Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

O studentă la Pedagogie a organizat un „comitet de primire” pentru studenții străini care vin să învețe la Universitatea din Oradea

Erasmus și prietenii săi

O studentă la Pedagogie a organizat un „comitet de primire” pentru studenții străini care vin să învețe la Universitatea din Oradea

Studentă, în anul II, la Pedagogia învățământului primar și preșcolar, Isabela Morar, s-a gândit cum le-ar putea face viața mai ușoară studenților Erasmus care vin la Universitatea din Oradea.

Așa s-a născut programul „Buddy Student", o inițiativă destinată bursierilor străini și nu numai.
„Am realizat că cei mai mulți dintre studenții străini își doresc să se integreze în comunitatea locală, să-i cunoască pe orădeni, să se apropie cât mai mult de colegii lor de la universitate. Apoi m-am gândit că pot să fac ceva pentru asta", spune Isabela. Așa a luat ființă nucleul proiectului „Buddy Student", de la Universitatea din Oradea. Prin activități, pe care le desfășoară împreună: excursii, seri culturale, vizite la muzee locale, mese organizate de gazde sau de studenții străini, petreceri și chiar întâlniri în familie sau oferindu-le ajutor concret în a-și găsi chirie, la cumpărături ori cu tot felul de sfaturi practice, voluntarii „Buddy Student" își ajută colegii din străinătate să se acomodeze cu orașul care îi găzduiește temporar.
În plus, „Programul are un impact benefic și asupra colegilor noștri. Astfel ei au ocazia să își dezvolte abilitățile de comunicare în limba engleză, în mod practic, și să intre în contact cu diverse culturi", explică Isabela. Ea spune că inițiativa ei oferă studenților orădeni posibilitatea de a cunoaște colegi, de aici de la Universitatea din Oradea, dar care învață la alte facultăți, colegi pe care, în alte condiții, probabil nu i-ar întâlni.
Proiectul „Buddy Student" a prins contur în primăvară, iar echipa de coordonare, din care mai fac parte: Simina Gruie, Adriana Petruț, Eduard Lucaci și Gabriel Andreca, lucrează de efectiv de două luni de zile. În acest timp, în program s-au înscris deja 38 de studenți orădeni și 60 de studenți străini. „Noi credem că, pentru a te acomoda și a te simți bine într-un oraș străin, e important să ai pe cine întreba: unde e autogara, de unde poți să obții anumite hârtii, unde găsești un restaurant bun. Altfel spus, să ai o legătură mai personală cu cineva, alta decât persoana de contact de la Biroul de Relații Internaționale al universității. Pe scurt, un «buddy» este un prieten, un student, care își ajută colegii să se integreze în Oradea", explică Isabela.
Studenții orădeni fac asta dezinteresat. „Implicarea în acest program nu înseamnă reciprocitatea serviciilor, nici, în mod necesar, accesul la o bursă «Erasmus». Însă, este la fel de adevărat că mulți dintre colegii noștri, care au fost implicați în programe legate de prezența studenților Erasmus la Universitatea din Oradea și-au dorit și, apoi, au ajuns, la rândul lor, să beneficieze de aceste burse. Acum ne concentrăm să facem treabă bună la nivel local și să ne extindem rețeaua de «prieteni» la nivel național și internațional". Așa se face că „Erasmus BuddyProgramme" a și devenit parte a proiectului european „Erasmus Orientation Programme". „Acționăm punctual, pe nevoi și feedback. Vrem să ne asigurăm că ceea ce facem este util și interesant pentru studenții Erasmus sosiți la Oradea, dar și pentru cei din Universitate care vor să se implice". Isabela și-a propus ca, pentru început, să pregătească, împreună cu colegii ei, una-două activități, pe lună, evenimente la care să invite cât mai mulți bursieri Erasmus și studenți orădeni.
Bazându-se pe experiența acumulată în mai multe proiecte derulate anterior cu studenți străini, Isabela este convinsă că proiectul „Buddy Student" are potențial, că poate fi extins în alte universități și ar putea fi deschis chiar și pentru alți studenți, străini sau români, care vin la Oradea din alte județe. De aceea, „Prietenii lui Erasmus" din Oradea caută voluntari și sunt deschiși pentru  parteneriate cu grupuri similare din România sau din alte țări.
 
Felicitări, Isabela!
Ideile tale sunt deosebit de realiste și de folositoare!
Cu siguranță, vor prinde viață și vor fi îmbrățișate de tot mai mulți studenți, dar nu numai...
Prietenii lui Erasmus devin astfel prietenii orădenilor și ai României, iar imaginea noastră și a țării se schimbă în bine!
Mulțumim, Isabela!
(OviDan)

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:57:20 Ora de vară a Europei de Est