Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Festivalul Național de Teatru, ediția a 31-a

6 - 14 noiembrie 2021

Festivalul Național de Teatru, ediția a 31-a

Cea de-a 31-a ediție a Festivalului Național de Teatru se va desfășura în perioada 06 - 14 noiembrie 2021, în format online, din cauza restricțiilor impuse de pandemie.

Criticii Oana Cristea Grigorescu, Cristina Rusiecki și Claudiu Groza, selecționeri și directori artistici ai prezentei ediții, au anunțat lista spectacolelor participante în FNT 2021.
Conceptul din acest an este „Creația. Recreația. Re-creația",care subsumează și secțiunile FNT.
Celor 38 de spectacole selectate din țară li se vor adăuga instalații performative, instalații vizuale, producții din străinătate, precum și evenimente conexe.
Iată câteva din argumentele selecționerilor privind criteriile și alegerile făcute, în conjunctura dată de situația atipică în care s-a desfășurat activitatea teatrală din România în ultimul timp:
Oana Cristea Grigorescu:
În urma stagiunii pandemice 2020/21, imprevizibilă și frustrantă pentru artiști și public deopotrivă, am căutat să citim în spectacolele produse în acest răstimp noi moduri de funcționare a teatrului, de reorganizare adaptabilă și suplă a creației, capabilă să reziste restricțiilor impuse de valurile pandemiei. Am visat o ediție FNT față în față, am sperat că libertatea verii va dura dincolo de luna septembrie, dar ne-am supus noilor restricții și am restrâns sărbătoarea FNT online, convinși de importanța existenței și continuității Festivalului. Ne-am forțat imaginația să născocească un alt fel de festival național, delocalizat în țară, în care dimensiunea virtuală se conjugă cu cea geografică, peste tot acolo unde teatrele vor putea juca cu public în perioada 06 - 14 noiembrie. Invităm teatrele selectate în FNT să programeze la sediu spectacolul selectat și să îl joace sub sigla FNT. Formatul online al festivalului va fi, astfel, extins fizic în teatrele din orașele care pot primi spectatori, iar atributul național al FNT va deveni o realitate geografică.
Am selectat conform regulamentului doar spectacole cu premiera în stagiunea 2020 - 2021, neașteptat de productivă (poate și pentru că o parte din premiere au finalizat abia în stagiunea repertoriată spectacolele amânate din perioada martie-iulie 2020). Am evaluat, așadar, nu doar productivitatea, ci și diversitatea stilistică și a soluțiilor scenice interesate de explorarea și integrarea noilor medii, de reformarea conceptelor de spectacol adaptate la context. Dorim ca FNT 2021 să ofere o imagine a soluțiilor creative, să identifice temele dominante ale spectacolelor și cele mai flexibile și imaginative estetici.
Conceptul festivalului - Creația. Recreația. Re-creația - încearcă să surprindă într-o sintagmă răspunsul artiștilor la noile condiții de creație. Interesul pentru zonele de intersecție a artelor au generat două categorii interdisciplinare, Instalații performative și Instalații vizuale ca semn al extinderii experimentului teatral spre granițele celorlalte arte. Nu în ultimul rând, pentru că ne-am despărțit neașteptat de artistul și președintele UNITER Ion Caramitru, FNT îi omagiază memoria cu o secțiune comemorativă. Într-un fel, FNT 2021 încearcă să echilibreze pierderile anului scurs cu energiile vitale ale continuității și regenerării. 
Nu căutați în selecția FNT de anul acesta marile capodopere, ci comunicarea interumană și introspecția. Nu așteptați de la FNT 2021 revelații estetice, altele decât cele ale vitalității și capacității de reconfigurare a teatrului la noile moduri de producție și reprezentare. FNT 2021 se dorește o sărbătoare a regăsirii în preajma scenei, dar și o ediție a vindecării de pierderile suferite în acești ani, cu privirea îndreptată spre viitor."
