Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Trăinicia întru neam, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 9/130 din sept. 2021

Trăinicia întru neam, de Gheorghe Păun

,,Aveam în minte două titluri (deci două subiecte) pentru editorialul lunii septembrie, cel de deasupra, mai optimist și mai prețios, epitetul de pe urmă venind dinspre termenul cel plin de miez, întru, preluat de la Constantin Noica, precum și mai apropiatul de realitate „Suspinul din jurul granițelor", vădit mai trist și mai conjunctural, dar și mai urgent într-un anume sens.

Situațiile acoperite de cele două sintagme, chiar dacă la prima vedere diferite, sunt însă legate din plin, în adâncime aș zice, de aceea am ales un titlu, dar vor începe prin a-i da substanță celui de-al doilea, care a și declanșat de fapt intervenția de față.
Un concurs de împrejurări, pe un fond mai general - căci am mai vorbit în revistă despre puterea, manifestată uneori sau, în mare parte, potențială, a ceea ce numim, nu tocmai potrivit, diasporă românească (prefer mai exactul, chiar dacă mai puțin expresivul „exil economico-psihologic", pentru a aminti motivele risipirii în lume a aproape cinci milioane de concetățeni), despre românismul, ca să nu spun direct patriotismul, românilor plecați de-a lungul și de-a latul lumii (a se reciti textul de luna trecută), despre dorul de țară, de limbă, de familie (dacă aveți îndoieli, reascultați-l pe Tudor Gheorghe dând glas Colindului celui fără de țară, al lui Adrian Păunescu, și imaginați-vă că vă aflați undeva unde nu este iarnă, sau nu este Crăciun, sau nu sunt colinde de Crăciun, colinde ca la noi - și, vă asigur, mai peste tot este astfel). Dintre „împrejurări", menționez două care vor parcă să probeze încă odată că „nimic nu este întâmplător", desenând o diagonală peste hartă, peste harta României grănițuite, vorba inspirată a regretatului academician Alexandru Surdu, dinspre Serbia până în Bucovina de nord, din Voievodina la Cernăuți: articolul seniorului Ion Andreiță publicat chiar în numărul de față, referitor la capătul de sud-vest al diagonalei amintite, și o Scrisoare deschisă către „Onorata Comisie DRP de evaluare a proiectelor pe anul 2021", semnată de Ștefan Hostiuc, „membru al Uniunii Scriitorilor din România, fost redactor-șef al fostei reviste Mesager bucovinean cu public țintă Comunitatea istorică românească din Ucraina".
Scrisoarea circulă pe internet, merită căutată, pentru că semnalează, pe de o parte, situația mereu mai grea a românilor din partea Bucovinei rămase în Ucraina (a se vedea, în numărul din octombrie 2020 al revistei, printre altele, încercările prin care a trecut și trece scriitorul cernăuțean Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române), pe de alta, slaba implicare a României în ajutorarea românilor din afara țării, cu precădere a celor din jurul granițelor, unde lucrurile sunt mai grave"...
Am citat din editorialul domnului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei.
Ce mai puteți citi în acest nmăr: Horia Bădescu: Diavolul locuieşte în Silicon Valley; Paula Romanescu: Cel mai de preţ dar; Afrodita Iorgulescu: Invitaţie la lectură, reflecţie şi acţiune; Ion Coja: Şcoala Basarabeană; Mihai Vinereanu: A cui este, de fapt, palinca? Gheorghe Olteanu: La semicentenarul Electroargeş; Elis Râpeanu: Neuitatul Părinte Galeriu; Eugenia Bulat: Deşteptarea prin datină. De vorbă cu Ion Hadârcă; Lia Maria Andreiţă: Spovedania lui Bazil; Florian Copcea: Alex. Ştefănescu: enigmă şi paradigmă eminesciană...
Acestea fiind doar câteva titluri din cuprins. Citiți mai multe la adresa cunoscută:  www.curteadelaarges.ro
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:13:21 Ora standard a Europei de Est