Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Raportul de activitate al senatorului PNL Adrian Hatos, la finalul primei sesiuni parlamentare

26 august 2021,

Raportul de activitate al senatorului PNL Adrian Hatos, la finalul primei sesiuni parlamentare

La încheierea primei sesiuni parlamentare, senatorul PNL de Bihor Adrian Hatos și-a prezentat principalele direcții ale activității desfășurate pe parcursul primelor șapte luni de mandat (ianuarie - iulie 2021).

Prin intermediul celor 9 capitole ale raportului de activitate, care însumează 22 de pagini, senatorul PNL Adrian Hatos - Președinte al Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie și membru al Comisiei de Învățământ, Tineret și Sport - și-a expus, sintetic:
*legile inițiate, fiind inițiator sau co-inițiator a 12 propuneri legislative, dintre care majoritatea vizează îmbunătățirea serviciilor publice, întărirea contractului social stat - cetățean, respectiv creșterea calității în educație; în acest sens, menționăm Calendarul național de activități și evenimente pentru popularizarea științei și propunerea legislativă privind desfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;
*modul în care a exercitat controlul parlamentar, prin adresarea de întrebări și interpelări guvernanților, în vederea identificării planurilor acestor asupra unor probleme determinate, care i-au fost semnalate de către cetățeni; în acest sens, a adresat 9 întrebări miniștrilor, pe subiecte ce au vizat: Creșterea cuantumului burselor acordate studenților bursieri ai statului român - etnici români din țările învecinate, etnici români cu domiciliul stabil în străinătate și cetățeni străini, care urmează programele de studii de licență, masterat și doctorat în cadrul unităților și instituțiilor de învățământ de stat din România; Valoarea de înlocuire pe metru pătrat și metoda de calcul a A.N.L. pentru stabilirea prețului de vânzare al locuințelor A.N.L. pentru tineri, inițial închiriate; Implementarea Programului "Cornul și laptele" în comunitățile locale din România, în contextul pandemiei; Îndreptățire privind alocarea, de la bugetul de stat și de la bugetul local, a sumelor bănești pentru acordarea burselor școlare, către Liceul "Don Orione" din Oradea; Implementarea proiectelor finanțate din fondurile europene aferente politicii de coeziune, din exercițiul financiar 2014-2020, destinate sectorului educațional; sau privind Implicarea Ministerului Tineretului și Sportului în creșterea gradului de alfabetizare științifică a tinerilor;
*temele celor 7 declarații politice susținute, care au avut drept scop primordial prioritizarea, pe agenda politică, a unor probleme stringente din sfera educației și cercetării, dar nu numai, în vederea soluționării acestora de către entitățile competente; dintre temele abordate, amintim: Datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public - un mijloc pentru stimularea inovării și a dezvoltării economice; Revenirea la normalitate în educație - între reforme necesare și responsabilitate prin vaccinare; Necesitatea realizării demersurilor pentru includerea Laserului de la Măgurele (ELI-NP) în ELI-ERIC; Promovarea științei în rândul elevilor - o necesitate pentru a pregăti cetățeni activi și competitivi; sau Intensificarea, cu celeritate, a eforturilor tuturor actorilor relevanți în ceea ce privește domeniul cercetării și inovării;
*punctele de vedere exprimate cu ocazia participării la cele 20 de dezbateri pe teme de educație și cercetare, dintre care 10 în context parlamentar; dintre aceste dezbateri, amintim: dezbaterea intitulată "Cum revitalizăm sistemul românesc de cercetare?", organizată de Comisia pentru Știință, Inovare și Tehnologie a Senatului României, 13 mai 2021; vizita la Institutul de Fizică Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) - sesiune de discuții cu cercetătorii din cadrul institutului, organizată de Comisia de Știință, Inovare și Tehnologie a Senatului României, 28 iunie 2021; sau participarea la dezbaterea privind raportul final al proiectului prezidențial „România Educată", organizată de Administrația Prezidențială, 6 iulie 2021;
