii expuşi fumatului pasiv au un risc crescut de a dezvolta boli respiratorii cronice.
Conform studiului ESPAD (2019), pentru toate perioadele de referinţă - de-a lungul vieţii, în ultimele 30 zile şi consumul zilnic în ultimele 30 zile, consumul de tutun în rândul adolescenților din România se menţine la valori similare celor observate în studiul anterior. Consumul de tutun de-a lungul vieţii în rândul adolescenților continuă linia descendentă începută încă din 2003, scăzând succesiv de la 64%, la 54%, la 52%, respectiv la 51,7% şi ajungând în 2019, la 49,5%.
Consumul de ţigări în ultimele 30 de zile își menține un nivel similar celui observat în 2011, ajungând la 31,2%.
Consumul zilnic de țigări în ultimele 30 de zile revine la valoare înregistrată în 2011, respectiv 18,4%.
Faţă de riscurile consumului de tutun, adolescenţii au o percepţie mai scăzută asupra consecinţelor nefaste la care se expun, în proporţie de 12% aceştia văzând un risc ridicat dacă fumează ocazional. Aceeaşi percepţie scăzută asupra riscului ridicat o au adolescenţii şi faţă de consumul ţigărilor electronice 1-2 ori, doar 9,1% dintre ei indicând în acest tip de comportament un risc ridicat. În schimb, 59% apreciază ca fiind un risc ridicat să fumeze unul sau mai multe pachete de ţigări pe zi. (C.P.E.C.A.)

Trimite email

marţi, 20 aprilie 2021