Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

Raportul de activitate al senatorului PNL Adrian Hatos, la finalul primei sesiuni parlamentare

26 august 2021,


Raportul de activitate al senatorului PNL Adrian Hatos, la finalul primei sesiuni parlamentare
La încheierea primei sesiuni parlamentare, senatorul PNL de Bihor Adrian Hatos și-a prezentat principalele direcții ale activității desfășurate pe parcursul primelor șapte luni de mandat (ianuarie - iulie 2021).

Prin intermediul celor 9 capitole ale raportului de activitate, care însumează 22 de pagini, senatorul PNL Adrian Hatos - Președinte al Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie și membru al Comisiei de Învățământ, Tineret și Sport - și-a expus, sintetic:

*legile inițiate, fiind inițiator sau co-inițiator a 12 propuneri legislative, dintre care majoritatea vizează îmbunătățirea serviciilor publice, întărirea contractului social stat - cetățean, respectiv creșterea calității în educație; în acest sens, menționăm Calendarul național de activități și evenimente pentru popularizarea științei și propunerea legislativă privind desfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;

*modul în care a exercitat controlul parlamentar, prin adresarea de întrebări și interpelări guvernanților, în vederea identificării planurilor acestor asupra unor probleme determinate, care i-au fost semnalate de către cetățeni; în acest sens, a adresat 9 întrebări miniștrilor, pe subiecte ce au vizat: Creșterea cuantumului burselor acordate studenților bursieri ai statului român - etnici români din țările învecinate, etnici români cu domiciliul stabil în străinătate și cetățeni străini, care urmează programele de studii de licență, masterat și doctorat în cadrul unităților și instituțiilor de învățământ de stat din România; Valoarea de înlocuire pe metru pătrat și metoda de calcul a A.N.L. pentru stabilirea prețului de vânzare al locuințelor A.N.L. pentru tineri, inițial închiriate; Implementarea Programului "Cornul și laptele" în comunitățile locale din România, în contextul pandemiei; Îndreptățire privind alocarea, de la bugetul de stat și de la bugetul local, a sumelor bănești pentru acordarea burselor școlare, către Liceul "Don Orione" din Oradea; Implementarea proiectelor finanțate din fondurile europene aferente politicii de coeziune, din exercițiul financiar 2014-2020, destinate sectorului educațional; sau privind Implicarea Ministerului Tineretului și Sportului în creșterea gradului de alfabetizare științifică a tinerilor;

*temele celor 7 declarații politice susținute, care au avut drept scop primordial prioritizarea, pe agenda politică, a unor probleme stringente din sfera educației și cercetării, dar nu numai, în vederea soluționării acestora de către entitățile competente; dintre temele abordate, amintim: Datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public - un mijloc pentru stimularea inovării și a dezvoltării economice; Revenirea la normalitate în educație - între reforme necesare și responsabilitate prin vaccinare; Necesitatea realizării demersurilor pentru includerea Laserului de la Măgurele (ELI-NP) în ELI-ERIC; Promovarea științei în rândul elevilor - o necesitate pentru a pregăti cetățeni activi și competitivi; sau Intensificarea, cu celeritate, a eforturilor tuturor actorilor relevanți în ceea ce privește domeniul cercetării și inovării;

*punctele de vedere exprimate cu ocazia participării la cele 20 de dezbateri pe teme de educație și cercetare, dintre care 10 în context parlamentar; dintre aceste dezbateri, amintim: dezbaterea intitulată "Cum revitalizăm sistemul românesc de cercetare?", organizată de Comisia pentru Știință, Inovare și Tehnologie a Senatului României, 13 mai 2021; vizita la Institutul de Fizică Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) - sesiune de discuții cu cercetătorii din cadrul institutului, organizată de Comisia de Știință, Inovare și Tehnologie a Senatului României, 28 iunie 2021; sau participarea la dezbaterea privind raportul final al proiectului prezidențial „România Educată", organizată de Administrația Prezidențială, 6 iulie 2021;

