Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Inițiativă legislativă depusă în Parlament: crearea Calendarului de popularizare a științei

7 iunie 2021, senatorul Adrian Hatos

Inițiativă legislativă depusă în Parlament: crearea Calendarului de popularizare a științei

Președintele Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie din Senatul României, profesorul universitar Adrian Hatos anunță modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 în sensul creării Calendarului de popularizare a științei, o inițiativă legislativă menită să aducă mai aproape de elevii și profesorii din România activitățile de popularizare a științei.

Calendarul de popularizare a științei  reprezintă un pas important în responsabilizarea resursei umane din inspectoratele școlare județene pentru a merge către comunitatea științifică, pentru a aduce cercetătorii mai aproape de elevi și, implicit, de întreaga comunitate.
Nevoia unor eforturi concertate din partea autorităților naționale și locale în vederea creșterii gradului de alfabetizare științifică în comunitățile școlare este certă: România s-a clasat ultima din Europa la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a, conform rezultatelor înregistrate la testarea internațională standardizată TIMSS 2019.  22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie. Pandemia a accentuat efectele gradului scăzut de alfabetizare științifică, alimentând dezinformarea, teoriile conspirației și pseudo-știința. Prin intermediul acestui Calendar de popularizare a științei, inspectoratele școlare județene pot promova în școli proiecte relevante pentru alfabetizarea științifică a beneficiarilor direcți ai educației, favorizând, de asemenea, învățarea pe tot parcursul vieții.
Atitudini nefericite și condamnabile în raport cu știința (de exemplu, Inspectoratul Școlar Județean din Galați a girat, în anul școlar precedent, un proiect prin care se promova numerologia, o pseudo-știință) întăresc importanța demersului și trebuie să responsabilizeze autoritățile să creeze cadrul pentru ca știința să ajungă în școli, inclusiv prin metode nonformale, nu doar prin conținuturile prevăzute în programa școlară.
Ce prevede această inițiativă legislativă?
*Inspectoratele școlare județene vor centraliza oferta activităților, proiectelor și evenimentelor de popularizare a științei din județul respectiv și le vor promova către elevi și profesori. Astfel, cercetătorii, ONG-urile, muzeele, universitățile își pot promova inițiativele de promovare a științei, care vor ajunge direct în școli, prin mecanisme specifice;
*Ministerul Educației centralizează, printr-un portal dedicat, calendarele județene de popularizare a științei și facilitează, astfel, accesul la informație de calitate, dar și schimbul de bune practici între instituții din județe diferite, prin intermediul platformelor digitale.
Calendarul de popularizare a științei nu este doar o altă foaie de parcurs care va sfârși îngropată într-un sertar!
*Acesta reprezintă un pas important în responsabilizarea resursei umane din inspectoratele școlare județene pentru a merge către comunitatea științifică, pentru a aduce cercetătorii mai aproape de elevi și, implicit, de întreaga comunitate.
*Calendarul de popularizare a științei va crea premisele parteneriatelor între unitățile de învățământ preuniversitar și cele din domeniul cultural, științific și instituțiile de învățământ superior;
*Informația este peste tot, astăzi, în miezul Revoluției Industriale 4.0. Să avem o sursă credibilă de informație privind activitățile și evenimentele de popularizare a științei reale, și nu a pseudo-științei, va ajuta generația de elevi și părinții acestora să navigheze în această mare de informații care, de multe ori, nu poartă garanția calității;
*Principala piedică în organizarea de proiecte și activități de popularizare a științei este lipsa finanțării dedicate. Deși va fi un drum anevoios, care necesită resurse financiare în plus, acest calendar va reprezenta cadrul prin care autoritățile vor putea sprijini inclusiv finanțarea acestor activități și proiecte, prin fonduri europene sau unele din bugetul național și local, sprijinind, astfel, întreaga comunitate științifică într-un mod susținut.
,,În calitate de cercetător în domeniul sociologiei, îmi doresc ca generațiile viitoare să înțeleagă frumusețea și complexitatea științei, dar și faptul că știința nu trebuie practicată sau învățată doar în școală. Prin învățarea non-formală și informală, elevii trebuie să aibă acces la un pachet de activități prin care să se popularizeze știința, iar oamenii de știință care popularizează rezultatele cercetării lor în beneficiul elevilor din întreaga țară trebuie sprijiniți de către decidenții din sectorul educațional. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a evita situațiile în care elevii și profesorii vor da curs unor inițiative anti-științifice, precum numerologia sau corelarea procesului de vaccinare cu ,,radiațiile 5G"  și vor adera la teoriile expuse de reprezentanții pseudo-științei. Invit toți cetățenii să își spună părerea cu privire la această inițiativă legislativă; de asemenea, invit toți elevii, studenții, părinții și profesorii din România să se implice în promovarea discursului pro-știință în toate comunitățile din țara noastră", a declarat Adrian Hatos, președintele Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie din Senatul României.
Inițiativa legislativă este supusă consultării publice până la data de 28.06.2021 și poate fi accesată la următorul link: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=19346
Biroul parlamentar al senatorului Adrian Hatos

Trimite email
marți, 21 aprilie 2026 la 01:10:40 Ora de vară a Europei de Est