Cristina Rusiecki:
Dacă există o veste bună în pandemie, ea se referă la un climat emergent, care ne îndeamnă să așteptăm alte forme de expresie, mai fluide, mai adecvate noilor condiții în care online-ul pândește la fiecare colț. Cele mai multe dintre spectacolele selectate în această ediție a Festivalului Național de Teatru aparțin creatorilor sub patruzeci de ani. Montările lor abrogă dogmele de până acum, poate pentru a institui altele. Un semn că monștrii sacri lasă teatrul românesc pe mâini bune. Dar și o speranță că există drum liber pentru marile creații viitoare. Deja acestea se prefigurează în unele dintre spectacolele ediției de față. Opțiunea pentru limbaje noi, interdisciplinare, mulate pe noile condiții, dar și pe evoluția mijloacelor din ultimii ani a fost, de altfel, și rațiunea pentru care am propus o nouă secțiune, cea a instalațiilor. Spre surprinderea noastră, o secțiune consistentă o formează cea a textelor clasice reinventate. Nu știu vreo altă ediție care să propună atâtea modalități inedite de lectură a clasicilor. Texte care până acum induceau o anumită cheie de interpretare, fie absurdă, fie sentimentală, fie șarjată, au suscitat o privire proaspătă în stagiunea trecută.
Cu toții ne dorim să ne întoarcem la spectacolul live, la schimbul de energie dintre scenă și sală. Sătui de perspectiva din filmare, unde proiecția, uneori, este greu de delimitat de ceea ce se întâmplă fizic pe scenă, ne dorim să ne scufundăm din nou în spațiul tridimensional imaginat de scenografi, poate printre cei mai văduviți creatori, în această perioadă. Tocmai de aceea ediția din 2021 a FNT găzduiește secțiunea Next to Stage, întâlniri ale scenografilor, în care vor discuta ce soluții au fost obligați să găsească în condiții de pandemie. Secțiunea propune un dialog între cei care de abia încep să-și facă mâna și scenografii consacrați, deja repere ale teatrului românesc și străin: Carmencita Brojboiu, Helmut Stürmer, Dragoș Buhagiar."
Claudiu Groza:
Am apelat la acest concept-umbrelă - Creația. Recreația. Re-creația - pentru că el reprezintă, credem, cel mai bine situația din acest moment a teatrului românesc. În ciuda obstacolelor din ultimii ani, pandemice, financiare, politice chiar, teatrul autohton cunoaște o efervescență și o diversitate notabile. E-adevărat, e un fel de supraviețuire disperată, adesea, a artiștilor și companiilor teatrale, însă rezultatele sunt de apreciat.
Creația acoperă zona producțiilor originale care duc mai departe diversele formule artistice, estetice și ideologice ale teatrului românesc, cu un accent aparte (o sub-secțiune întreagă) pe creația regizoarelor - un desant artistic fără precedent în istoria scenei autohtone.
Recreația încearcă să surprindă un portret al lumii în tușe parodice, comice, chiar cu umor negru, dar nu în cheie facilă, ci ca un fel de reacție a noastră prin zâmbet la vremurile bizare pe care le trăim.
Re-creația redă exact soluțiile găsite de artiști pentru a trece peste blocajul pandemic, fără să-și trădeze vocația și publicul: formule online, interactive, filmice, ingenioase, foarte teatrale fiecare.
Ni s-a părut foarte important să semnalăm într-o secțiune aparte multele montări ce recompun mari texte clasice, în noi lecturi regizorale sau dramaturgice: Clasic. Recreat.
Avem câteva spectacole invitate ale unor creatori canonici din regia românească și am reușit, deși n-a fost foarte simplu, să creionăm și o secțiune internațională.
Desfășurarea exclusiv online a Festivalului Național de Teatru nu este ceea ce ne-am fi dorit. Am fi preferat să ne întâlnim, să schimbăm păreri, proiecte, îmbrățișări, glume. Așa, ne rămâne doar să sperăm că dezavantajul va deveni avantaj și că mai mulți spectatori din toate colțurile României și nu numai vor putea viziona aceste spectacole."
