Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Un deceniu de la fondarea Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomirˮ, Chișinău – Oradea

Sesiune științifică jubiliară la Universitatea de Stat din Moldova

Un deceniu de la fondarea Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomirˮ, Chișinău – Oradea

Sub egida Universității de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie și Filozofie, vineri, 4 iunie 2021, se va desfășura cea de-a VII-a ediție a Sesiunii științifice, organizată de Departamentul Istoria Românilor, universală și arheologie.

Sesiunea, care reunește magiștri de la universitățile din Chișinău și Oradea (instituții partenere, cu un eclatant parcurs, sub semnul excelenței, în cercetarea academică dedicată istoriografiei românești), va marca aniversarea unui deceniu de la fondarea Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomirˮ, Chișinău - Oradea.
Instituit în 2011, ca structură de cercetare (Centrul de Studii Imperiale) a Facultății de Istorie, Geografie și Relații Internaționale, începând din 2013, sub actuala titulatură (Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomirˮ), prestigioasa entitate universitară a activat sub egida Academiei Române și autoritatea Centrului de Studii Transilvane din Cluj-Napoca. Centrul are în componența sa universitari, doctori în științe umaniste, doctoranzi și masteranzi, reuniți sub generosul principiu al cercetării științifice intrerdisciplinare. Prin constantul și beneficul travaliu al membrilor săi, Centrul - prin facilitarea accesului la colecțiile, arhivele publice și private, bibliotecile, muzeele naționale și europene - oferă specialiștilor în domeniu, publicului larg cultivat - prin conferințe, studii și volume cu o inedită și perpetuu actualizată tematică - certitudini și perspective privind istoria românilor. Ceea ce conferă originalitate și un evident interes din perspectivă istoriografică, folclorică și lingvistică este însă predilecta preocupare pentru investigarea problematicii extremităților spațiului istoric și geografic românesc, adevărate santinele identitare, aparent alterate de secularele interferențe cu varii și, uneori, incompatibile culturi: vestul de „plai mioriticˮ (Banatul istoric, Crișana și Maramureșul) aflat într-o uimitoare sincronie cu spațiul de la Răsărit (Basarabia și Bucovina istorică), care certifică indestructibila unitate de limbă și cultură a românilor, aparenți izolați, într-o inexpugnabilă și binecuvântată fortăreață, la răscruce de imperii și civilizații.
Formatul jubiliarei Sesiuni științifice va cuprinde secțiunile Arheologie și istorie antică (moderatori: Andrei COROBCEAN și Aurel ZANOCI), Istorie medievală și modernă (moderatori: Ion EREMIA și Sorin Domițian ȘIPOȘ), Istorie contemporană (moderatori: Liliana ROTARU și Gabriel MOISA). Onorantă și prestigioasă prezența magiștrilor Universității din Oradea, cu interesante și inedite comunicări, la acest festin istoriografic: Sorin Domițian ȘIPOȘ (directorul Școlii Doctorale de Istorie): Prolegomenă la o istorie a vitejiei: nobili din comitatul Bihor, slujindu-l pe rege (începutul secolului al XIII-lea - mijlocul secolului al XIV-lea); Laura ARDELEAN: Rolul lui Stephanus Brodericus în negocierea Păcii de la Oradea din 1538; Mihai DRECIN: Locul lui Ioan Inochentie Micu-Klein în istoria naționalismului românesc în concepția lui Nicolae Iorga; Gabriel MOISA: Considerații asupra istoriografiei românești referitoare la frontul de Est în al Doilea Război Mondial; Ion ZAINEA: Două decenii de cercetări privind cenzura în România comunistă. Oradea va fi reprezentată și de Mihai GEORGIȚĂ (Arhivele Naționale - Serviciul Județean Bihor): Epidemia de ciumă din Transilvania, 1633-1636. Noi date și considerații; Ionuț CIORBA (Muzeul Orașului Oradea): Un document în limba română din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea privind combaterea emigrației din Transilvania; Cristian CULICIU (Muzeul Țării Crișurilor Oradea).
Din partea amfitrionilor și a altor instituții academice, își vor expune rodul cercetărilor istorici universitari (Ghenadie SÎRBU, Vitalie SOCHIRCĂ, Tatiana NAGACEVSCHI, Aurel ZANOCI, Sergiu SERBINOV, Vladimir CHITIC, Octavian MUNTEANU, Vasile IARMULSCHI, Daniel CUCULESCU, Mihai BĂȚ, Andrei COROBCEAN, Nicolae BATOG, Sergiu MATVEEV, Gheorghe POSTICĂ, Sergiu MUSTEAȚĂ, Alexandru BEJENARU, Ion CHEPTENE, Alina FELEA, Andrei EMILCIUC, Cristina GHERASIM, Ion GUMENÂI, Viorel BOLDUMA, Valentin TOMULEȚ, Alexandru MALACENCO, Liliana ROTARU, Maria BUȚCU, Anatol PETRENCU, Demir DRAGNEV, Ion Valer XENOFONTOV, Adrian ROȘCA, Angela LISNIC, Marcel REVENCO, Anatolie POVESTCA), dar și cercetători reprezentând diverse instituții de cultură din capitala Republicii Moldova și Iași: Sergiu BODEAN și Petru VICOL (Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală), Eugen MISTREANU, Livia SÎRBUși Ion TENTIUC (Muzeul Național de Istorie a Moldovei); Vlad VORNIC (Agenția Națională Arheologică), Ludmila BACUMENCO-PÎRNĂU (Institutul de Arheologie, Academia Română - Filiala Iași). Semnalăm și prezența lui Dariusz KRÓL de la Institutul de Arheologie Rzeszow, Polonia.
Prof. dr. Constantin-T. STAN

Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:37:32 Ora standard a Europei de Est