Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Raportul de activitate al senatorului PNL Adrian Hatos, la finalul primei sesiuni parlamentare

26 august 2021,

Raportul de activitate al senatorului PNL Adrian Hatos, la finalul primei sesiuni parlamentare

La încheierea primei sesiuni parlamentare, senatorul PNL de Bihor Adrian Hatos și-a prezentat principalele direcții ale activității desfășurate pe parcursul primelor șapte luni de mandat (ianuarie - iulie 2021).

Prin intermediul celor 9 capitole ale raportului de activitate, care însumează 22 de pagini, senatorul PNL Adrian Hatos - Președinte al Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie și membru al Comisiei de Învățământ, Tineret și Sport - și-a expus, sintetic:
*legile inițiate, fiind inițiator sau co-inițiator a 12 propuneri legislative, dintre care majoritatea vizează îmbunătățirea serviciilor publice, întărirea contractului social stat - cetățean, respectiv creșterea calității în educație; în acest sens, menționăm Calendarul național de activități și evenimente pentru popularizarea științei și propunerea legislativă privind desfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;
*modul în care a exercitat controlul parlamentar, prin adresarea de întrebări și interpelări guvernanților, în vederea identificării planurilor acestor asupra unor probleme determinate, care i-au fost semnalate de către cetățeni; în acest sens, a adresat 9 întrebări miniștrilor, pe subiecte ce au vizat: Creșterea cuantumului burselor acordate studenților bursieri ai statului român - etnici români din țările învecinate, etnici români cu domiciliul stabil în străinătate și cetățeni străini, care urmează programele de studii de licență, masterat și doctorat în cadrul unităților și instituțiilor de învățământ de stat din România; Valoarea de înlocuire pe metru pătrat și metoda de calcul a A.N.L. pentru stabilirea prețului de vânzare al locuințelor A.N.L. pentru tineri, inițial închiriate; Implementarea Programului "Cornul și laptele" în comunitățile locale din România, în contextul pandemiei; Îndreptățire privind alocarea, de la bugetul de stat și de la bugetul local, a sumelor bănești pentru acordarea burselor școlare, către Liceul "Don Orione" din Oradea; Implementarea proiectelor finanțate din fondurile europene aferente politicii de coeziune, din exercițiul financiar 2014-2020, destinate sectorului educațional; sau privind Implicarea Ministerului Tineretului și Sportului în creșterea gradului de alfabetizare științifică a tinerilor;
*temele celor 7 declarații politice susținute, care au avut drept scop primordial prioritizarea, pe agenda politică, a unor probleme stringente din sfera educației și cercetării, dar nu numai, în vederea soluționării acestora de către entitățile competente; dintre temele abordate, amintim: Datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public - un mijloc pentru stimularea inovării și a dezvoltării economice; Revenirea la normalitate în educație - între reforme necesare și responsabilitate prin vaccinare; Necesitatea realizării demersurilor pentru includerea Laserului de la Măgurele (ELI-NP) în ELI-ERIC; Promovarea științei în rândul elevilor - o necesitate pentru a pregăti cetățeni activi și competitivi; sau Intensificarea, cu celeritate, a eforturilor tuturor actorilor relevanți în ceea ce privește domeniul cercetării și inovării;
*punctele de vedere exprimate cu ocazia participării la cele 20 de dezbateri pe teme de educație și cercetare, dintre care 10 în context parlamentar; dintre aceste dezbateri, amintim: dezbaterea intitulată "Cum revitalizăm sistemul românesc de cercetare?", organizată de Comisia pentru Știință, Inovare și Tehnologie a Senatului României, 13 mai 2021; vizita la Institutul de Fizică Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) - sesiune de discuții cu cercetătorii din cadrul institutului, organizată de Comisia de Știință, Inovare și Tehnologie a Senatului României, 28 iunie 2021; sau participarea la dezbaterea privind raportul final al proiectului prezidențial „România Educată", organizată de Administrația Prezidențială, 6 iulie 2021;
