Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 10 (131), din oct.2021

Astăzi, vom face vorbire despre

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 10 (131), din oct.2021

Deoarece nu avem editorial, după cum aflăm chiar din titlu, să intrăm în miezul problemelor.

Ce putem lectura în numărul pe luna octombrie: Horia Bădescu: Diavolul locuieşte în Silicon Valley (Atotputernicul algoritm); Acad. Ioan ­Aurel Pop: Inclusion cu forţa; Irinel Popescu: Cercetarea medicală românească: probleme şi soluţii (I); Marian Nencescu: Naţionalism şi revizionism, în preajma Primului Război; Mihaela Malea Stroe: Câteva stereotipii postdecembriste; Gen. Ionel Dumitrescu: Patriarhul Justinian Marina, aşa cum l-­am cunoscut; Tudor Nedelcea: Neacşu din Câmpulung; Sterian Pricope: Golgota lui Tudor Vladimirescu; Octav Calleya: Sergiu Celibidache; Ana Olos: Demetru la Bârlad; Mihai Posada: În drum spre Emaus, cu poveţele Părintelui Necula.
,,Inclusion cu forţa"
Poate sunteți curioși ce scrie distinsul nostru academician Ioan­ Aurel Pop în articolul ,,Inclusion cu forţa". Cică ,,Un prieten vechi, încă profesor la o universitate americană de prestigiu, îmi spune că în instituţia lui s-­au introdus anumite cursuri obligatorii pentru profesori, pe lângă cele cvasi-­facultative pentru studenţi. Să mă explic: 70-­80 de cadre didactice din departament/facultate se strâng săptămânal într-­un amfiteatru, unde li se predă o materie numită Inclusion, pe româneşte „Includere". În cadrul acestor cursuri, lectori foarte bine instruiţi, de regulă şi foarte tineri, vin cu toată dotarea modernă necesară şi ţin teoria „corectitudinii politice". De exemplu, într­-o prelegere recentă, li s-­a vorbit „studenţilor" - unii „studenţi" fiind profesori plini, în vârstă de 60­-70 de ani - despre panourile de afişaj (reclamă) de pe marginea autostrăzilor şi drumurilor în general, cu imagini ilustrative. Un astfel de panou uriaş arăta două mâini expresive, care ţineau un nou­-născut; „profesorul" a teoretizat simbolul cuprins în acea reprezentare şi a impus ca, dacă mâinile sunt albe, atunci pruncul este obligatoriu să fie negru sau ca, dacă mâinile sunt negre, atunci mica făptură trebuie să fie galbenă şi aşa mai departe..."
Cercetarea medicală...
Setea omului de cunoaştere şi dorinţa de a descifra mecanismele după care funcţionează Universul au dus la marile progrese care au creat civilizaţia de astăzi. Cercetarea contribuie la îmbogăţirea cunoaşterii, dar are şi efecte imediate asupra creşterii economice şi bunăstării generale a societăţii. În ţările dezvoltate, cercetarea constituie o prioritate atât a guvernului, cât şi a societăţii, în ansamblu.
Finanţarea cercetării a fost recunoscută oficial de către OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) drept „investiţie de capital", iar CDI (cercetarea­-dezvoltarea şi inovarea) este considerată factor de creştere economică. Cercetarea medicală este astăzi unul dintre domeniile cele mai dinamice. Comitetul de experţi (High Level Experts Group) desemnat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice [1] remarca faptul că, în prezent, „...domeniul biomedical se caracterizează prin una din cele mai mari rate de publicare şi de citare între domeniile ştiinţei". [2]
Multă vreme neglijată şi aflată oarecum în umbra practicii medicale şi a învăţământului, cercetarea medicală a ajuns astăzi să ocupe un loc de prim ­plan, iar pandemia Covid­-19 nu a făcut decât să-­i întărească rolul şi importanţa: de la structura virusului, la modul de răspândire a bolii, la mijlocele de prevenţie şi de tratament şi, în final, la descoperirea vaccinurilor anti SARS-­CoV-­2, marile aşteptări şi speranţe au fost legate de cercetare. Deşi nu a beneficiat niciodată de condiţii cu adevărat favorabile, cercetarea medicală românească a adus, de­-a lungul timpului, contribuţii importante la progresul medicinii. Câţiva savanţi români au fost chiar aproape de Premiul Nobel. Până la urmă, unul dintre ei l-­a şi obţinut (George Emil Palade, în 1974, „pentru descoperiri privind organizarea funcţională a celulei, ce au avut un rol esenţial în dezvoltarea biologiei celulare moderne")...
Citiți în liniște și în voie la adresa cunoscută...www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:15:00 Ora standard a Europei de Est