Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

Profesori și doctoranzi de la Universitatea din Oradea invitați la Conferința jubiliară

Jubileul Universității de Stat din Chișinău: trei pătrimi de veac de la fondare


Profesori și doctoranzi de la Universitatea din Oradea invitați la Conferința jubiliară
Școala Doctorală de Științe Umanistice a Universității de Stat din capitala basarabeană va marca importantul eveniment, în 22-23 aprilie 2021 prin organizarea Conferinței Științifice Naționale a Doctoranzilor, sub genericul: „Metodologii contemporane de cercetare și evaluare".

La festivitatea de deschidere a manifestării științifice vor lua cuvântul: Igor Șarov (rectorul Universității de Stat din Moldova), Sergiu Cornea (Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Cahul), Sorin Domițian Șipoș (directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea), Laura Pricop (Institutul de Cercetări Interdisciplinare de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași) și Adriana Cazacu (decanul Facultății de Litere de la Universitatea de Stat din Moldova). Conferința plenare va fi susținută de prof.univ.dr.habil. Sorin Șipoș. Vor urma, pe secțiuni, prezentările doctoranzilor participanți, reprezentanți ai unor instituții academice prestigioase: Universitatea de Stat din Moldova Chișinău, Agenția Națională a Arhivelor Chișinău, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" Iași, Universitatea din Oradea, Universitatea „Valahia" din Târgoviște, Universitatea din București, Academia de Administrare Publică Chișinău, USMF „Nicolae Testemițanu", Institutul de Filologie „Bogdan Petriceicu Hasdeu" Chișinău.

Parteneră a instituției academice din Chișinău, Școala Doctorală de Istorie de la Universitatea din Oradea are onoarea de a fi prezentă la acest festin științific cu un corp profesoral select: Sorin Domițian Șipoș (care va rosti o alocuțiune în deschiderea Conferinței și va fi invitat special la Conferința plenară din debutul manifestării cu un excurs din domeniul imagologiei: Imaginea Țărilor Române în relatările călătorilor străini. 1710-1810. Metodologia cercetării), Ion Zainea, Sorin Șipoș, Laura Ardelean, Mihai Drecin și Gabriel Moisa (invitați de onoare în secțiunile Conferinței și membri în Comitetul științific).

Conferința este structurată pe arii tematice reprezentând diferite epoci istorice, de la Evul Mediu la epoca modernă și contemporană, cu abordări diverse, din perspectivă interdisciplinară: istorică, literară, lingvistică, filozofică și ecleziastică. Astfel, la Secțiunea I („Istorie: perspective diacronice și sincronice. Istoria României"), vor fi prezentate teme vizând contextul politic și militar din Moldova veacului al XV-lea, raporturile diplomatice ale Moldovei cu Imperiul Habsburgic sub sceptrul lui Alexandru Lăpușneanu, trecerea de la grafia chirilică la cea latină. La aceeași secțiune, dar consacrată istoriei universale, vor fi expuse subiecte despre metodologia cercetării istorice, aspecte militare din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, educația religioasă în contemporaneitate ș.a., iar la subsecțiunea „Istorie și memorie" vor fi evocate evenimente și personalități ecleziastice din timpul represiunii regimului comunist, o analiză a sistemului concentraționar de sorginte bolșevică și tipologia lagărelor și temnițelor, episodul marii epidemii din Chișinău de la sfârșitul secolului al XIX-lea, un excurs în imagologie (impresiile unor călători străini care au tranzitat spațiul românesc), durerosul fenomen al dezrădăcinării românilor, prezent cu acuitate în actualitate. Secțiunea a II-a este dedicată filozofiei și strategiilor interdisciplinare: auditul etic în școli, conceptul de mentalitate, filozofia limbajului, psihanaliza, orizonturi semiotice în creația lui Camil Petrescu, premise metodologice în hermeneutică etc. Cea de-a III-a secțiune, din generoasa structură a Conferinței, care acoperă o arie de o surprinzătoare anvergură și diversitate, își propune să prezinte teme din domeniul lingvisticii și literaturii: fonetică și dialectologie, sinonimie, semantică, pamflet, evoluția limbii române actuale, lirica digitală, memorialistica lui Victor Eftimiu, proza lui Alexandru A. Philippide, romanul foileton ș.a.

Prezența numeroasă a doctoranzilor orădeni, cu o tematică diversă, acoperind cele mai variate teme de istoriografie, reflectă interesul organizatorilor pentru rezultatele cercetărilor efectuate sub egida Școlii Doctorale de Istorie, coordonată de magistrul Sorin Șipoș: Constantin-T. Stan (Suzana Lorántffy și Școala Reformată Românească din Făgăraș), Marian Gheorghe (Importanța criticismului lui Ranke în metodologia cercetării istorice astăzi), Maria Ungur (Călători străini în spațiul românesc. 1821-1920 - istoriografia problemei), Dănuț Emanuel Poduț (Dinamica credincioșilor de confesiune penticostală din județul Arad. Studiu de caz: Biserica Creștină Penticostală Micălaca-Arad. Cercetarea registrelor parohiale), Cosmin Patcă (Metoda statistică și metoda grafică în cercetarea istorică. Studiu de caz: Monografia satelor de pe Valea Bistrei, Bihor, România), Traian Ostahie (Alegerea episcopului de Oradea în perioada medievală. Studiu de caz: Primogenitus și Benedict), Gelu Daniel Serea (Antroponimia ecleziastică din comitatul Bihor - sec. XII-XIV), Patricia Bianca Usvat (Mișcările religioase din Transilvania de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Istoriografia problemei), Rodica Deac (Aspecte ale presei interbelice bihorene), Florentina Barta (Corespondența - sursă de reconstituire a istoriei contemporane. Studiu de caz: corespondența absolvenților Liceului „Emanuil Gojdu" din Oradea din perioada interbelică), Roland Olah (Evadarea în „Epoca de aur", un capitol neștiut al comunismului românesc).

O conferință organizată cu profesionalism, într-un format ce exprimă un elevat spirit academic, cu un staff științific alcătuit din personalități consacrate, cu anvergură națională și internațională și impresionante cărți de vizită, din cele mai selecte medii universitare. Un adevărat etalon pentru modul de organizare a unei manifestări de acest gen, în care magiștrii pun în valoare, integrând în circuitul axiologic, eforturile doctoranzilor, cercetători acribioși în diferite domenii ale științei și culturii: istorie, lingvistică, filozofie, religie, literatură.

Profesor Constantin-T. Stan,

doctorand al Școlii Doctorale de Istorie, Universitatea din Oradea