Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Profesori și doctoranzi de la Universitatea din Oradea invitați la Conferința jubiliară

Jubileul Universității de Stat din Chișinău: trei pătrimi de veac de la fondare

Profesori și doctoranzi de la Universitatea din Oradea invitați la Conferința jubiliară

Școala Doctorală de Științe Umanistice a Universității de Stat din capitala basarabeană va marca importantul eveniment, în 22-23 aprilie 2021 prin organizarea Conferinței Științifice Naționale a Doctoranzilor, sub genericul: „Metodologii contemporane de cercetare și evaluare".

La festivitatea de deschidere a manifestării științifice vor lua cuvântul: Igor Șarov (rectorul Universității de Stat din Moldova), Sergiu Cornea (Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Cahul), Sorin Domițian Șipoș (directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea), Laura Pricop (Institutul de Cercetări Interdisciplinare de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași) și Adriana Cazacu (decanul Facultății de Litere de la Universitatea de Stat din Moldova). Conferința plenare va fi susținută de prof.univ.dr.habil. Sorin Șipoș. Vor urma, pe secțiuni, prezentările doctoranzilor participanți, reprezentanți ai unor instituții academice prestigioase: Universitatea de Stat din Moldova Chișinău, Agenția Națională a Arhivelor Chișinău, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" Iași, Universitatea din Oradea, Universitatea „Valahia" din Târgoviște, Universitatea din București, Academia de Administrare Publică Chișinău, USMF „Nicolae Testemițanu", Institutul de Filologie „Bogdan Petriceicu Hasdeu" Chișinău.
Parteneră a instituției academice din Chișinău, Școala Doctorală de Istorie de la Universitatea din Oradea are onoarea de a fi prezentă la acest festin științific cu un corp profesoral select: Sorin Domițian Șipoș (care va rosti o alocuțiune în deschiderea Conferinței și va fi invitat special la Conferința plenară din debutul manifestării cu un excurs din domeniul imagologiei: Imaginea Țărilor Române în relatările călătorilor străini. 1710-1810. Metodologia cercetării), Ion Zainea, Sorin Șipoș, Laura Ardelean, Mihai Drecin și Gabriel Moisa (invitați de onoare în secțiunile Conferinței și membri în Comitetul științific).
Conferința este structurată pe arii tematice reprezentând diferite epoci istorice, de la Evul Mediu la epoca modernă și contemporană, cu abordări diverse, din perspectivă interdisciplinară: istorică, literară, lingvistică, filozofică și ecleziastică. Astfel, la Secțiunea I („Istorie: perspective diacronice și sincronice. Istoria României"), vor fi prezentate teme vizând contextul politic și militar din Moldova veacului al XV-lea, raporturile diplomatice ale Moldovei cu Imperiul Habsburgic sub sceptrul lui Alexandru Lăpușneanu, trecerea de la grafia chirilică la cea latină. La aceeași secțiune, dar consacrată istoriei universale, vor fi expuse subiecte despre metodologia cercetării istorice, aspecte militare din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, educația religioasă în contemporaneitate ș.a., iar la subsecțiunea „Istorie și memorie" vor fi evocate evenimente și personalități ecleziastice din timpul represiunii regimului comunist, o analiză a sistemului concentraționar de sorginte bolșevică și tipologia lagărelor și temnițelor, episodul marii epidemii din Chișinău de la sfârșitul secolului al XIX-lea, un excurs în imagologie (impresiile unor călători străini care au tranzitat spațiul românesc), durerosul fenomen al dezrădăcinării românilor, prezent cu acuitate în actualitate. Secțiunea a II-a este dedicată filozofiei și strategiilor interdisciplinare: auditul etic în școli, conceptul de mentalitate, filozofia limbajului, psihanaliza, orizonturi semiotice în creația lui Camil Petrescu, premise metodologice în hermeneutică etc. Cea de-a III-a secțiune, din generoasa structură a Conferinței, care acoperă o arie de o surprinzătoare anvergură și diversitate, își propune să prezinte teme din domeniul lingvisticii și literaturii: fonetică și dialectologie, sinonimie, semantică, pamflet, evoluția limbii române actuale, lirica digitală, memorialistica lui Victor Eftimiu, proza lui Alexandru A. Philippide, romanul foileton ș.a.
Prezența numeroasă a doctoranzilor orădeni, cu o tematică diversă, acoperind cele mai variate teme de istoriografie, reflectă interesul organizatorilor pentru rezultatele cercetărilor efectuate sub egida Școlii Doctorale de Istorie, coordonată de magistrul Sorin Șipoș: Constantin-T. Stan (Suzana Lorántffy și Școala Reformată Românească din Făgăraș), Marian Gheorghe (Importanța criticismului lui Ranke în metodologia cercetării istorice astăzi), Maria Ungur (Călători străini în spațiul românesc. 1821-1920 - istoriografia problemei), Dănuț Emanuel Poduț (Dinamica credincioșilor de confesiune penticostală din județul Arad. Studiu de caz: Biserica Creștină Penticostală Micălaca-Arad. Cercetarea registrelor parohiale), Cosmin Patcă (Metoda statistică și metoda grafică în cercetarea istorică. Studiu de caz: Monografia satelor de pe Valea Bistrei, Bihor, România), Traian Ostahie (Alegerea episcopului de Oradea în perioada medievală. Studiu de caz: Primogenitus și Benedict), Gelu Daniel Serea (Antroponimia ecleziastică din comitatul Bihor - sec. XII-XIV), Patricia Bianca Usvat (Mișcările religioase din Transilvania de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Istoriografia problemei), Rodica Deac (Aspecte ale presei interbelice bihorene), Florentina Barta (Corespondența - sursă de reconstituire a istoriei contemporane. Studiu de caz: corespondența absolvenților Liceului „Emanuil Gojdu" din Oradea din perioada interbelică), Roland Olah (Evadarea în „Epoca de aur", un capitol neștiut al comunismului românesc).
O conferință organizată cu profesionalism, într-un format ce exprimă un elevat spirit academic, cu un staff științific alcătuit din personalități consacrate, cu anvergură națională și internațională și impresionante cărți de vizită, din cele mai selecte medii universitare. Un adevărat etalon pentru modul de organizare a unei manifestări de acest gen, în care magiștrii pun în valoare, integrând în circuitul axiologic, eforturile doctoranzilor, cercetători acribioși în diferite domenii ale științei și culturii: istorie, lingvistică, filozofie, religie, literatură.
Profesor Constantin-T. Stan,
doctorand al Școlii Doctorale de Istorie, Universitatea din Oradea

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:11 Ora standard a Europei de Est