Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Ceremonia militară prilejuită de o triplă sărbătoare

Duminică, 9 mai, de la ora 12.00, va avea loc

Ceremonia militară prilejuită de o triplă sărbătoare

Duminică, 9 mai 2021, începând cu ora 12.00, va avea loc ceremonia militară prilejuită de o triplă sărbătoare: Ziua Independenței de Stat a României, Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în Cel de-al Doilea Război Mondial și Ziua Uniunii Europene.

Manifestările se vor desfășura la Statuia Ostașului Român din Parcul 1 Decembrie, municipiul Oradea, după următorul program:
12.00-12.02 - Prezentarea onorului, salutul drapelului de luptă și ocuparea locului stabilit în dispozitiv;
12.02 - 12.05 - Intonarea Imnului național al României și Imnului Uniunii Europene;
12.05 - 12.20 - Slujba religioasă oficiată de preotul Garnizoanei Oradea;
12.20 - 12.25 - Alocuțiuni privind semnificația evenimentului;
12.25 - 12.35 - Festivitatea depunerii de coroane, jerbe și buchete de flori la
Statuia Ostașului Român din Parcul 1 Decembrie;
12.35 - 12.40 - Plecarea persoanei oficiale / încheierea activității.
 
Data de 9 mai are o importanță aparte prin prisma evenimentelor pe care le celebrăm: Ziua Independenței de Stat a României, Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în Cel de-al Doilea Război Mondial și Ziua Uniunii Europene.
Independența României, un obiectiv pentru care soldații români au luptat în Războiul de Independență, a fost proclamată în data de 9 mai 1877 de către ministrul de Externe liberal, Mihail Kogălniceanu, printr-un discurs memorabil susținut în Parlamentul României, fiind ratificată în ziua următoare. După secole în care au fost sub suzeranitate otomană, românii au devenit astfel națiune de sine stătătoare.
Cea de-a doua conflagrație mondială a fost cel mai devastator război pe care l-a cunoscut omenirea și a dus la pierderea a zeci de milioane de vieți omenești. După 6 ani de lupte care au măcinat Europa, la 9 mai 1945, ultimele trupe germane din Insulele Canalului Mânecii s-au predat în mod oficial. Data de 9 mai rămâne întipărită în memoria Europei ca fiind ziua în care Cel de-al Doilea Război Mondial a luat sfârșit. De atunci au trecut 76 de ani, perioadă de pace cum Europa nu a mai cunoscut vreodată.
Această lungă perioadă de pace se datorează în mare parte unui eveniment care a avut loc la data de 9 mai 1950 când, prin declarația ministrului de Externe francez Robert Schuman, se iniția o nouă organizare a statelor europene care să salvgardeze pacea. Celebra declarație este considerată temelia Uniunii Europene și primul pas în fondarea celei mai prolifice organizații de menținere a păcii, a pieței libere și de susținere a creșterii economice pentru binele tuturor cetățenilor săi. 
În România, din respect pentru înaintașii noștri, pentru aliații noștri și pentru parcursul european pe care țara noastră îl urmează, este esențial să celebrăm această zi cu triplă semnificație.
Glorie eroilor care au luptat pentru principiile democratice în cele două războaie amintite, iar vouă, dragi cetățeni români și europeni - La mulți ani!
Reamintim participanților la eveniment să respecte normele de distanțare fizică și măsurile sanitare în vigoare.
Cancelaria Prefectului
Județul Bihor

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 00:52:37 Ora standard a Europei de Est