Vă prezentăm SELECȚIA SPECTACOLELOR din Festivalul Național de Teatru, ediția a 31-a
Creația
1.     „Autobahn" de Neil LaBute, regia Andreea și Andrei Grosu, director de imagine și montaj Alexandru Condurache, scenografia Vladimir Turturica, Teatrul Național „Radu Stanca" Sibiu
2.     „Conferința iraniană" de Ivan Vîrîpaev, regia Bobi Pricop, scenografia Oana Micu, Teatrul Național „Radu Stanca" Sibiu
3.     „Efecte secundare" de Lucy Prebble, regia Vlad Bălan, scenografia Miruna Croitoru, unteatru
4.     „Inimă și alte preparate din carne" de Dan Coman, regia, video și universul sonor Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, Teatrul Național „Marin Sorescu" Craiova
5.     „Katzelmacher. Dacă n-ar fi vorba despre iubire" de Rainer Werner Fassbinder, regia Eugen Jebeleanu, decoruri și costume Velica Panduru, Teatrul German de Stat Timișoara 
6.     „Verde tăiat" de Alexandra Felseghi, regia Adina Lazăr, scenografia Andreea Tecla, Asociația Pro Teatru, Zalău
Creația. Feminin
1.      „98% Decizia corectă" de Andreea Tănase, regia Elena Morar, costumele și asistență decor Ileana Zirra, decorul Diana Miroșu, Teatrul Tineretului Piatra Neamț
2.       „Cassandra"de Norah Sadava și Amy Nostbakken („Mouthpiece"), regia Leta Popescu, scenografia Tudor Prodan, Teatrul Apollo 111
3.      „Hai, să vorbim despre viață!" de Ana Sorina Corneanu, regia Zsuzsánna Kovács, scenografia Gabi Albu, Teatrul Național „I.L. Caragiale" din București
4.      „Tiadora",după Maria Manolescu Borșa, regia Sorin Militaru, scenografia Horațiu Mihaiu, Teatrul Municipal „Bacovia" Bacău
5.      „Toate lucrurile pe care mi le-a luat Alois" deCosmin Stănilă, regia Andrei Măjeri, decorul Adrian Balcău, Reactor de creație și experiment Cluj-Napoca
6.      „Trei femei înalte" de Edward Albee, regia Diana Păcurar, scenografia Oana Cernea, Teatrul „Regina Maria" Oradea
Creația. Dans
1.      „Pam param", coregrafia Andrea Gavriliu, Studio M, Sfântu-Gheorghe
2.      „Pappa mia!", textul și coregrafia Fehér Ferenc, Studio M, Sfântu-Gheorghe
Recreația
1.      „Après Ski - Liniște aici sus!" de Klaus Eckel, conceptul Niko Becker, Teatrul German de Stat Timișoara
2.      „Chiritza în carantină",după Matei Millo, scenariul dramatic Ada Milea, Anca Hanu, Cosmin Stănilă, regia Ada Milea, Andrea Gavriliu, spectacol-concert de Ada Milea, Teatrul Național Cluj-Napoca
3.      „Hoții" de Conor McPherson, regia și scenografia Cristi Juncu, Teatrul Național Târgu-Mureș - Compania „Liviu Rebreanu"
4.      „Moștenirea norocului"de Thanasis Papathanasiou și Mihalis Reppas, regia Radu Nichifor, scenografia Daniel Divrician, Teatrul „Regina Maria" Oradea
5.      „Tom și Jerry", adaptare după „Jerry and Tom" de Rick Cleveland, regia Florin Piersic jr., scenografia Tudor Prodan, Teatrul Național „Radu Stanca" Sibiu
6.      „Trilogia Minelor. Flori" (episodul 1) de Csaba Székely, regia Horia Suru, scenografia Raluca Alexandrescu, Teatrul Dramaturgilor Români, București
7.      „Trilogia Minelor. Apă" (episodul 3) de Csaba Székely, regia Horia Suru, scenografia  Raluca Alexandrescu, Teatrul Dramaturgilor Români, București
Re-creația
1.         „Dekaroom", creație colectivă, regia Andrei Dinu și Raul Hotcaș, scenografia Mihai Vălu, Teatrul Municipal Baia Mare
2.         „Încuiați" de Maria Manolescu Borșa, regia Leta Popescu, scenografia Gabi Albu, Centrul Replika, București
3.         „SHORTS", după Samuel Beckett, regia Zalán Zakariás, Teatrul „Tomcsa Sándor", Odorheiu Secuiesc
