Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 10 (131), din oct.2021

Astăzi, vom face vorbire despre

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 10 (131), din oct.2021

Deoarece nu avem editorial, după cum aflăm chiar din titlu, să intrăm în miezul problemelor.

Ce putem lectura în numărul pe luna octombrie: Horia Bădescu: Diavolul locuieşte în Silicon Valley (Atotputernicul algoritm); Acad. Ioan ­Aurel Pop: Inclusion cu forţa; Irinel Popescu: Cercetarea medicală românească: probleme şi soluţii (I); Marian Nencescu: Naţionalism şi revizionism, în preajma Primului Război; Mihaela Malea Stroe: Câteva stereotipii postdecembriste; Gen. Ionel Dumitrescu: Patriarhul Justinian Marina, aşa cum l-­am cunoscut; Tudor Nedelcea: Neacşu din Câmpulung; Sterian Pricope: Golgota lui Tudor Vladimirescu; Octav Calleya: Sergiu Celibidache; Ana Olos: Demetru la Bârlad; Mihai Posada: În drum spre Emaus, cu poveţele Părintelui Necula.
,,Inclusion cu forţa"
Poate sunteți curioși ce scrie distinsul nostru academician Ioan­ Aurel Pop în articolul ,,Inclusion cu forţa". Cică ,,Un prieten vechi, încă profesor la o universitate americană de prestigiu, îmi spune că în instituţia lui s-­au introdus anumite cursuri obligatorii pentru profesori, pe lângă cele cvasi-­facultative pentru studenţi. Să mă explic: 70-­80 de cadre didactice din departament/facultate se strâng săptămânal într-­un amfiteatru, unde li se predă o materie numită Inclusion, pe româneşte „Includere". În cadrul acestor cursuri, lectori foarte bine instruiţi, de regulă şi foarte tineri, vin cu toată dotarea modernă necesară şi ţin teoria „corectitudinii politice". De exemplu, într­-o prelegere recentă, li s-­a vorbit „studenţilor" - unii „studenţi" fiind profesori plini, în vârstă de 60­-70 de ani - despre panourile de afişaj (reclamă) de pe marginea autostrăzilor şi drumurilor în general, cu imagini ilustrative. Un astfel de panou uriaş arăta două mâini expresive, care ţineau un nou­-născut; „profesorul" a teoretizat simbolul cuprins în acea reprezentare şi a impus ca, dacă mâinile sunt albe, atunci pruncul este obligatoriu să fie negru sau ca, dacă mâinile sunt negre, atunci mica făptură trebuie să fie galbenă şi aşa mai departe..."
Cercetarea medicală...
Setea omului de cunoaştere şi dorinţa de a descifra mecanismele după care funcţionează Universul au dus la marile progrese care au creat civilizaţia de astăzi. Cercetarea contribuie la îmbogăţirea cunoaşterii, dar are şi efecte imediate asupra creşterii economice şi bunăstării generale a societăţii. În ţările dezvoltate, cercetarea constituie o prioritate atât a guvernului, cât şi a societăţii, în ansamblu.
Finanţarea cercetării a fost recunoscută oficial de către OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) drept „investiţie de capital", iar CDI (cercetarea­-dezvoltarea şi inovarea) este considerată factor de creştere economică. Cercetarea medicală este astăzi unul dintre domeniile cele mai dinamice. Comitetul de experţi (High Level Experts Group) desemnat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice [1] remarca faptul că, în prezent, „...domeniul biomedical se caracterizează prin una din cele mai mari rate de publicare şi de citare între domeniile ştiinţei". [2]
Multă vreme neglijată şi aflată oarecum în umbra practicii medicale şi a învăţământului, cercetarea medicală a ajuns astăzi să ocupe un loc de prim ­plan, iar pandemia Covid­-19 nu a făcut decât să-­i întărească rolul şi importanţa: de la structura virusului, la modul de răspândire a bolii, la mijlocele de prevenţie şi de tratament şi, în final, la descoperirea vaccinurilor anti SARS-­CoV-­2, marile aşteptări şi speranţe au fost legate de cercetare. Deşi nu a beneficiat niciodată de condiţii cu adevărat favorabile, cercetarea medicală românească a adus, de­-a lungul timpului, contribuţii importante la progresul medicinii. Câţiva savanţi români au fost chiar aproape de Premiul Nobel. Până la urmă, unul dintre ei l-­a şi obţinut (George Emil Palade, în 1974, „pentru descoperiri privind organizarea funcţională a celulei, ce au avut un rol esenţial în dezvoltarea biologiei celulare moderne")...
Citiți în liniște și în voie la adresa cunoscută...www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 10 iunie 2026 la 21:06:35 Ora de vară a Europei de Est