Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Competiția europeană Sci-Tech Challenge

Pentru al 12-lea an consecutiv, proiectul Sci-Tech Challenge

Competiția europeană Sci-Tech Challenge

Elevii europeni prezintă soluții inovatoare pentru gestionarea și reciclarea deșeurilor. Printre aceștia se află și șase elevi din județul Constanța.

Pentru al 12-lea an consecutiv, proiectul Sci-Tech Challenge, organizat de Junior Achievement și ExxonMobil,încurajează tinerii să își aplice cunoștințele în domeniile Științei, Tehnologiei, Ingineriei și Matematicii (STEM) și să își dezvolte creativitatea și aptitudinile antreprenoriale pentru a răspunde provocărilor  viitoare. Cei mai buni 25 de elevi din cele cinci țări implicate în proiect - Belgia, Cipru, Italia, Olanda și România - au participat la competiția europeană, organizată pentru a doua oară în format online din cauza restricțiilor aferente pandemiei Covid-19. Aceștia au fost repartizați în cinci echipe mixte și au fost provocați să prezinte soluții inovatoare pentru rezolvarea unei teme legate de gestionarea deșeurilor în timpul și după un festival de muzică în aer liber. Numai în Marea Britanie, peste 23.000 de tone de deșeuri sunt produse anual la festivaluri, ceea ce reprezintă o provocare pentru organizatori, deoarece aceștia trebuie să abordeze astfel de probleme fără a compromite experiența participanților.
România a fost reprezentată la etapa europeană a proiectului Sci-Tech Challenge de șase elevi selectați din primele trei echipe câștigătoare ale etapei naționale:
1.Matei Eugen Vlăduț, Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța;
2.Vlădăreanu Iulia Cristiana, Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu" Medgidia;
3.Muscoi Vlad Nicolae, Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu", Medgidia;
4.Stoica Ioana Cătălina, Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu", Medgidia;
5.Sandu Emil, Liceul Tehnologic de Electrotehnică și Telecomunicații, Constanța;
6.Hurmuzache Vlad Alexandru, Liceul Tehnologic de Electrotehnică și Telecomunicații, Constanța.
Echipele și-au prezentat soluțiile inovatoare în fața unui juriu internațional, ai cărui membri au fost: Virginia Janssens, director general la PlasticsEurope; Markus Liebhard, profesor la Institutul de Învățământ Tehnic Superior „Wolfsberg" din Austria; Mónica Pérez Lobo, director pentru Sustenabilitate și ESG la Toyota; și prezidat de către Nikolaas Baeckelmans, vicepreședinte Afaceri Europene la ExxonMobil.
Cea mai apreciată ideea (inovatoare) fost prezentată de echipa desemnată câștigătoare „GreenFest", din care au făcut parte și elevii Hurmuzache Vlad Alexandru și Muscoi Vlad Nicolae, având la bază atât antreprenoriatul, cât și abilitățile STEM. Membrii echipei „GreenFest" au propus utilizarea unui biocombustibil creat prin lichefierea hidrotermală a deșeurilor alimentare și a ustensilelor fabricate din celuloză pentru alimentarea camioanelor folosite pentru transportul produselor în timpul diferitelor ediții ale festivalului. În plus, camioanele vor avea capacitatea de a susține refrigerarea produselor în timpul zilei, utilizând biocombustibil pentru a asigura răcirea adecvată în timpul nopții.
Concentrarea sporită asupra educației STEM este mai oportună ca niciodată: contextul pandemiei Covid-19 a evidențiat importanța științei și a inovației în găsirea soluțiilor la cele mai presante provocări globale, inclusiv sănătatea, clima și energia. Joanna Drake, director general adjunct - DG pentru Mediu al Comisiei Europene a declarat că viitorul este Verde, iar tinerii talentați de astăzi sunt cei care pot face Europa noastră de mâine mai rezistentă, inclusivă și durabilă. Cunoașterea profundă a tehnologiilor intensive de date și abilitățile asociate vor fi cruciale în găsirea de răspunsuri la provocările de mediu; schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea în mod special".
Philippe Ducom, președinte ExxonMobil Europa, a adăugat că „abilitățile STEM sunt esențiale pentru a face față provocărilor din societate, cum ar fi deșeurile din mediul înconjurător, prin soluții practice precum reciclarea sporită a plasticului, îmbunătățiri în recuperarea deșeurilor din plastic și tehnologii inovatoare de reciclare. ExxonMobil este dedicată să inspire și să pregătească elevii pentru a urma cariere în domeniile STEM. Acesta este motivul pentru care trebuie să motivăm tinerii oameni de știință, specialiști în tehnologie, ingineri și matematicieni; ei vor fi inovatorii de mâine".
Salvatore Nigro, CEO JA Europa, a spus, de asemenea, că Sci-Tech Challenge a provocat tinerii din Europa să abordeze tema reciclării în contextul unui eveniment de masă, aceștia folosindu-se de creativitatea lor antreprenorială pentru a servi unei cauze bune. În vederea atingerii obiectivelor „Acordului Verde", care vizează realizarea unei economii durabile și transformarea Europei într-un continent neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050, școlile noastre trebuie să sprijine dezvoltarea abilităților STEM și de antreprenoriat în formarea următoarelor generații pentru a transforma aceste provocări în oportunități".
Mihai Cornea

Trimite email
miercuri, 20 mai 2026 la 19:41:00 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București