4.         „V.I.P. - Very Isolated Person", adaptare liberă după „Pescărușul" de A.P. Cehov, conceptul și regia Paula Lynn Breuer și Olga Török, Teatrul German de Stat Timișoara
5.         „Zbor deasupra unui cuib de cuci", după Ken Kesey, regia și scenografia Eugen Gyemant, Teatrul „Andrei Mureșanu" Sfântu Gheorghe / teatru VR
Clasic. Recreat
1.         „Bacantele" (fără mască), după Euripide, rescriere de Maria Manolescu, regia Dragoș Alexandru Mușoiu, costumele Cristina Milea, decorul Răzvan Chendrean, Teatrul de Nord Satu Mare
2.         „Cântăreața cheală" de Eugène Ionesco, regia Alex Bogdan, scenografia Tudor Prodan, Teatrul „Matei Vișniec" Suceava
3.         „Doi tineri din Verona" de William Shakespeare, regia Alexandru Mâzgăreanu, decorul Andreea Săndulescu, costumele Alexandra Mâzgăreanu, Teatrul de Stat Constanța
4.         „O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, regia Ștefan Iordănescu, costumele Chic by Vali Cioban, decorul Doru Păcurar, Teatrul Clasic „Ioan Slavici" Arad
5.         „Romeo și Julieta",după William Shakespeare, regiaVidnyánszky Attila jr., decorul Csaba Csíki, costumele Zsuzsánna Kiss, Teatrul Maghiar de Stat Cluj
6.         „Steaua fără nume" de Mihail Sebastian, regia Cristian Ban, scenografia Cristina Milea, Teatrul „Maria Filotti" Brăila
7.         „Văduva Karnyó și cei doi zvăpăiați" de Csokonai Vitéz Mihály, regia Tapasztó Ernő, scenografia Szvatek Péter, costumele Varsányi Anna, Compania de Teatru „Aradi Kamaraszínház" și Compania „Pinceszínház" din Szeged (Ungaria)
8.         „Villa Dolorosa" de Rebekka Kricheldorf, regia Theodor-Cristian Popescu, scenografia Irina Moscu, Teatrul Național Târgu Mureș - Compania „Liviu Rebreanu" 
Invitați ai FNT
1.      „D'ale carnavalului" de I.L. Caragiale, regia Alexandru Dabija, decorul Raluca Alexandrescu, costumele Liliana Cenean, Teatrul Național „I.L. Caragiale" din București
2.      „Orașul cu fete sărace", după nuvelele lui Radu Tudoran,regia, scenariul și universul sonor Radu Afrim, scenografia Cosmin Florea, Teatrul Național „Vasile Alecsandri" din Iași
3.      „Rinocerii" de Eugène Ionesco, regia Gábor Tompa, decorurile Helmut Stürmer, costumele Carmencita Brojboiu, Teatrul Național „Mihai Eminescu" din Timișoara
4.      „Tragedia omului" de Madách Imre, regia Silviu Purcărete, scenografia Dragoș Buhagiar, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely" Timișoara
Instalații performative
1.      „Ziua Hektomeron", conceptul și coordonarea proiectului Vlad Drăgulescu, Teatrul Național „Marin Sorescu" Craiova
2.      „Interior-lumină",texte de Oana Hodade, Ioana Hogman, Oana Mardare, Mihai Păcurar, Doru Taloș, Adonis Tanța, conceptul și regia Mihai Păcurar, Reactor de creație și experiment Cluj-Napoca
3.      „Luna verde", spectacol de poezie pe versuri de Federico García Lorca, Teatrul Odeon, București
4.      „Văzduh",texte de George Gordon Byron, John M. Hull și Liviu Oros, un spectacol de Victor Olăhuț, Teatrul Național „Radu Stanca" Sibiu
Vom reveni cu detalii despre spectacolele din secțiunea internațională, cea In memoriam Ion Caramitru, despre programul instalațiilor vizuale, spectacolelor lectură, lansărilor de carte, conferințelor și al celorlalte evenimente conexe ce vor putea fi urmărite online sau on-air, în perioada 06 - 14 noiembrie 2021 în cadrul celei de-a 31-a ediții a Festivalului Național de Teatru.
Accesul la toate manifestările din cadrul FNT 31 va fi gratuit.
www.fnt.ro
UNITER       

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 16:20:10 Ora standard a Europei de Est