Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

O echipă de la Drumuri Orășenești lucrează la întreținerea drumului care duce la pădurea Borș

,,Este vorba despre întreținere, nu despre asfaltare”!

O echipă de la Drumuri Orășenești lucrează la întreținerea drumului care duce la pădurea Borș

Cu tristețe, o să le dăm vestea celor care au jubilat crezând că se asfaltează strada Gheorghe Doja mai sus de Spitalul Județean de Urgență până la pădurea Borș, că nu este vorba despre asfaltare, ci despre întreținere, așa după cum am aflat ieri (14 iunie 2021) de la domnul Florian Bârda, mecanic pe un cilindru compactor de 22 de tone, care ne-a dat informațiile necesare din partea echipei care lucrează în această zonă.

Drumul care urcă de pe Gheorghe Doja pe lângă Spitalul Județean de Urgență până la pădurea Borș și mai departe, este foarte circulat. Iar în weekend, traficul se triplează, cu cei care, cu bicicletele, cu autoturismele, dar și pe jos, ies la pădure. Se vorbește prin târg că pe vremea vrednicului nostru primar ing. Ilie Bolojan, s-ar fi purtat discuții cu cei din Borș pentru această oază de frumusețe și oxigen; cică gospodarul nostru ar fi transformat zona într-un parc sau într-o stațiune ,,geamănă" cu Felixul, chiar și fără apă, deocamdată, dar nu s-a vrut! Ceea ce înseamnă o imensă pierdere și o mare oportunitate ratată!
Acum, locuitorii din zonă au crezut că noul primar, domnul Florin Birta, le va asfalta drumul! Aș! Povești nemuritoare! Iordanul nu-și mai întoarce cursul. Am dat doar idei unor întreprinzători. Cine are urechi și mintea limpede și ascuțită să audă!
,,Lăsați-o mai moale cu cilindrul acela greu că-mi dărâmați casa"!
După câte am văzut și am aflat, aici se lucrează la meserie și cu responsabilitate, în sensul că ,,mai întâi, s-a decopertat până la fundație, să vedem pe ce clădim. Am găsit zone cu nămol în vârful dealului, iar spre pădure, unii cetățeni iresponsabili au depozitat moloz și chiar gunoi de tot felul ca să astupe gropile. Vă dați seama că a trebuit să săpăm, să decopertăm circa 20 de centimetri ca să avem pe ce să clădim; am adus piatră, balast de Criș, pe care l-am depus în straturi, pe care l-am tasat bine, circa 20 de centimetri grosime, am venit apoi cu piatră spartă de carieră în dimensiune de 40-63 milimetri, piatră de la Dobrești și Urviș, iar deasupra, am ,,împănat", cum se spune plastic (metaforic), cu zavură de Poieni (județul Cluj); această zavură, în contact cu apa, leagă, cimentează, fixează totul".
Dl Florin vorbește ... ca din ,,Biblie", un interlocutor simpatic, sincer și agreabil. Preț de câteva zeci de minute i-am urmărit la lucru: cei doi cilindri grei de 22 de tone fiecare vibrau de se cutremura pământul (mânuiți de dl Florin Bârda și Zghibouț Florin); ,,Lăsați-o mai moale cu cilindrul acela greu că-mi dărâmați casa" (vorba domnului Ioan Maghiar), iar cel de-al treilea, mai mic (de două tone), condus de Coita Ioan, tasa pe poduri și pe lângă gard, excavatorul Buldo al lui Boțiu Florian săpa șanțul într-o parte, iar în cealaltă parte mânca pământul celălalt Buldo, stârnit de Gati Șandor. Camioanele descărcau zavura, iar Buhaș Viorel, Balint Gavril, Vereș Dan, Bălănescu Mihai și Antoneanu Călin o împrăștiau cu lopețile. Pentru a ușura cimentarea zavurei în fața cilindrilor, Găvruța Viorel, cu cisterna sa, o ,,sfințea" cu mult apă.
Domnule director Biț Alin, domnule inginer șef Trifa Adrian, până să urcați dealul spre pădure să vedeți cum muncesc drumarii firmei ,,Drumuri Orășenești", vă invităm să vă delectați cu aceste imagini, spre a vedea cum se mișcă echipa dumneavoastră pe teren, în frunte cu domnul Florian Bârda, minunatul nostru interlocutor.
Ovidiu Dan
Vedeți mai multe poze în Galeria foto: O echipă de la Drumuri Orășenești lucrează la întreținerea drumului care duce la pădurea Borș.

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 14:19:36 Ora standard a Europei de Est