Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Centralizarea lumii, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” numărul din noiembrie 2021

Centralizarea lumii, de Gheorghe Păun

,,Un titlu evaziv, care nu spune prea mult, neavând măcar un adjectiv în componență. E de bine sau de rău? Mă grăbesc să clarific: centralizarea lumii, ca pericol pentru lume. Unul dintre multele pericole, este adevărat, la vremea curentă, a „îmbătrânirii" civilizației umane. Știu ce risc propunându-mi/vă un asemenea subiect, pentru că știu că centralizarea are mulți avocați, ba există și multe argumente obiective, le putem chiar numi științifice, în favoarea ei.

Doar că recenta pandemie a funcționat ca un revelator fotografic, scoțând la iveală parcă mai mult consecințele rele decât pe cele bune...
Am în vedere organismele internaționale, de genul ONU, OMS, UE, EMA și altele ca ele, organizațiile suprastatale, cu cât mai cuprinzătoare, cu atât mai potențial „toxice". La limită - globalizarea, centralizarea extremă, cu centrul pretutindeni și nicăieri. Ascuns, de fapt. De necontestat, toate acestea au rostul lor, utilitatea lor, în mare măsură fără ele nu se mai (!) poate, ele sunt produsul unor condiții istorice precise. ONU a apărut pentru a preveni războaiele, numai unită Europa poate sta în competiție cu marile puteri ale lumii, în lupta cu o pandemie, țările lumii trebuie să-și coordoneze acțiunile, globalizarea există deja, pare un nonsens punerea ei în discuție...
Da, dar să fim atenți, pentru că diavolul stă ascuns în detalii (vorbă occidentală), iar în orice bine există un sâmbure de rău și invers (vorbă orientală). Nuanța, luciditatea, suspiciunea senină, precauția ar trebui să fie cuvintele-cheie ale abordării.
În teorie, sistemele ierarhizate sunt mai eficiente, pe total, optimul global fiind mai bun decât o alăturare de optime locale, la limită, un guvern mondial, ca să folosesc o sintagmă utopic-conspiraționist-gazetărească, ar fi o mare binefacere. Da, dar considerațiile de genul acesta țin seama de criterii abstracte, de o eficiență-utilitate globală (eventual exprimată în bani), sacrifică localul, vin cu costuri din alte puncte de vedere - unul dintre ele, singurul pe care îl discut aici, fiind fragilitatea, vulnerabilitatea la „accidente" și la „influențe exterioare". O „rețea" rigidă devine nefuncțională atunci când un „nod" al ei cade - e o observație simplă din informatică, unde de multă vreme se caută organizări „amorfe" ale „norilor" de procesoare/calculatoare, cumva pe modelul societății umane, al țesuturilor sau al creierului, în care întregul funcționează cu succes și atunci când un număr nu prea mare de „unități componente" ies din funcțiune.
Teorie. Tot la nivel de teorie se scriu regulamentele, statutele, constituțiile tuturor organizațiilor publice. Ar fi perfect, dacă aceste organizații ar fi formate din... îngeri!
În realitatea psiho-socio-geo-politică acționează oameni. Apar interesele - financiare în primul rând, beția puterii, orgoliile, graba, erorile, prostia, sechelele personale sau istorice... Sub-sistemele unui sistem complex încearcă să se autonomizeze, să iasă de sub observația/controlul altor subsisteme. Interesele/banii cumpără „vectori de influență" (abuzez de ghilimele, dar folosesc o terminologie cât mai vagă, pentru a rămâne la nivelul unor observații generale, evitând exemplele concrete), pot cumpăra voturi și pot influența decizii. În spatele intereselor/banilor se află oameni, acționând adesea ca atare, individual, sau organizați, de exemplu, în corporații, „laboratoare" ideologice sau de altă natură, guverne (lasă că, prea adesea, și laboratoarele și guvernele sunt controlate de corporații, deci de bani). Efectul este direct: prin intermediul unor instituții centrale, lumea poate fi controlată de persoane sau grupuri de persoane...".
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun.
Ce mai puteți lectura în acest număr, printre altele: Horia Bădescu: Diavolul locuieşte în Silicon Valley, Irinel Popescu: Cercetarea medicală românească: probleme şi soluţii, Ilie Popa: Comandor aviator Ioan Dicescu, martir al regimului communist, Radu Ştefan Vergatti: Relaţiile lui Radu cel Mare cu Patriarhia ecumenică, Constantin Bălăceanu­Stolnici: Câteva gânduri despre Rudolf II, Eufrosina Otlăcan: Matematician Tiberiu Mihăilescu, Ana Olos: Demetru incognito la Bârlad, Florentin Popescu: Radu Theodoru. Romanul unei vieţi, Dumitru Gabura: Scriitori basarabeni...
Adresa vă este cunoscută: www.curteadelaarges.ro
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:17:19 Ora standard a Europei de Est