Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Profesori și doctoranzi de la Universitatea din Oradea invitați la Conferința jubiliară

Jubileul Universității de Stat din Chișinău: trei pătrimi de veac de la fondare

Profesori și doctoranzi de la Universitatea din Oradea invitați la Conferința jubiliară

Școala Doctorală de Științe Umanistice a Universității de Stat din capitala basarabeană va marca importantul eveniment, în 22-23 aprilie 2021 prin organizarea Conferinței Științifice Naționale a Doctoranzilor, sub genericul: „Metodologii contemporane de cercetare și evaluare".

La festivitatea de deschidere a manifestării științifice vor lua cuvântul: Igor Șarov (rectorul Universității de Stat din Moldova), Sergiu Cornea (Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Cahul), Sorin Domițian Șipoș (directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea), Laura Pricop (Institutul de Cercetări Interdisciplinare de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași) și Adriana Cazacu (decanul Facultății de Litere de la Universitatea de Stat din Moldova). Conferința plenare va fi susținută de prof.univ.dr.habil. Sorin Șipoș. Vor urma, pe secțiuni, prezentările doctoranzilor participanți, reprezentanți ai unor instituții academice prestigioase: Universitatea de Stat din Moldova Chișinău, Agenția Națională a Arhivelor Chișinău, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" Iași, Universitatea din Oradea, Universitatea „Valahia" din Târgoviște, Universitatea din București, Academia de Administrare Publică Chișinău, USMF „Nicolae Testemițanu", Institutul de Filologie „Bogdan Petriceicu Hasdeu" Chișinău.
Parteneră a instituției academice din Chișinău, Școala Doctorală de Istorie de la Universitatea din Oradea are onoarea de a fi prezentă la acest festin științific cu un corp profesoral select: Sorin Domițian Șipoș (care va rosti o alocuțiune în deschiderea Conferinței și va fi invitat special la Conferința plenară din debutul manifestării cu un excurs din domeniul imagologiei: Imaginea Țărilor Române în relatările călătorilor străini. 1710-1810. Metodologia cercetării), Ion Zainea, Sorin Șipoș, Laura Ardelean, Mihai Drecin și Gabriel Moisa (invitați de onoare în secțiunile Conferinței și membri în Comitetul științific).
Conferința este structurată pe arii tematice reprezentând diferite epoci istorice, de la Evul Mediu la epoca modernă și contemporană, cu abordări diverse, din perspectivă interdisciplinară: istorică, literară, lingvistică, filozofică și ecleziastică. Astfel, la Secțiunea I („Istorie: perspective diacronice și sincronice. Istoria României"), vor fi prezentate teme vizând contextul politic și militar din Moldova veacului al XV-lea, raporturile diplomatice ale Moldovei cu Imperiul Habsburgic sub sceptrul lui Alexandru Lăpușneanu, trecerea de la grafia chirilică la cea latină. La aceeași secțiune, dar consacrată istoriei universale, vor fi expuse subiecte despre metodologia cercetării istorice, aspecte militare din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, educația religioasă în contemporaneitate ș.a., iar la subsecțiunea „Istorie și memorie" vor fi evocate evenimente și personalități ecleziastice din timpul represiunii regimului comunist, o analiză a sistemului concentraționar de sorginte bolșevică și tipologia lagărelor și temnițelor, episodul marii epidemii din Chișinău de la sfârșitul secolului al XIX-lea, un excurs în imagologie (impresiile unor călători străini care au tranzitat spațiul românesc), durerosul fenomen al dezrădăcinării românilor, prezent cu acuitate în actualitate. Secțiunea a II-a este dedicată filozofiei și strategiilor interdisciplinare: auditul etic în școli, conceptul de mentalitate, filozofia limbajului, psihanaliza, orizonturi semiotice în creația lui Camil Petrescu, premise metodologice în hermeneutică etc. Cea de-a III-a secțiune, din generoasa structură a Conferinței, care acoperă o arie de o surprinzătoare anvergură și diversitate, își propune să prezinte teme din domeniul lingvisticii și literaturii: fonetică și dialectologie, sinonimie, semantică, pamflet, evoluția limbii române actuale, lirica digitală, memorialistica lui Victor Eftimiu, proza lui Alexandru A. Philippide, romanul foileton ș.a.
Prezența numeroasă a doctoranzilor orădeni, cu o tematică diversă, acoperind cele mai variate teme de istoriografie, reflectă interesul organizatorilor pentru rezultatele cercetărilor efectuate sub egida Școlii Doctorale de Istorie, coordonată de magistrul Sorin Șipoș: Constantin-T. Stan (Suzana Lorántffy și Școala Reformată Românească din Făgăraș), Marian Gheorghe (Importanța criticismului lui Ranke în metodologia cercetării istorice astăzi), Maria Ungur (Călători străini în spațiul românesc. 1821-1920 - istoriografia problemei), Dănuț Emanuel Poduț (Dinamica credincioșilor de confesiune penticostală din județul Arad. Studiu de caz: Biserica Creștină Penticostală Micălaca-Arad. Cercetarea registrelor parohiale), Cosmin Patcă (Metoda statistică și metoda grafică în cercetarea istorică. Studiu de caz: Monografia satelor de pe Valea Bistrei, Bihor, România), Traian Ostahie (Alegerea episcopului de Oradea în perioada medievală. Studiu de caz: Primogenitus și Benedict), Gelu Daniel Serea (Antroponimia ecleziastică din comitatul Bihor - sec. XII-XIV), Patricia Bianca Usvat (Mișcările religioase din Transilvania de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Istoriografia problemei), Rodica Deac (Aspecte ale presei interbelice bihorene), Florentina Barta (Corespondența - sursă de reconstituire a istoriei contemporane. Studiu de caz: corespondența absolvenților Liceului „Emanuil Gojdu" din Oradea din perioada interbelică), Roland Olah (Evadarea în „Epoca de aur", un capitol neștiut al comunismului românesc).
O conferință organizată cu profesionalism, într-un format ce exprimă un elevat spirit academic, cu un staff științific alcătuit din personalități consacrate, cu anvergură națională și internațională și impresionante cărți de vizită, din cele mai selecte medii universitare. Un adevărat etalon pentru modul de organizare a unei manifestări de acest gen, în care magiștrii pun în valoare, integrând în circuitul axiologic, eforturile doctoranzilor, cercetători acribioși în diferite domenii ale științei și culturii: istorie, lingvistică, filozofie, religie, literatură.
Profesor Constantin-T. Stan,
doctorand al Școlii Doctorale de Istorie, Universitatea din Oradea

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:56:52 Ora de vară a Europei de Est