Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Raportul de activitate al senatorului PNL Adrian Hatos, la finalul primei sesiuni parlamentare

26 august 2021,


Raportul de activitate al senatorului PNL Adrian Hatos, la finalul primei sesiuni parlamentare
La încheierea primei sesiuni parlamentare, senatorul PNL de Bihor Adrian Hatos și-a prezentat principalele direcții ale activității desfășurate pe parcursul primelor șapte luni de mandat (ianuarie - iulie 2021).

Prin intermediul celor 9 capitole ale raportului de activitate, care însumează 22 de pagini, senatorul PNL Adrian Hatos - Președinte al Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie și membru al Comisiei de Învățământ, Tineret și Sport - și-a expus, sintetic:

*legile inițiate, fiind inițiator sau co-inițiator a 12 propuneri legislative, dintre care majoritatea vizează îmbunătățirea serviciilor publice, întărirea contractului social stat - cetățean, respectiv creșterea calității în educație; în acest sens, menționăm Calendarul național de activități și evenimente pentru popularizarea științei și propunerea legislativă privind desfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;

*modul în care a exercitat controlul parlamentar, prin adresarea de întrebări și interpelări guvernanților, în vederea identificării planurilor acestor asupra unor probleme determinate, care i-au fost semnalate de către cetățeni; în acest sens, a adresat 9 întrebări miniștrilor, pe subiecte ce au vizat: Creșterea cuantumului burselor acordate studenților bursieri ai statului român - etnici români din țările învecinate, etnici români cu domiciliul stabil în străinătate și cetățeni străini, care urmează programele de studii de licență, masterat și doctorat în cadrul unităților și instituțiilor de învățământ de stat din România; Valoarea de înlocuire pe metru pătrat și metoda de calcul a A.N.L. pentru stabilirea prețului de vânzare al locuințelor A.N.L. pentru tineri, inițial închiriate; Implementarea Programului "Cornul și laptele" în comunitățile locale din România, în contextul pandemiei; Îndreptățire privind alocarea, de la bugetul de stat și de la bugetul local, a sumelor bănești pentru acordarea burselor școlare, către Liceul "Don Orione" din Oradea; Implementarea proiectelor finanțate din fondurile europene aferente politicii de coeziune, din exercițiul financiar 2014-2020, destinate sectorului educațional; sau privind Implicarea Ministerului Tineretului și Sportului în creșterea gradului de alfabetizare științifică a tinerilor;

*temele celor 7 declarații politice susținute, care au avut drept scop primordial prioritizarea, pe agenda politică, a unor probleme stringente din sfera educației și cercetării, dar nu numai, în vederea soluționării acestora de către entitățile competente; dintre temele abordate, amintim: Datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public - un mijloc pentru stimularea inovării și a dezvoltării economice; Revenirea la normalitate în educație - între reforme necesare și responsabilitate prin vaccinare; Necesitatea realizării demersurilor pentru includerea Laserului de la Măgurele (ELI-NP) în ELI-ERIC; Promovarea științei în rândul elevilor - o necesitate pentru a pregăti cetățeni activi și competitivi; sau Intensificarea, cu celeritate, a eforturilor tuturor actorilor relevanți în ceea ce privește domeniul cercetării și inovării;

*punctele de vedere exprimate cu ocazia participării la cele 20 de dezbateri pe teme de educație și cercetare, dintre care 10 în context parlamentar; dintre aceste dezbateri, amintim: dezbaterea intitulată "Cum revitalizăm sistemul românesc de cercetare?", organizată de Comisia pentru Știință, Inovare și Tehnologie a Senatului României, 13 mai 2021; vizita la Institutul de Fizică Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) - sesiune de discuții cu cercetătorii din cadrul institutului, organizată de Comisia de Știință, Inovare și Tehnologie a Senatului României, 28 iunie 2021; sau participarea la dezbaterea privind raportul final al proiectului prezidențial „România Educată", organizată de Administrația Prezidențială, 6 iulie 2021;

