Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Trăinicia întru neam, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 9/130 din sept. 2021

Trăinicia întru neam, de Gheorghe Păun

,,Aveam în minte două titluri (deci două subiecte) pentru editorialul lunii septembrie, cel de deasupra, mai optimist și mai prețios, epitetul de pe urmă venind dinspre termenul cel plin de miez, întru, preluat de la Constantin Noica, precum și mai apropiatul de realitate „Suspinul din jurul granițelor", vădit mai trist și mai conjunctural, dar și mai urgent într-un anume sens.

Situațiile acoperite de cele două sintagme, chiar dacă la prima vedere diferite, sunt însă legate din plin, în adâncime aș zice, de aceea am ales un titlu, dar vor începe prin a-i da substanță celui de-al doilea, care a și declanșat de fapt intervenția de față.
Un concurs de împrejurări, pe un fond mai general - căci am mai vorbit în revistă despre puterea, manifestată uneori sau, în mare parte, potențială, a ceea ce numim, nu tocmai potrivit, diasporă românească (prefer mai exactul, chiar dacă mai puțin expresivul „exil economico-psihologic", pentru a aminti motivele risipirii în lume a aproape cinci milioane de concetățeni), despre românismul, ca să nu spun direct patriotismul, românilor plecați de-a lungul și de-a latul lumii (a se reciti textul de luna trecută), despre dorul de țară, de limbă, de familie (dacă aveți îndoieli, reascultați-l pe Tudor Gheorghe dând glas Colindului celui fără de țară, al lui Adrian Păunescu, și imaginați-vă că vă aflați undeva unde nu este iarnă, sau nu este Crăciun, sau nu sunt colinde de Crăciun, colinde ca la noi - și, vă asigur, mai peste tot este astfel). Dintre „împrejurări", menționez două care vor parcă să probeze încă odată că „nimic nu este întâmplător", desenând o diagonală peste hartă, peste harta României grănițuite, vorba inspirată a regretatului academician Alexandru Surdu, dinspre Serbia până în Bucovina de nord, din Voievodina la Cernăuți: articolul seniorului Ion Andreiță publicat chiar în numărul de față, referitor la capătul de sud-vest al diagonalei amintite, și o Scrisoare deschisă către „Onorata Comisie DRP de evaluare a proiectelor pe anul 2021", semnată de Ștefan Hostiuc, „membru al Uniunii Scriitorilor din România, fost redactor-șef al fostei reviste Mesager bucovinean cu public țintă Comunitatea istorică românească din Ucraina".
Scrisoarea circulă pe internet, merită căutată, pentru că semnalează, pe de o parte, situația mereu mai grea a românilor din partea Bucovinei rămase în Ucraina (a se vedea, în numărul din octombrie 2020 al revistei, printre altele, încercările prin care a trecut și trece scriitorul cernăuțean Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române), pe de alta, slaba implicare a României în ajutorarea românilor din afara țării, cu precădere a celor din jurul granițelor, unde lucrurile sunt mai grave"...
Am citat din editorialul domnului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei.
Ce mai puteți citi în acest nmăr: Horia Bădescu: Diavolul locuieşte în Silicon Valley; Paula Romanescu: Cel mai de preţ dar; Afrodita Iorgulescu: Invitaţie la lectură, reflecţie şi acţiune; Ion Coja: Şcoala Basarabeană; Mihai Vinereanu: A cui este, de fapt, palinca? Gheorghe Olteanu: La semicentenarul Electroargeş; Elis Râpeanu: Neuitatul Părinte Galeriu; Eugenia Bulat: Deşteptarea prin datină. De vorbă cu Ion Hadârcă; Lia Maria Andreiţă: Spovedania lui Bazil; Florian Copcea: Alex. Ştefănescu: enigmă şi paradigmă eminesciană...
Acestea fiind doar câteva titluri din cuprins. Citiți mai multe la adresa cunoscută:  www.curteadelaarges.ro
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 10 iunie 2026 la 21:06:19 Ora de vară a Europei de Est