Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Un deceniu de la fondarea Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomirˮ, Chișinău – Oradea

Sesiune științifică jubiliară la Universitatea de Stat din Moldova

Un deceniu de la fondarea Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomirˮ, Chișinău – Oradea

Sub egida Universității de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie și Filozofie, vineri, 4 iunie 2021, se va desfășura cea de-a VII-a ediție a Sesiunii științifice, organizată de Departamentul Istoria Românilor, universală și arheologie.

Sesiunea, care reunește magiștri de la universitățile din Chișinău și Oradea (instituții partenere, cu un eclatant parcurs, sub semnul excelenței, în cercetarea academică dedicată istoriografiei românești), va marca aniversarea unui deceniu de la fondarea Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomirˮ, Chișinău - Oradea.
Instituit în 2011, ca structură de cercetare (Centrul de Studii Imperiale) a Facultății de Istorie, Geografie și Relații Internaționale, începând din 2013, sub actuala titulatură (Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomirˮ), prestigioasa entitate universitară a activat sub egida Academiei Române și autoritatea Centrului de Studii Transilvane din Cluj-Napoca. Centrul are în componența sa universitari, doctori în științe umaniste, doctoranzi și masteranzi, reuniți sub generosul principiu al cercetării științifice intrerdisciplinare. Prin constantul și beneficul travaliu al membrilor săi, Centrul - prin facilitarea accesului la colecțiile, arhivele publice și private, bibliotecile, muzeele naționale și europene - oferă specialiștilor în domeniu, publicului larg cultivat - prin conferințe, studii și volume cu o inedită și perpetuu actualizată tematică - certitudini și perspective privind istoria românilor. Ceea ce conferă originalitate și un evident interes din perspectivă istoriografică, folclorică și lingvistică este însă predilecta preocupare pentru investigarea problematicii extremităților spațiului istoric și geografic românesc, adevărate santinele identitare, aparent alterate de secularele interferențe cu varii și, uneori, incompatibile culturi: vestul de „plai mioriticˮ (Banatul istoric, Crișana și Maramureșul) aflat într-o uimitoare sincronie cu spațiul de la Răsărit (Basarabia și Bucovina istorică), care certifică indestructibila unitate de limbă și cultură a românilor, aparenți izolați, într-o inexpugnabilă și binecuvântată fortăreață, la răscruce de imperii și civilizații.
Formatul jubiliarei Sesiuni științifice va cuprinde secțiunile Arheologie și istorie antică (moderatori: Andrei COROBCEAN și Aurel ZANOCI), Istorie medievală și modernă (moderatori: Ion EREMIA și Sorin Domițian ȘIPOȘ), Istorie contemporană (moderatori: Liliana ROTARU și Gabriel MOISA). Onorantă și prestigioasă prezența magiștrilor Universității din Oradea, cu interesante și inedite comunicări, la acest festin istoriografic: Sorin Domițian ȘIPOȘ (directorul Școlii Doctorale de Istorie): Prolegomenă la o istorie a vitejiei: nobili din comitatul Bihor, slujindu-l pe rege (începutul secolului al XIII-lea - mijlocul secolului al XIV-lea); Laura ARDELEAN: Rolul lui Stephanus Brodericus în negocierea Păcii de la Oradea din 1538; Mihai DRECIN: Locul lui Ioan Inochentie Micu-Klein în istoria naționalismului românesc în concepția lui Nicolae Iorga; Gabriel MOISA: Considerații asupra istoriografiei românești referitoare la frontul de Est în al Doilea Război Mondial; Ion ZAINEA: Două decenii de cercetări privind cenzura în România comunistă. Oradea va fi reprezentată și de Mihai GEORGIȚĂ (Arhivele Naționale - Serviciul Județean Bihor): Epidemia de ciumă din Transilvania, 1633-1636. Noi date și considerații; Ionuț CIORBA (Muzeul Orașului Oradea): Un document în limba română din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea privind combaterea emigrației din Transilvania; Cristian CULICIU (Muzeul Țării Crișurilor Oradea).
Din partea amfitrionilor și a altor instituții academice, își vor expune rodul cercetărilor istorici universitari (Ghenadie SÎRBU, Vitalie SOCHIRCĂ, Tatiana NAGACEVSCHI, Aurel ZANOCI, Sergiu SERBINOV, Vladimir CHITIC, Octavian MUNTEANU, Vasile IARMULSCHI, Daniel CUCULESCU, Mihai BĂȚ, Andrei COROBCEAN, Nicolae BATOG, Sergiu MATVEEV, Gheorghe POSTICĂ, Sergiu MUSTEAȚĂ, Alexandru BEJENARU, Ion CHEPTENE, Alina FELEA, Andrei EMILCIUC, Cristina GHERASIM, Ion GUMENÂI, Viorel BOLDUMA, Valentin TOMULEȚ, Alexandru MALACENCO, Liliana ROTARU, Maria BUȚCU, Anatol PETRENCU, Demir DRAGNEV, Ion Valer XENOFONTOV, Adrian ROȘCA, Angela LISNIC, Marcel REVENCO, Anatolie POVESTCA), dar și cercetători reprezentând diverse instituții de cultură din capitala Republicii Moldova și Iași: Sergiu BODEAN și Petru VICOL (Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală), Eugen MISTREANU, Livia SÎRBUși Ion TENTIUC (Muzeul Național de Istorie a Moldovei); Vlad VORNIC (Agenția Națională Arheologică), Ludmila BACUMENCO-PÎRNĂU (Institutul de Arheologie, Academia Română - Filiala Iași). Semnalăm și prezența lui Dariusz KRÓL de la Institutul de Arheologie Rzeszow, Polonia.
Prof. dr. Constantin-T. STAN

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:59:51 Ora de vară a Europei de Est