Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Inițiativă legislativă depusă în Parlament: crearea Calendarului de popularizare a științei

7 iunie 2021, senatorul Adrian Hatos

Inițiativă legislativă depusă în Parlament: crearea Calendarului de popularizare a științei

Președintele Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie din Senatul României, profesorul universitar Adrian Hatos anunță modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 în sensul creării Calendarului de popularizare a științei, o inițiativă legislativă menită să aducă mai aproape de elevii și profesorii din România activitățile de popularizare a științei.

Calendarul de popularizare a științei  reprezintă un pas important în responsabilizarea resursei umane din inspectoratele școlare județene pentru a merge către comunitatea științifică, pentru a aduce cercetătorii mai aproape de elevi și, implicit, de întreaga comunitate.
Nevoia unor eforturi concertate din partea autorităților naționale și locale în vederea creșterii gradului de alfabetizare științifică în comunitățile școlare este certă: România s-a clasat ultima din Europa la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a, conform rezultatelor înregistrate la testarea internațională standardizată TIMSS 2019.  22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie. Pandemia a accentuat efectele gradului scăzut de alfabetizare științifică, alimentând dezinformarea, teoriile conspirației și pseudo-știința. Prin intermediul acestui Calendar de popularizare a științei, inspectoratele școlare județene pot promova în școli proiecte relevante pentru alfabetizarea științifică a beneficiarilor direcți ai educației, favorizând, de asemenea, învățarea pe tot parcursul vieții.
Atitudini nefericite și condamnabile în raport cu știința (de exemplu, Inspectoratul Școlar Județean din Galați a girat, în anul școlar precedent, un proiect prin care se promova numerologia, o pseudo-știință) întăresc importanța demersului și trebuie să responsabilizeze autoritățile să creeze cadrul pentru ca știința să ajungă în școli, inclusiv prin metode nonformale, nu doar prin conținuturile prevăzute în programa școlară.
Ce prevede această inițiativă legislativă?
*Inspectoratele școlare județene vor centraliza oferta activităților, proiectelor și evenimentelor de popularizare a științei din județul respectiv și le vor promova către elevi și profesori. Astfel, cercetătorii, ONG-urile, muzeele, universitățile își pot promova inițiativele de promovare a științei, care vor ajunge direct în școli, prin mecanisme specifice;
*Ministerul Educației centralizează, printr-un portal dedicat, calendarele județene de popularizare a științei și facilitează, astfel, accesul la informație de calitate, dar și schimbul de bune practici între instituții din județe diferite, prin intermediul platformelor digitale.
Calendarul de popularizare a științei nu este doar o altă foaie de parcurs care va sfârși îngropată într-un sertar!
*Acesta reprezintă un pas important în responsabilizarea resursei umane din inspectoratele școlare județene pentru a merge către comunitatea științifică, pentru a aduce cercetătorii mai aproape de elevi și, implicit, de întreaga comunitate.
*Calendarul de popularizare a științei va crea premisele parteneriatelor între unitățile de învățământ preuniversitar și cele din domeniul cultural, științific și instituțiile de învățământ superior;
*Informația este peste tot, astăzi, în miezul Revoluției Industriale 4.0. Să avem o sursă credibilă de informație privind activitățile și evenimentele de popularizare a științei reale, și nu a pseudo-științei, va ajuta generația de elevi și părinții acestora să navigheze în această mare de informații care, de multe ori, nu poartă garanția calității;
*Principala piedică în organizarea de proiecte și activități de popularizare a științei este lipsa finanțării dedicate. Deși va fi un drum anevoios, care necesită resurse financiare în plus, acest calendar va reprezenta cadrul prin care autoritățile vor putea sprijini inclusiv finanțarea acestor activități și proiecte, prin fonduri europene sau unele din bugetul național și local, sprijinind, astfel, întreaga comunitate științifică într-un mod susținut.
,,În calitate de cercetător în domeniul sociologiei, îmi doresc ca generațiile viitoare să înțeleagă frumusețea și complexitatea științei, dar și faptul că știința nu trebuie practicată sau învățată doar în școală. Prin învățarea non-formală și informală, elevii trebuie să aibă acces la un pachet de activități prin care să se popularizeze știința, iar oamenii de știință care popularizează rezultatele cercetării lor în beneficiul elevilor din întreaga țară trebuie sprijiniți de către decidenții din sectorul educațional. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a evita situațiile în care elevii și profesorii vor da curs unor inițiative anti-științifice, precum numerologia sau corelarea procesului de vaccinare cu ,,radiațiile 5G"  și vor adera la teoriile expuse de reprezentanții pseudo-științei. Invit toți cetățenii să își spună părerea cu privire la această inițiativă legislativă; de asemenea, invit toți elevii, studenții, părinții și profesorii din România să se implice în promovarea discursului pro-știință în toate comunitățile din țara noastră", a declarat Adrian Hatos, președintele Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie din Senatul României.
Inițiativa legislativă este supusă consultării publice până la data de 28.06.2021 și poate fi accesată la următorul link: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=19346
Biroul parlamentar al senatorului Adrian Hatos

Trimite email
sâmbătă, 31 ianuarie 2026 la 19:14:00 Ora standard a Europei de Est