Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 10 (131), din oct.2021

Astăzi, vom face vorbire despre

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 10 (131), din oct.2021

Deoarece nu avem editorial, după cum aflăm chiar din titlu, să intrăm în miezul problemelor.

Ce putem lectura în numărul pe luna octombrie: Horia Bădescu: Diavolul locuieşte în Silicon Valley (Atotputernicul algoritm); Acad. Ioan ­Aurel Pop: Inclusion cu forţa; Irinel Popescu: Cercetarea medicală românească: probleme şi soluţii (I); Marian Nencescu: Naţionalism şi revizionism, în preajma Primului Război; Mihaela Malea Stroe: Câteva stereotipii postdecembriste; Gen. Ionel Dumitrescu: Patriarhul Justinian Marina, aşa cum l-­am cunoscut; Tudor Nedelcea: Neacşu din Câmpulung; Sterian Pricope: Golgota lui Tudor Vladimirescu; Octav Calleya: Sergiu Celibidache; Ana Olos: Demetru la Bârlad; Mihai Posada: În drum spre Emaus, cu poveţele Părintelui Necula.
,,Inclusion cu forţa"
Poate sunteți curioși ce scrie distinsul nostru academician Ioan­ Aurel Pop în articolul ,,Inclusion cu forţa". Cică ,,Un prieten vechi, încă profesor la o universitate americană de prestigiu, îmi spune că în instituţia lui s-­au introdus anumite cursuri obligatorii pentru profesori, pe lângă cele cvasi-­facultative pentru studenţi. Să mă explic: 70-­80 de cadre didactice din departament/facultate se strâng săptămânal într-­un amfiteatru, unde li se predă o materie numită Inclusion, pe româneşte „Includere". În cadrul acestor cursuri, lectori foarte bine instruiţi, de regulă şi foarte tineri, vin cu toată dotarea modernă necesară şi ţin teoria „corectitudinii politice". De exemplu, într­-o prelegere recentă, li s-­a vorbit „studenţilor" - unii „studenţi" fiind profesori plini, în vârstă de 60­-70 de ani - despre panourile de afişaj (reclamă) de pe marginea autostrăzilor şi drumurilor în general, cu imagini ilustrative. Un astfel de panou uriaş arăta două mâini expresive, care ţineau un nou­-născut; „profesorul" a teoretizat simbolul cuprins în acea reprezentare şi a impus ca, dacă mâinile sunt albe, atunci pruncul este obligatoriu să fie negru sau ca, dacă mâinile sunt negre, atunci mica făptură trebuie să fie galbenă şi aşa mai departe..."
Cercetarea medicală...
Setea omului de cunoaştere şi dorinţa de a descifra mecanismele după care funcţionează Universul au dus la marile progrese care au creat civilizaţia de astăzi. Cercetarea contribuie la îmbogăţirea cunoaşterii, dar are şi efecte imediate asupra creşterii economice şi bunăstării generale a societăţii. În ţările dezvoltate, cercetarea constituie o prioritate atât a guvernului, cât şi a societăţii, în ansamblu.
Finanţarea cercetării a fost recunoscută oficial de către OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) drept „investiţie de capital", iar CDI (cercetarea­-dezvoltarea şi inovarea) este considerată factor de creştere economică. Cercetarea medicală este astăzi unul dintre domeniile cele mai dinamice. Comitetul de experţi (High Level Experts Group) desemnat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice [1] remarca faptul că, în prezent, „...domeniul biomedical se caracterizează prin una din cele mai mari rate de publicare şi de citare între domeniile ştiinţei". [2]
Multă vreme neglijată şi aflată oarecum în umbra practicii medicale şi a învăţământului, cercetarea medicală a ajuns astăzi să ocupe un loc de prim ­plan, iar pandemia Covid­-19 nu a făcut decât să-­i întărească rolul şi importanţa: de la structura virusului, la modul de răspândire a bolii, la mijlocele de prevenţie şi de tratament şi, în final, la descoperirea vaccinurilor anti SARS-­CoV-­2, marile aşteptări şi speranţe au fost legate de cercetare. Deşi nu a beneficiat niciodată de condiţii cu adevărat favorabile, cercetarea medicală românească a adus, de­-a lungul timpului, contribuţii importante la progresul medicinii. Câţiva savanţi români au fost chiar aproape de Premiul Nobel. Până la urmă, unul dintre ei l-­a şi obţinut (George Emil Palade, în 1974, „pentru descoperiri privind organizarea funcţională a celulei, ce au avut un rol esenţial în dezvoltarea biologiei celulare moderne")...
Citiți în liniște și în voie la adresa cunoscută...www.curteadelaarges.ro
Ovidiu Dan

Trimite email
vineri, 18 septembrie 2026 la 00:19:45 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

K-POP All Stars

K-POP All Stars, la Bucureşti
 la Arenele Romane,
marți, 22 septembrie 2026, la ora 19.00,
acces de la 18.00