Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Un deceniu de la fondarea Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomirˮ, Chișinău – Oradea

Sesiune științifică jubiliară la Universitatea de Stat din Moldova

Un deceniu de la fondarea Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomirˮ, Chișinău – Oradea

Sub egida Universității de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie și Filozofie, vineri, 4 iunie 2021, se va desfășura cea de-a VII-a ediție a Sesiunii științifice, organizată de Departamentul Istoria Românilor, universală și arheologie.

Sesiunea, care reunește magiștri de la universitățile din Chișinău și Oradea (instituții partenere, cu un eclatant parcurs, sub semnul excelenței, în cercetarea academică dedicată istoriografiei românești), va marca aniversarea unui deceniu de la fondarea Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomirˮ, Chișinău - Oradea.
Instituit în 2011, ca structură de cercetare (Centrul de Studii Imperiale) a Facultății de Istorie, Geografie și Relații Internaționale, începând din 2013, sub actuala titulatură (Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomirˮ), prestigioasa entitate universitară a activat sub egida Academiei Române și autoritatea Centrului de Studii Transilvane din Cluj-Napoca. Centrul are în componența sa universitari, doctori în științe umaniste, doctoranzi și masteranzi, reuniți sub generosul principiu al cercetării științifice intrerdisciplinare. Prin constantul și beneficul travaliu al membrilor săi, Centrul - prin facilitarea accesului la colecțiile, arhivele publice și private, bibliotecile, muzeele naționale și europene - oferă specialiștilor în domeniu, publicului larg cultivat - prin conferințe, studii și volume cu o inedită și perpetuu actualizată tematică - certitudini și perspective privind istoria românilor. Ceea ce conferă originalitate și un evident interes din perspectivă istoriografică, folclorică și lingvistică este însă predilecta preocupare pentru investigarea problematicii extremităților spațiului istoric și geografic românesc, adevărate santinele identitare, aparent alterate de secularele interferențe cu varii și, uneori, incompatibile culturi: vestul de „plai mioriticˮ (Banatul istoric, Crișana și Maramureșul) aflat într-o uimitoare sincronie cu spațiul de la Răsărit (Basarabia și Bucovina istorică), care certifică indestructibila unitate de limbă și cultură a românilor, aparenți izolați, într-o inexpugnabilă și binecuvântată fortăreață, la răscruce de imperii și civilizații.
Formatul jubiliarei Sesiuni științifice va cuprinde secțiunile Arheologie și istorie antică (moderatori: Andrei COROBCEAN și Aurel ZANOCI), Istorie medievală și modernă (moderatori: Ion EREMIA și Sorin Domițian ȘIPOȘ), Istorie contemporană (moderatori: Liliana ROTARU și Gabriel MOISA). Onorantă și prestigioasă prezența magiștrilor Universității din Oradea, cu interesante și inedite comunicări, la acest festin istoriografic: Sorin Domițian ȘIPOȘ (directorul Școlii Doctorale de Istorie): Prolegomenă la o istorie a vitejiei: nobili din comitatul Bihor, slujindu-l pe rege (începutul secolului al XIII-lea - mijlocul secolului al XIV-lea); Laura ARDELEAN: Rolul lui Stephanus Brodericus în negocierea Păcii de la Oradea din 1538; Mihai DRECIN: Locul lui Ioan Inochentie Micu-Klein în istoria naționalismului românesc în concepția lui Nicolae Iorga; Gabriel MOISA: Considerații asupra istoriografiei românești referitoare la frontul de Est în al Doilea Război Mondial; Ion ZAINEA: Două decenii de cercetări privind cenzura în România comunistă. Oradea va fi reprezentată și de Mihai GEORGIȚĂ (Arhivele Naționale - Serviciul Județean Bihor): Epidemia de ciumă din Transilvania, 1633-1636. Noi date și considerații; Ionuț CIORBA (Muzeul Orașului Oradea): Un document în limba română din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea privind combaterea emigrației din Transilvania; Cristian CULICIU (Muzeul Țării Crișurilor Oradea).
Din partea amfitrionilor și a altor instituții academice, își vor expune rodul cercetărilor istorici universitari (Ghenadie SÎRBU, Vitalie SOCHIRCĂ, Tatiana NAGACEVSCHI, Aurel ZANOCI, Sergiu SERBINOV, Vladimir CHITIC, Octavian MUNTEANU, Vasile IARMULSCHI, Daniel CUCULESCU, Mihai BĂȚ, Andrei COROBCEAN, Nicolae BATOG, Sergiu MATVEEV, Gheorghe POSTICĂ, Sergiu MUSTEAȚĂ, Alexandru BEJENARU, Ion CHEPTENE, Alina FELEA, Andrei EMILCIUC, Cristina GHERASIM, Ion GUMENÂI, Viorel BOLDUMA, Valentin TOMULEȚ, Alexandru MALACENCO, Liliana ROTARU, Maria BUȚCU, Anatol PETRENCU, Demir DRAGNEV, Ion Valer XENOFONTOV, Adrian ROȘCA, Angela LISNIC, Marcel REVENCO, Anatolie POVESTCA), dar și cercetători reprezentând diverse instituții de cultură din capitala Republicii Moldova și Iași: Sergiu BODEAN și Petru VICOL (Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală), Eugen MISTREANU, Livia SÎRBUși Ion TENTIUC (Muzeul Național de Istorie a Moldovei); Vlad VORNIC (Agenția Națională Arheologică), Ludmila BACUMENCO-PÎRNĂU (Institutul de Arheologie, Academia Română - Filiala Iași). Semnalăm și prezența lui Dariusz KRÓL de la Institutul de Arheologie Rzeszow, Polonia.
Prof. dr. Constantin-T. STAN

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:29:28 Ora standard a Europei de Est