Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Trăinicia întru neam, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 9/130 din sept. 2021

Trăinicia întru neam, de Gheorghe Păun

,,Aveam în minte două titluri (deci două subiecte) pentru editorialul lunii septembrie, cel de deasupra, mai optimist și mai prețios, epitetul de pe urmă venind dinspre termenul cel plin de miez, întru, preluat de la Constantin Noica, precum și mai apropiatul de realitate „Suspinul din jurul granițelor", vădit mai trist și mai conjunctural, dar și mai urgent într-un anume sens.

Situațiile acoperite de cele două sintagme, chiar dacă la prima vedere diferite, sunt însă legate din plin, în adâncime aș zice, de aceea am ales un titlu, dar vor începe prin a-i da substanță celui de-al doilea, care a și declanșat de fapt intervenția de față.
Un concurs de împrejurări, pe un fond mai general - căci am mai vorbit în revistă despre puterea, manifestată uneori sau, în mare parte, potențială, a ceea ce numim, nu tocmai potrivit, diasporă românească (prefer mai exactul, chiar dacă mai puțin expresivul „exil economico-psihologic", pentru a aminti motivele risipirii în lume a aproape cinci milioane de concetățeni), despre românismul, ca să nu spun direct patriotismul, românilor plecați de-a lungul și de-a latul lumii (a se reciti textul de luna trecută), despre dorul de țară, de limbă, de familie (dacă aveți îndoieli, reascultați-l pe Tudor Gheorghe dând glas Colindului celui fără de țară, al lui Adrian Păunescu, și imaginați-vă că vă aflați undeva unde nu este iarnă, sau nu este Crăciun, sau nu sunt colinde de Crăciun, colinde ca la noi - și, vă asigur, mai peste tot este astfel). Dintre „împrejurări", menționez două care vor parcă să probeze încă odată că „nimic nu este întâmplător", desenând o diagonală peste hartă, peste harta României grănițuite, vorba inspirată a regretatului academician Alexandru Surdu, dinspre Serbia până în Bucovina de nord, din Voievodina la Cernăuți: articolul seniorului Ion Andreiță publicat chiar în numărul de față, referitor la capătul de sud-vest al diagonalei amintite, și o Scrisoare deschisă către „Onorata Comisie DRP de evaluare a proiectelor pe anul 2021", semnată de Ștefan Hostiuc, „membru al Uniunii Scriitorilor din România, fost redactor-șef al fostei reviste Mesager bucovinean cu public țintă Comunitatea istorică românească din Ucraina".
Scrisoarea circulă pe internet, merită căutată, pentru că semnalează, pe de o parte, situația mereu mai grea a românilor din partea Bucovinei rămase în Ucraina (a se vedea, în numărul din octombrie 2020 al revistei, printre altele, încercările prin care a trecut și trece scriitorul cernăuțean Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române), pe de alta, slaba implicare a României în ajutorarea românilor din afara țării, cu precădere a celor din jurul granițelor, unde lucrurile sunt mai grave"...
Am citat din editorialul domnului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei.
Ce mai puteți citi în acest nmăr: Horia Bădescu: Diavolul locuieşte în Silicon Valley; Paula Romanescu: Cel mai de preţ dar; Afrodita Iorgulescu: Invitaţie la lectură, reflecţie şi acţiune; Ion Coja: Şcoala Basarabeană; Mihai Vinereanu: A cui este, de fapt, palinca? Gheorghe Olteanu: La semicentenarul Electroargeş; Elis Râpeanu: Neuitatul Părinte Galeriu; Eugenia Bulat: Deşteptarea prin datină. De vorbă cu Ion Hadârcă; Lia Maria Andreiţă: Spovedania lui Bazil; Florian Copcea: Alex. Ştefănescu: enigmă şi paradigmă eminesciană...
Acestea fiind doar câteva titluri din cuprins. Citiți mai multe la adresa cunoscută:  www.curteadelaarges.ro
(OviDan)

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 10:00:17 Ora standard a Europei de Est