Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

La Oradea se va construi cel mai modern spital de boli infecțioase din România

Dacă spune domnul primar... e ca și construit, iar domnul președinte Ilie Bolojan știe ce știe!


La Oradea se va construi cel mai modern spital de boli infecțioase din România
Oradea va avea cel mai modern spital de boli infecțioase și pneumologie din țara noastră, care va costa nu mai puțin de 128.000.000 de euro, bani europeni.

Anunțul a fost făcut de către primarul Florin Birta în cadrul unei conferințe comune, la care au participat și președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, senatorul Gheorghe Carp, fost manager al Spitalului Județean de Urgență Oradea și arhitectul Abduraman Redin, care are o experiență de 18 ani în proiectarea de unități spitalicești, fiind implicat și în reabilitarea Maternității Oradea.

De altfel, tot joi (29 aprilie), în ședința de Consiliu Local s-au aprobat studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici, urmând ca obiectivul de investiții să fie depus spre finanțare din fonduri europene pe perioada de programare 2021-2027.

Conform primarului Florin Birta, în prezent sunt trei locații (pe str. Izvorului, pe str. Republicii și pe Aleea Ștrandului) unde funcționează diferite spitale care nu mai corespund standardelor și cerințelor actuale de calitate, iar pentru secțiile de boli infecțioase și pneumologie infrastructura actuală este subdimensionată față de cea necesară. Prin construcția noului spital se urmărește gruparea specialităților boli infecțioase și pneumoftiziologice la o singură adresă, într-o unitate spitalicească modernă, care să răspundă tuturor cerințelor actuale de calitate.

„Acest spital este unul foarte necesar mai ales în contextul actualei pandemii și este un spital care demonstrează încă o dată că parteneriatul dintre Primăria Oradea și Consiliul Județean funcționează și atâta timp cât acest parteneriat funcționează, lucrurile vor merge în direcția bună, atât pentru Oradea, cât și pentru județul Bihor. Anul trecut am început să discutăm și am ajuns la concluzia că va trebui să construim acest nou spital, care să reunească toate cele trei locații menționate. S-a realizat un studiu de prefezabilitate, iar acum suntem în situația în care aprobăm indicatorii tehnico-economici ai noului spital", a declarat primarul Florin Birta.

După cum s-a anunţat anul trecut, prin colaborarea dintre Consiliul Judeţean Bihor şi Primăria Municipiului Oradea, pe un teren de 2,5 hectare de pe strada Vlădeasa urmează să fie construit un nou spital de boli infecţioase şi pneumologie.

Spitalul va putea fi adaptat oricând cerinţelor unor epidemii

Detalii privind spitalul au fost prezentate de către dr. Gheorghe Carp. Acesta a precizat că spitalul va fi o construcție de patru etaje, cu o capacitate de minimum 218 paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților, locurile putând fi suplimentate la 295 de paturi, în funcție de necesități. La aceasta se adaugă paturi în regim de spitalizare de zi și 11 de paturi pentru terapie intensivă, ajungându-se la un total de 249 de paturi minim - 326 de paturi maxim.

„Cu toate că anul 2020 a fost un an de pandemie generat de coronavirus, a avut și efecte bune, de exemplu faptul că în Oradea se va realiza o astfel de investiție. Trebuie să avem un spital care să corespundă nevoilor secolului XXI, iar acest spital va fi cu siguranță cel mai modern spital de boli infecțioase și pneumologie din România. Clădirea va fi în aşa fel construită încât oricând să se poată adapta cerinţelor unei epidemii, de asemenea va putea fi adaptată în situaţii pandemice inclusiv prin creşterea numărului de paturi de terapie intensivă. Este foarte important de menționat că în acest proiect sunt cuprinse toate dotările, inclusiv mobilier, pentru tot spitalul, astfel încât atunci când va fi gata, va fi complet dotat şi adaptat cerinţelor din zilele noastre", a precizat senatorul Carp.

Spitalul va fi o clădire care va corespunde tuturor cerințelor secolului XXI: saloane de maximum două paturi, cu presiune negativă, în așa fel încât transmiterea aerogenă a virusurilor sau bacteriilor să nu aibă loc și toate cele necesare ca actul medical să se desfășoare în cele mai bune condiții.

Spitalul va avea și un compartiment de primiri urgențe, camere de tratament și monitorizare, trei izolatoare, un ambulatoriu integrat cu cabinet pentru fiecare dintre specialități, săli de tratamente, bloc operator de dimensiuni reduse pentru situații speciale.

De asemenea, noul spital va avea și o parcare de 175 de locuri pentru autoturisme, cu șase locuri pentru persoane cu dizabilități și 139 de locuri pentru biciclete. Aceste locuri vor fi distribuite între parcarea subterană și parcajele la sol. Suprafața totală destinată proiectului este de 25.000 mp, amprenta la sol a spitalului este de 10.516 mp, iar suprafața desfășurată este de 40.334 mp. Conform studiului de fezabilitate aprobat în ședința CL, valoarea totală a investiției se ridică la 128.332.280 euro.

Arhitectul Abduraman Redin a menționat la rândul său că la baza realizării proiectului noului spital au stat trei criterii principale și anume flexibilitate, securitate și eficiență. Astfel că la realizarea studiului de fezabilitate, după consultări cu medici și epidemiologi, precum și arhitecți, au fost anunțate cerințele unui spital modern, care să îmbine concepte de securitate atât pentru pacienți, cât și pentru cadrele medicale şi care, totodată, să fie eficient atât economic, cât și prin utilizarea corectă a spațiilor.

Legat de acest subiect, președintele Consiliului Județean, Ilie Bolojan, a anunțat că proiectul urmează să fie depus pentru finanțare din bani europeni, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar Primăria Oradea și Consiliul Județean vor demara împreună procedura de achiziție necesară, astfel încât în primăvara anului 2022 lucrările de construcție să fie începute, iar spitalul să fie gata până în 2025. (B.P.)