Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Oradea sub tipar - cărți și imagini din colecțiile Bibliotecii Naționale a României

Începând de vineri, expoziție la Muzeul Orașului Oradea,

Oradea sub tipar - cărți și imagini din colecțiile Bibliotecii Naționale a României

Biblioteca Națională a României, în calitatea sa de principală instituție păstrătoare a memoriei scrise naționale, organizează, în colaborare cu Muzeul Orașului Oradea, expoziția ,,Oradea sub tipar - Cărți și imagini din colecțiile Bibliotecii Naționale a României".

În perioada aprilie-iulie 2021, Palatul Princiar va fi cadrul de desfășurare a unei ample expoziții de carte, ce spune povestea orașului Oradea și a județului Bihor, din perspectivă bibliografică.
Cu o istorie de peste 900 de ani, Oradea este unul dintre cele mai vechi și încărcate de istorie orașe ale României, numeroși cercetători dedicând timp și efort studiului său, pentru a oferi publicului interesat diverse perspective din care poate fi privit orașul. Expoziția reunește peste 200 de lucrări, apărute între anii 1900 și 2018, care contribuie la restituirea și reconstituirea istoriei acestui oraș.
Fie că subiectul abordat este legat de personalitățile ce au marcat istoria Oradei și au contribuit la evoluția sa (Teodor Popa, Iosif Vulcan: vieaţa şi activitatea lui, 1941; Ion Zainea, Aurel Lazăr: 1872-1930, 1999; Marius Eppel, Vasile Mangra (1850-1918): contribuţii la cunoaşterea vieţii şi activităţii lui, 2000; Marius Eppel, Vasile Mangra: activitatea politică 1875-1918, 2004; Constantin I. Stan, Generalul Traian Moşoiu - ostaşul şi omul politic (1868-1932), 2009 ş.a.), fie că vedete sunt stilurile arhitecturale ce împodobesc orașul  (Rodica Hârcă, Oradea: decoraţii Art Nouveau, 2007; Rodica Hârcă, Oradea: arhitectură şi decoraţie neoromânească, 2011; Mircea Paşca, Arhitectul Anton Szallerbeck: stil naţional românesc, 2011; Mircea Paşca, Oradea 1900: un ghid de arhitectură, 2012; Rodica Hârcă, Oradea: Forme ornamentale şi simboluri în arhitectura Art Nouveau, 2014 etc.),  fie că în lumina reflectoarelor se găsesc clădirile emblematice și arhitecții care le-au dat viață (Mircea Paşca, Palatul Episcopal Greco-Catolic din Oradea, 2009; Rodica Hârcă, Palatul Vulturul Negru, 2009; Mircea Paşca, Arhitectul Franz Löbl şi Palatul Ullmann, 2012; Mircea Paşca, Arhitecţi budapestani în Oradea anilor 1900: Marcell Komar, Dezső Jakab, Zoltán Bálint, Lajos Jámbor, Valér Mende, Vince Zoltán, 2013; Mircea Paşca, Palatul Episcopal Greco-Catolic din Oradea, 2017 etc.), veți descoperi sau redescoperi un oraș în toată diversitatea și complexitatea lui.
Nici latura spirituală a orașului nu a fost neglijată de specialiști, numeroase cărți vorbesc despre instituțiile ecleziastice orădene (Iudita Căluşer, Episcopia greco-catolică de Oradea: contribuţii monografice, 2000; Marius Eppel, La frontiera ortodoxiei româneşti: Vicariatul de la Oradea: (1848-1918), 2012; Raimondo Rudolf Salanschi, Din istoria Eparhiei Greco-Catolice de Oradea: geneză, integrare şi devenire, 2014; Silviu-Iulian Sana, Secvenţe de istorie ecleziastică: studii privind istoria Eparhiei Române Unite cu Roma de Oradea-Mare, 2009; Constantin Butişcă, Bisericile ortodoxe din Oradea şi slujitorii lor, 2013; Florian Dudaş, Constantin Butişcă, Cosmin Pintea, Vechea Catedrală Ortodoxă a Bihorului: Biserica din Velenţa (Veneţia) Orăzii, 2004 etc.).
Nu în ultimul rând, Oradea turistică este prezentată în diverse forme și culori, în albume și ghiduri, pentru a îmbia privitorul la o vizită iminentă.
Deschiderea expoziției a avut loc vineri, 16 aprilie 2021, în prezența doamnei Carmen Mihaiu - manager al Bibliotecii Naționale a României.

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 03:00:42 Ora standard a Europei de Est