Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Centralizarea lumii, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” numărul din noiembrie 2021

Centralizarea lumii, de Gheorghe Păun

,,Un titlu evaziv, care nu spune prea mult, neavând măcar un adjectiv în componență. E de bine sau de rău? Mă grăbesc să clarific: centralizarea lumii, ca pericol pentru lume. Unul dintre multele pericole, este adevărat, la vremea curentă, a „îmbătrânirii" civilizației umane. Știu ce risc propunându-mi/vă un asemenea subiect, pentru că știu că centralizarea are mulți avocați, ba există și multe argumente obiective, le putem chiar numi științifice, în favoarea ei.

Doar că recenta pandemie a funcționat ca un revelator fotografic, scoțând la iveală parcă mai mult consecințele rele decât pe cele bune...
Am în vedere organismele internaționale, de genul ONU, OMS, UE, EMA și altele ca ele, organizațiile suprastatale, cu cât mai cuprinzătoare, cu atât mai potențial „toxice". La limită - globalizarea, centralizarea extremă, cu centrul pretutindeni și nicăieri. Ascuns, de fapt. De necontestat, toate acestea au rostul lor, utilitatea lor, în mare măsură fără ele nu se mai (!) poate, ele sunt produsul unor condiții istorice precise. ONU a apărut pentru a preveni războaiele, numai unită Europa poate sta în competiție cu marile puteri ale lumii, în lupta cu o pandemie, țările lumii trebuie să-și coordoneze acțiunile, globalizarea există deja, pare un nonsens punerea ei în discuție...
Da, dar să fim atenți, pentru că diavolul stă ascuns în detalii (vorbă occidentală), iar în orice bine există un sâmbure de rău și invers (vorbă orientală). Nuanța, luciditatea, suspiciunea senină, precauția ar trebui să fie cuvintele-cheie ale abordării.
În teorie, sistemele ierarhizate sunt mai eficiente, pe total, optimul global fiind mai bun decât o alăturare de optime locale, la limită, un guvern mondial, ca să folosesc o sintagmă utopic-conspiraționist-gazetărească, ar fi o mare binefacere. Da, dar considerațiile de genul acesta țin seama de criterii abstracte, de o eficiență-utilitate globală (eventual exprimată în bani), sacrifică localul, vin cu costuri din alte puncte de vedere - unul dintre ele, singurul pe care îl discut aici, fiind fragilitatea, vulnerabilitatea la „accidente" și la „influențe exterioare". O „rețea" rigidă devine nefuncțională atunci când un „nod" al ei cade - e o observație simplă din informatică, unde de multă vreme se caută organizări „amorfe" ale „norilor" de procesoare/calculatoare, cumva pe modelul societății umane, al țesuturilor sau al creierului, în care întregul funcționează cu succes și atunci când un număr nu prea mare de „unități componente" ies din funcțiune.
Teorie. Tot la nivel de teorie se scriu regulamentele, statutele, constituțiile tuturor organizațiilor publice. Ar fi perfect, dacă aceste organizații ar fi formate din... îngeri!
În realitatea psiho-socio-geo-politică acționează oameni. Apar interesele - financiare în primul rând, beția puterii, orgoliile, graba, erorile, prostia, sechelele personale sau istorice... Sub-sistemele unui sistem complex încearcă să se autonomizeze, să iasă de sub observația/controlul altor subsisteme. Interesele/banii cumpără „vectori de influență" (abuzez de ghilimele, dar folosesc o terminologie cât mai vagă, pentru a rămâne la nivelul unor observații generale, evitând exemplele concrete), pot cumpăra voturi și pot influența decizii. În spatele intereselor/banilor se află oameni, acționând adesea ca atare, individual, sau organizați, de exemplu, în corporații, „laboratoare" ideologice sau de altă natură, guverne (lasă că, prea adesea, și laboratoarele și guvernele sunt controlate de corporații, deci de bani). Efectul este direct: prin intermediul unor instituții centrale, lumea poate fi controlată de persoane sau grupuri de persoane...".
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun.
Ce mai puteți lectura în acest număr, printre altele: Horia Bădescu: Diavolul locuieşte în Silicon Valley, Irinel Popescu: Cercetarea medicală românească: probleme şi soluţii, Ilie Popa: Comandor aviator Ioan Dicescu, martir al regimului communist, Radu Ştefan Vergatti: Relaţiile lui Radu cel Mare cu Patriarhia ecumenică, Constantin Bălăceanu­Stolnici: Câteva gânduri despre Rudolf II, Eufrosina Otlăcan: Matematician Tiberiu Mihăilescu, Ana Olos: Demetru incognito la Bârlad, Florentin Popescu: Radu Theodoru. Romanul unei vieţi, Dumitru Gabura: Scriitori basarabeni...
Adresa vă este cunoscută: www.curteadelaarges.ro
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 10 iunie 2026 la 21:09:40 Ora de vară a Europei de Est