Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Un Decalog, două decaloguri, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” – august 2021

Un Decalog, două decaloguri, de Gheorghe Păun

,,Cu inițială majusculă este indicat, desigur, setul de reguli dictate de Dumnezeu lui Moise, pe muntele Sinai.

Le reproduc, în versiunea ortodoxă, prescurtată, pentru a sublinia (dincolo de componenta religioasă preponderentă primelor porunci) simplitatea-naturalețea-universalitatea lor ca reguli minimale de bună conviețuire socială: 1. Eu sunt Domnul Dumnezeul tău; să nu ai alți dumnezei afară de Mine. 2. Să nu-ți faci chip cioplit, nici altă asemănare, nici să te închini lor. 3. Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert. 4. Adu-ți aminte de ziua Domnului și o cinstește. 5. Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca bine să-ți fie și mulți ani să trăiești pe pământ. 6. Să nu ucizi. 7. Să nu fii desfrânat. 8. Să nu furi. 9. Să nu ridici mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău. 10. Să nu poftești nimic din ce este al aproapelui tău.
M-am gândit la Decalogul-prototip spre finalul primăverii, când mi s-a semnalat, din mai multe direcții, că în revista Românul australian nr. 256 (director Emil Cică, Melbourne) au fost reluate „Cele 10 porunci ale poporului român" care apăruseră în numărul din 5 octombrie 1930 al ziarului Pământul. Nu știu cine edita acest ziar, nici nu are mare importanță, de remarcat sunt alte lucruri. În românitatea de dincolo de granițele României, în exilul românesc, de la Melbourne-Australia la Toronto-Canada, trecând prin Freiburg-Germania, ca să numesc doar trei puncte aproape coliniare de românism activ, dintre mai multele care există în lume, Ţara și Neamul sunt venerate așa cum se cuvine, așa cum ar trebui să facem și în țară. Apoi, în decalogul din 1930 avem o parte a răspunsului la întrebarea cum de au fost posibile realizările interbelice, în particular (pentru că nu idealizez generalizând), impresionanta pleiadă de mari oameni de cultură ai vremii. Un complex de împrejurări, fără îndoială, dar, peste toate, era emulația de după Marea Unire, era amintirea sacrificiilor făcute pentru aceasta, era patriotismul - cultivat și prin gesturi precum cel al ziarului Pământul. Reiau, din acest motiv, decalogul amintit, valabil și azi - după restilizările de rigoare.
1. Dați copiilor voștri nume românesc! 2. Păstrați-vă graiul, portul și obiceiurile cele vechi românești, pentru că acestea sunt temeliile întregii nații românești. 3. Limba românească este o moștenire din bătrâni și totodată o avere care nu trebuie să se piardă niciodată. 4. Adunați toate scrierile precum și toate poeziile, cântecele, chiuiturile, basmele și proverbele românești, ca nu cumva să se piardă, dați-le de la gură la gură ca să le știe fiecare. 5. Păstrați-vă legea ortodoxă, bisericile, precum și toate lucrurile din vechime. 6. Nu uitați la orice pas sau lucrare că sunteți Români. Cumpărați tot ce vă trebuie numai de la Români. 7. Fiți mândri dacă sunteți în stare de a învăța pe alții a vorbi limba cea frumoasă românească. 8. Fiți mândri de poporul românesc, pentru că el este unicul care a luptat cu toate liftele păgâne pentru a păstra graiul românesc moștenit din vechime. 9. Ajutorați totul ce simte adevărat românește. 10. Ca buni români, nu uitați niciodată de Dumnezeu, pentru că numai prin credința Lui s-a păstrat binele întregii Românii Mari de azi.
Și vin acum în vremea noastră, aproape un veac mai târziu, și mă întreb și vă întreb care ar putea fi cele 10 porunci ale timpului nostru"...
Am citat din editorialul distinsului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al Revistei.
Lecturați și alte articole la adresa cunoscută  www.curteadelaarges.ro
Ce mai puteți citi, printre altele, în acest număr de revistă: Horia Bădescu: Diavolul locuieşte în Silicon Valley; Mihaela Malea Stroe: În oglinda retrovizoare...; Dan Anghelescu: Exilul de după exil - Gabriel Stănescu; Lucian Costache, George Rotaru: Mihai Eminescu. Serbările de la Putna; Tudor Nedelcea: Cenotaf pentru Tudor Vladimirescu; Elis Râpeanu: Tudor Gheorghe. Menestrel la Curţile Dorului; Gheorghe Olteanu: Spre o economie bazată pe hydrogen; Paula Romanescu: Iaşul Magdei U.; Sara Mina: Viaţa unei cărţi; Iulian Chivu: Satul românesc în declin demografic...
Lectură plăcută!
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 10 iunie 2026 la 21:06:28 Ora de vară a Europei de Est