Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

La Oradea se va construi cel mai modern spital de boli infecțioase din România

Dacă spune domnul primar... e ca și construit, iar domnul președinte Ilie Bolojan știe ce știe!

La Oradea se va construi cel mai modern spital de boli infecțioase din România

Oradea va avea cel mai modern spital de boli infecțioase și pneumologie din țara noastră, care va costa nu mai puțin de 128.000.000 de euro, bani europeni.

Anunțul a fost făcut de către primarul Florin Birta în cadrul unei conferințe comune, la care au participat și președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, senatorul Gheorghe Carp, fost manager al Spitalului Județean de Urgență Oradea și arhitectul Abduraman Redin, care are o experiență de 18 ani în proiectarea de unități spitalicești, fiind implicat și în reabilitarea Maternității Oradea.
De altfel, tot joi (29 aprilie), în ședința de Consiliu Local s-au aprobat studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici, urmând ca obiectivul de investiții să fie depus spre finanțare din fonduri europene pe perioada de programare 2021-2027.
Conform primarului Florin Birta, în prezent sunt trei locații (pe str. Izvorului, pe str. Republicii și pe Aleea Ștrandului) unde funcționează diferite spitale care nu mai corespund standardelor și cerințelor actuale de calitate, iar pentru secțiile de boli infecțioase și pneumologie infrastructura actuală este subdimensionată față de cea necesară. Prin construcția noului spital se urmărește gruparea specialităților boli infecțioase și pneumoftiziologice la o singură adresă, într-o unitate spitalicească modernă, care să răspundă tuturor cerințelor actuale de calitate.
„Acest spital este unul foarte necesar mai ales în contextul actualei pandemii și este un spital care demonstrează încă o dată că parteneriatul dintre Primăria Oradea și Consiliul Județean funcționează și atâta timp cât acest parteneriat funcționează, lucrurile vor merge în direcția bună, atât pentru Oradea, cât și pentru județul Bihor. Anul trecut am început să discutăm și am ajuns la concluzia că va trebui să construim acest nou spital, care să reunească toate cele trei locații menționate. S-a realizat un studiu de prefezabilitate, iar acum suntem în situația în care aprobăm indicatorii tehnico-economici ai noului spital", a declarat primarul Florin Birta.
După cum s-a anunţat anul trecut, prin colaborarea dintre Consiliul Judeţean Bihor şi Primăria Municipiului Oradea, pe un teren de 2,5 hectare de pe strada Vlădeasa urmează să fie construit un nou spital de boli infecţioase şi pneumologie. 
Spitalul va putea fi adaptat oricând cerinţelor unor epidemii
Detalii privind spitalul au fost prezentate de către dr. Gheorghe Carp. Acesta a precizat că spitalul va fi o construcție de patru etaje, cu o capacitate de minimum 218 paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților, locurile putând fi suplimentate la 295 de paturi, în funcție de necesități. La aceasta se adaugă paturi în regim de spitalizare de zi și 11 de paturi pentru terapie intensivă, ajungându-se la un total de 249 de paturi minim - 326 de paturi maxim.
„Cu toate că anul 2020 a fost un an de pandemie generat de coronavirus, a avut și efecte bune, de exemplu faptul că în Oradea se va realiza o astfel de investiție. Trebuie să avem un spital care să corespundă nevoilor secolului XXI, iar acest spital va fi cu siguranță cel mai modern spital de boli infecțioase și pneumologie din România. Clădirea va fi în aşa fel construită încât oricând să se poată adapta cerinţelor unei epidemii, de asemenea va putea fi adaptată în situaţii pandemice inclusiv prin creşterea numărului de paturi de terapie intensivă. Este foarte important de menționat că în acest proiect sunt cuprinse toate dotările, inclusiv mobilier, pentru tot spitalul, astfel încât atunci când va fi gata, va fi complet dotat şi adaptat cerinţelor din zilele noastre", a precizat senatorul Carp.
Spitalul va fi o clădire care va corespunde tuturor cerințelor secolului XXI: saloane de maximum două paturi, cu presiune negativă, în așa fel încât transmiterea aerogenă a virusurilor sau bacteriilor să nu aibă loc și toate cele necesare ca actul medical să se desfășoare în cele mai bune condiții.
Spitalul va avea și un compartiment de primiri urgențe, camere de tratament și monitorizare, trei izolatoare, un ambulatoriu integrat cu cabinet pentru fiecare dintre specialități, săli de tratamente, bloc operator de dimensiuni reduse pentru situații speciale.
De asemenea, noul spital va avea și o parcare de 175 de locuri pentru autoturisme, cu șase locuri pentru persoane cu dizabilități și 139 de locuri pentru biciclete. Aceste locuri vor fi distribuite între parcarea subterană și parcajele la sol. Suprafața totală destinată proiectului este de 25.000 mp, amprenta la sol a spitalului este de 10.516 mp, iar suprafața desfășurată este de 40.334 mp. Conform studiului de fezabilitate aprobat în ședința CL, valoarea totală a investiției se ridică la 128.332.280 euro.
Arhitectul Abduraman Redin a menționat la rândul său că la baza realizării proiectului noului spital au stat trei criterii principale și anume flexibilitate, securitate și eficiență. Astfel că la realizarea studiului de fezabilitate, după consultări cu medici și epidemiologi, precum și arhitecți, au fost anunțate cerințele unui spital modern, care să îmbine concepte de securitate atât pentru pacienți, cât și pentru cadrele medicale şi care, totodată, să fie eficient atât economic, cât și prin utilizarea corectă a spațiilor.
Legat de acest subiect, președintele Consiliului Județean, Ilie Bolojan, a anunțat că proiectul urmează să fie depus pentru finanțare din bani europeni, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar Primăria Oradea și Consiliul Județean vor demara împreună procedura de achiziție necesară, astfel încât în primăvara anului 2022 lucrările de construcție să fie începute, iar spitalul să fie gata până în 2025. (B.P.)

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 23:41:30 Ora standard a Europei de Est