*link-urile la dialogurile săptămânale realizate cu cercetătorii români din diverse domenii, derulate în cadrul inițiativei „Dialoguri cu cercetătorii români"; această inițiativă s-a născut din dorința profesorului universitar Adrian Hatos de a promova atât activitatea cercetătorilor români, cât și activitatea Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie pe care o prezidează în Senatul României; dintre cercetătorii invitați, până în acest moment, îi amintim pe: Ion Mihai Pop - cercetător în domeniul biodiversității; Gabriel Hânceanu - sociolog; Mihai Petrovici - fizician; Corina Ițcuș - cercetător antarctic;
*voturile semnificative asumate în cadrul comisiilor, în condițiile unei participări de 100% la ședințele comisiilor din care face parte, ocazie cu care a susținut amendamente, puncte de vedere și poziționări individuale și/sau de grup;
*cele 18 întâlniri cu cetățenii de pe întreg teritoriul județului Bihor la care a participat în cele două zile/săptămână dedicate activității în circumscripție; organizarea acestor întâlniri a avut drept scop atât consolidarea colaborării cu aleșii locali (primari, consilieri locali) ai PNL din cele 30 de UAT-uri din partea de Nord a județului Bihor, în vederea sprijinirii, și pe cale parlamentară, a proiectelor lor de dezvoltare locală, cât și participarea la conferințele de alegeri la nivelul mai multor organizații ale PNL Bihor;
*demersurile de consolidare a relației cu cetățenii județului Bihor, inclusiv prin intermediul cabinetului parlamentar din Oradea, str. General Magheru nr. 7, al cărui program și mod de funcționare au fost ajustate astfel încât să garanteze atât un orar cât mai incluziv pentru toate categoriile de cetățeni, cât și posibilitatea de programare online la audiențe, care poate fi făcută pe pagina hatos.ro.
În ceea ce privește următoarea sesiune parlamentară, senatorul Adrian Hatos și-a stabilit, ca priorități: continuarea activității de legiferare în interesul educației și cercetării din România; continuarea și intensificarea promovării cercetării științifice românești; intensificarea comunicării cu cetățenii județului și de a contribui la dezvoltarea României și a județului Bihor. "Având în vedere necesitatea adaptării cadrului legislativ existent în domeniul educației și cercetării la noile realități, între care digitalizarea sistemului de învățământ, nevoia unor măsuri susținute în vederea prevenirii abandonului școlar, sprijinirea institutelor de cercetare pentru ca acestea să devină competitive, precum și revitalizarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare, mă voi implica în legiferarea educației și cercetării din România. Modernizarea educației este un deziderat pe care ar trebui să ni-l asumăm cu toții, noi, parlamentarii, în primul rând, fructificând oportunitatea de reformă prin implicarea tuturor actorilor sociali și contribuind la operaționalizarea proiectului România Educată al președintelui României, astfel încât România Educată să se resimtă în fiecare sală de clasă. Totodată, cunosc realitățile din cercetarea științifică în România, dar și dificultățile cu care se confruntă cercetătorii români, motiv pentru care îmi propun să intensific promovarea activității acestora, indiferent de domeniul în care ei contribuie; voi susține alocarea corespunzătoare a unui procent important din PIB dedicat cercetării, purtând negocieri cu guvernanții și aducând argumente în dezbaterea publică. Voi continua să creez, prin nou înființata Comisie pentru știință, inovare și tehnologie, oportunități pentru ca vocea cercetătorilor să fie auzită, iar această resursă umană indispensabilă a României să nu se piardă. Cercetătorii trebuie să devină parte recunoscută a procesului decizional, la toate nivelurile, cu atât mai mult în cadrul comisiei care legiferează domeniul lor de activitate", a declarat senatorul Adrian Hatos.
Raportul de activitate al senatorului PNL Adrian Hatos poate fi accesat la următorul link: https://hatos.ro/articol/raport-asupra-activitatii-din-primele-7-luni-de-mandat.
Biroul parlamentar al senatorului Adrian Hatos

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:58:22 Ora de vară a Europei de Est