*link-urile la dialogurile săptămânale realizate cu cercetătorii români din diverse domenii, derulate în cadrul inițiativei „Dialoguri cu cercetătorii români"; această inițiativă s-a născut din dorința profesorului universitar Adrian Hatos de a promova atât activitatea cercetătorilor români, cât și activitatea Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie pe care o prezidează în Senatul României; dintre cercetătorii invitați, până în acest moment, îi amintim pe: Ion Mihai Pop - cercetător în domeniul biodiversității; Gabriel Hânceanu - sociolog; Mihai Petrovici - fizician; Corina Ițcuș - cercetător antarctic;

*voturile semnificative asumate în cadrul comisiilor, în condițiile unei participări de 100% la ședințele comisiilor din care face parte, ocazie cu care a susținut amendamente, puncte de vedere și poziționări individuale și/sau de grup;

*cele 18 întâlniri cu cetățenii de pe întreg teritoriul județului Bihor la care a participat în cele două zile/săptămână dedicate activității în circumscripție; organizarea acestor întâlniri a avut drept scop atât consolidarea colaborării cu aleșii locali (primari, consilieri locali) ai PNL din cele 30 de UAT-uri din partea de Nord a județului Bihor, în vederea sprijinirii, și pe cale parlamentară, a proiectelor lor de dezvoltare locală, cât și participarea la conferințele de alegeri la nivelul mai multor organizații ale PNL Bihor;

*demersurile de consolidare a relației cu cetățenii județului Bihor, inclusiv prin intermediul cabinetului parlamentar din Oradea, str. General Magheru nr. 7, al cărui program și mod de funcționare au fost ajustate astfel încât să garanteze atât un orar cât mai incluziv pentru toate categoriile de cetățeni, cât și posibilitatea de programare online la audiențe, care poate fi făcută pe pagina hatos.ro.

În ceea ce privește următoarea sesiune parlamentară, senatorul Adrian Hatos și-a stabilit, ca priorități: continuarea activității de legiferare în interesul educației și cercetării din România; continuarea și intensificarea promovării cercetării științifice românești; intensificarea comunicării cu cetățenii județului și de a contribui la dezvoltarea României și a județului Bihor. "Având în vedere necesitatea adaptării cadrului legislativ existent în domeniul educației și cercetării la noile realități, între care digitalizarea sistemului de învățământ, nevoia unor măsuri susținute în vederea prevenirii abandonului școlar, sprijinirea institutelor de cercetare pentru ca acestea să devină competitive, precum și revitalizarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare, mă voi implica în legiferarea educației și cercetării din România. Modernizarea educației este un deziderat pe care ar trebui să ni-l asumăm cu toții, noi, parlamentarii, în primul rând, fructificând oportunitatea de reformă prin implicarea tuturor actorilor sociali și contribuind la operaționalizarea proiectului România Educată al președintelui României, astfel încât România Educată să se resimtă în fiecare sală de clasă. Totodată, cunosc realitățile din cercetarea științifică în România, dar și dificultățile cu care se confruntă cercetătorii români, motiv pentru care îmi propun să intensific promovarea activității acestora, indiferent de domeniul în care ei contribuie; voi susține alocarea corespunzătoare a unui procent important din PIB dedicat cercetării, purtând negocieri cu guvernanții și aducând argumente în dezbaterea publică. Voi continua să creez, prin nou înființata Comisie pentru știință, inovare și tehnologie, oportunități pentru ca vocea cercetătorilor să fie auzită, iar această resursă umană indispensabilă a României să nu se piardă. Cercetătorii trebuie să devină parte recunoscută a procesului decizional, la toate nivelurile, cu atât mai mult în cadrul comisiei care legiferează domeniul lor de activitate", a declarat senatorul Adrian Hatos.

Raportul de activitate al senatorului PNL Adrian Hatos poate fi accesat la următorul link: https://hatos.ro/articol/raport-asupra-activitatii-din-primele-7-luni-de-mandat.

Biroul parlamentar al senatorului Adrian Hatos

Trimite email

luni, 3 noiembrie 2025, 10:05:40 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație BestMusic

Eros Ramazzotti va concerta, la

Laminor Arena, București,

miercuri, 22 aprilie 2026, ora 20.00 (acces de la 18.00).