*link-urile la dialogurile săptămânale realizate cu cercetătorii români din diverse domenii, derulate în cadrul inițiativei „Dialoguri cu cercetătorii români"; această inițiativă s-a născut din dorința profesorului universitar Adrian Hatos de a promova atât activitatea cercetătorilor români, cât și activitatea Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie pe care o prezidează în Senatul României; dintre cercetătorii invitați, până în acest moment, îi amintim pe: Ion Mihai Pop - cercetător în domeniul biodiversității; Gabriel Hânceanu - sociolog; Mihai Petrovici - fizician; Corina Ițcuș - cercetător antarctic;

*voturile semnificative asumate în cadrul comisiilor, în condițiile unei participări de 100% la ședințele comisiilor din care face parte, ocazie cu care a susținut amendamente, puncte de vedere și poziționări individuale și/sau de grup;

*cele 18 întâlniri cu cetățenii de pe întreg teritoriul județului Bihor la care a participat în cele două zile/săptămână dedicate activității în circumscripție; organizarea acestor întâlniri a avut drept scop atât consolidarea colaborării cu aleșii locali (primari, consilieri locali) ai PNL din cele 30 de UAT-uri din partea de Nord a județului Bihor, în vederea sprijinirii, și pe cale parlamentară, a proiectelor lor de dezvoltare locală, cât și participarea la conferințele de alegeri la nivelul mai multor organizații ale PNL Bihor;

*demersurile de consolidare a relației cu cetățenii județului Bihor, inclusiv prin intermediul cabinetului parlamentar din Oradea, str. General Magheru nr. 7, al cărui program și mod de funcționare au fost ajustate astfel încât să garanteze atât un orar cât mai incluziv pentru toate categoriile de cetățeni, cât și posibilitatea de programare online la audiențe, care poate fi făcută pe pagina hatos.ro.

În ceea ce privește următoarea sesiune parlamentară, senatorul Adrian Hatos și-a stabilit, ca priorități: continuarea activității de legiferare în interesul educației și cercetării din România; continuarea și intensificarea promovării cercetării științifice românești; intensificarea comunicării cu cetățenii județului și de a contribui la dezvoltarea României și a județului Bihor. "Având în vedere necesitatea adaptării cadrului legislativ existent în domeniul educației și cercetării la noile realități, între care digitalizarea sistemului de învățământ, nevoia unor măsuri susținute în vederea prevenirii abandonului școlar, sprijinirea institutelor de cercetare pentru ca acestea să devină competitive, precum și revitalizarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare, mă voi implica în legiferarea educației și cercetării din România. Modernizarea educației este un deziderat pe care ar trebui să ni-l asumăm cu toții, noi, parlamentarii, în primul rând, fructificând oportunitatea de reformă prin implicarea tuturor actorilor sociali și contribuind la operaționalizarea proiectului România Educată al președintelui României, astfel încât România Educată să se resimtă în fiecare sală de clasă. Totodată, cunosc realitățile din cercetarea științifică în România, dar și dificultățile cu care se confruntă cercetătorii români, motiv pentru care îmi propun să intensific promovarea activității acestora, indiferent de domeniul în care ei contribuie; voi susține alocarea corespunzătoare a unui procent important din PIB dedicat cercetării, purtând negocieri cu guvernanții și aducând argumente în dezbaterea publică. Voi continua să creez, prin nou înființata Comisie pentru știință, inovare și tehnologie, oportunități pentru ca vocea cercetătorilor să fie auzită, iar această resursă umană indispensabilă a României să nu se piardă. Cercetătorii trebuie să devină parte recunoscută a procesului decizional, la toate nivelurile, cu atât mai mult în cadrul comisiei care legiferează domeniul lor de activitate", a declarat senatorul Adrian Hatos.

Raportul de activitate al senatorului PNL Adrian Hatos poate fi accesat la următorul link: https://hatos.ro/articol/raport-asupra-activitatii-din-primele-7-luni-de-mandat.

Biroul parlamentar al senatorului Adrian Hatos

Trimite email

marți, 22 septembrie 2026 la 03:31:10 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.