*link-urile la dialogurile săptămânale realizate cu cercetătorii români din diverse domenii, derulate în cadrul inițiativei „Dialoguri cu cercetătorii români"; această inițiativă s-a născut din dorința profesorului universitar Adrian Hatos de a promova atât activitatea cercetătorilor români, cât și activitatea Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie pe care o prezidează în Senatul României; dintre cercetătorii invitați, până în acest moment, îi amintim pe: Ion Mihai Pop - cercetător în domeniul biodiversității; Gabriel Hânceanu - sociolog; Mihai Petrovici - fizician; Corina Ițcuș - cercetător antarctic;
*voturile semnificative asumate în cadrul comisiilor, în condițiile unei participări de 100% la ședințele comisiilor din care face parte, ocazie cu care a susținut amendamente, puncte de vedere și poziționări individuale și/sau de grup;
*cele 18 întâlniri cu cetățenii de pe întreg teritoriul județului Bihor la care a participat în cele două zile/săptămână dedicate activității în circumscripție; organizarea acestor întâlniri a avut drept scop atât consolidarea colaborării cu aleșii locali (primari, consilieri locali) ai PNL din cele 30 de UAT-uri din partea de Nord a județului Bihor, în vederea sprijinirii, și pe cale parlamentară, a proiectelor lor de dezvoltare locală, cât și participarea la conferințele de alegeri la nivelul mai multor organizații ale PNL Bihor;
*demersurile de consolidare a relației cu cetățenii județului Bihor, inclusiv prin intermediul cabinetului parlamentar din Oradea, str. General Magheru nr. 7, al cărui program și mod de funcționare au fost ajustate astfel încât să garanteze atât un orar cât mai incluziv pentru toate categoriile de cetățeni, cât și posibilitatea de programare online la audiențe, care poate fi făcută pe pagina hatos.ro.
În ceea ce privește următoarea sesiune parlamentară, senatorul Adrian Hatos și-a stabilit, ca priorități: continuarea activității de legiferare în interesul educației și cercetării din România; continuarea și intensificarea promovării cercetării științifice românești; intensificarea comunicării cu cetățenii județului și de a contribui la dezvoltarea României și a județului Bihor. "Având în vedere necesitatea adaptării cadrului legislativ existent în domeniul educației și cercetării la noile realități, între care digitalizarea sistemului de învățământ, nevoia unor măsuri susținute în vederea prevenirii abandonului școlar, sprijinirea institutelor de cercetare pentru ca acestea să devină competitive, precum și revitalizarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare, mă voi implica în legiferarea educației și cercetării din România. Modernizarea educației este un deziderat pe care ar trebui să ni-l asumăm cu toții, noi, parlamentarii, în primul rând, fructificând oportunitatea de reformă prin implicarea tuturor actorilor sociali și contribuind la operaționalizarea proiectului România Educată al președintelui României, astfel încât România Educată să se resimtă în fiecare sală de clasă. Totodată, cunosc realitățile din cercetarea științifică în România, dar și dificultățile cu care se confruntă cercetătorii români, motiv pentru care îmi propun să intensific promovarea activității acestora, indiferent de domeniul în care ei contribuie; voi susține alocarea corespunzătoare a unui procent important din PIB dedicat cercetării, purtând negocieri cu guvernanții și aducând argumente în dezbaterea publică. Voi continua să creez, prin nou înființata Comisie pentru știință, inovare și tehnologie, oportunități pentru ca vocea cercetătorilor să fie auzită, iar această resursă umană indispensabilă a României să nu se piardă. Cercetătorii trebuie să devină parte recunoscută a procesului decizional, la toate nivelurile, cu atât mai mult în cadrul comisiei care legiferează domeniul lor de activitate", a declarat senatorul Adrian Hatos.
Raportul de activitate al senatorului PNL Adrian Hatos poate fi accesat la următorul link: https://hatos.ro/articol/raport-asupra-activitatii-din-primele-7-luni-de-mandat.
Biroul parlamentar al senatorului Adrian Hatos

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:29:00 Ora standard a Europei de Est