Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Respectul față de text, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna mai 2021

Respectul față de text, de Gheorghe Păun

,,Am auzit pentru prima dată sintagma aceasta, pe vremea când eram student, de la profesorul Solomon Marcus (scriu pe la jumătatea lunii martie, folosesc prilejul pentru a reaminti că a plecat în Lumea de Lumină exact acum cinci ani, a trecut deja un lustru de atunci!).

 I-am adăugat, ulterior, „explicații" și sensuri. Este vorba, în același timp, despre respectul față de cititor, căci pentru el scriem, dar și despre respectul față de noi înșine: textul scris rămâne, cu autorul semnat, tot ce nu e în regulă în text va fi decontat cândva, bibliotecile sunt martori durabili.
Verba volant, scripta manent!, spuneau, în stilul lor concis și expresiv, latinii.
Numai că latinii nu știau cum va fi când va fi cu calculatoarele, internetul, ecranele de tot felul care ne înconjoară, cu globalizarea - în sensul comunicării, deplasării frenetice dintr-o parte în alta a lumii. De acum, și scripta volant!"
Am citat din editorialul domnului academician Gheorghe Păun (apropo de sărbătoritul zilei de 23 aprilie: La mulți ani, domnule academician!).
Multe sunt subietele, temele tari ale acestui număr (le veți afla din sumar). Noi vă semnalăm cel puțin două: 1. Cine sunt euroscepticii? 2. Refuzul „donaţiei" lui Brâncuşi, o uriaşă mistificare.
Horia Bădescu: Schimbarea la faţă a Europei; Theodor Codreanu: Cine sunt euroscepticii? Nicolae Georgescu: Din antichităţile Mioriţei; Valeriu Butulescu: Refuzul „donaţiei" lui Brâncuşi, o uriaşă mistificare; Eugenia Bulat: Marea simfonie a Limbii Române; Florian Copcea: Spre localizarea Episcopiei Aquae; Viorel Dinescu: Tudor Nedelcea. Un destin împlinit; Eugenia Tofan: Primăvara, mărţişorul şi Eugen Doga; Panaite Chifu: Sculptura atmosferică...
1.,,Dacă aţi băgat de seamă, există o enormă spaimă, în zilele noastre, faţă de ceea ce se numeşte euroscepticism. Şi pe bună dreptate, suntem înclinaţi să credem. Îngrijorarea însă este atât de gonflată, încât „eurooptimiştii" au creat, la modul ideologic, o tipologie umană specială: euroscepticii, care, în perspectiva noilor valori globaliste, ar fi cei mai înrăiţi duşmani ai Europei, o categorie umană catalogată în fel şi chip: iliberali, reacţionari, conservatori, anacronici, naţionalişti, fundamentalişti etc. Toate aceste epitete prăpăstioase vin din arsenalul ideologiilor postmoderne, ultima şi cea mai productivă fiind corectitudinea politică, urmaşa sofisticată a cominternismului sub straiele marxismului cultural"..., scrie Theodor Codreanu.
2.La pagina 9, începe povestea despre Brâncuși, ,,poveste, fabricată de Securitate şi lansată pe piaţă pe cale orală, cea mai sigură şi eficientă, de la Homer încoace. Mesajul era de o simplitate dezarmantă, care îi asigura priza necesară. Idioţi incurabili, oamenii lui Dej şi­-au bătut joc de cel mai mare sculptor român! Când acesta a donat ţării sale toate operele din atelierul său parizian, unii academicieni s­-au opus, iar Dej a spus că nu-­i trebuie! Că sculpturile nu-­l ajută cu nimic la construirea socialismului! Povestea merge şi mai departe. Proştii lui Dej au vrut chiar să dărâme Coloana de la Târgu Jiu. Au tras de ea cu tractorul! Dar n-­au reuşit! Că, vorba poetului, Coloana nu putea ieşi din pământ decât cu Gorj cu tot! Aşa că au renunţat"... scrie Valeriu Butulescu. Merită să parcurgeți tot! Citiți mai departe ...la adresa cunoscută, www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:15:14 Ora standard a Europei de Est