Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Raport de activitate la un an de mandat

Președintele C.J. Bihor, Ilie Bolojan, și cei doi vicepreședinți, Mircea Mălan și Călin Gal, au prezentat joi,

Raport de activitate la un an de mandat

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, și cei doi vicepreședinți, Mircea Mălan și Călin Gal, au prezentat joi, 21 octombrie 2021, un raport de activitate la un an de la preluarea conducerii instituției.

Activitatea din ultimul an a fost concentrată în patru mari direcții: (1) eficientizarea activității în Consiliul Județean Bihor și în instituțiile subordonate, (2) încheierea unor parteneriate pentru dezvoltare, (3) continuarea, deblocarea și relansarea proiectelor preluate de la fosta administrație și (4) inițierea unor proiecte noi cu fonduri europene în infrastructură, turism, mediu și cultură.
Eficientizarea activității se traduce într-o economie anuală de 6 milioane de euro, rezultată din restructurările de personal și reducerea cheltuielilor de funcționare. Numărul angajaților din Consiliul Județean Bihor și instituțiile subordonate, inclusiv cele din domeniul sănătate și asistență socială, a scăzut de la 2.634 la 2.090 de angajați.
„La baza oricărei investiții sau dezvoltări stau bugete solide, bine racordate la realitate. Am avut două obiective în primă fază: deblocarea unor sume prin reorganizările făcute și redirecționarea acestora în zona de dezvoltare. Până la 30 septembrie, economiile din reorganizarea activității au fost de 5,15 milioane de euro. Bugetul de dezvoltare este anul acesta de 286 de milioane de lei, dublu față de anul 2020, când a fost de 153 de milioane de lei. Pe execuția bugetară pe care am făcut-o până la data de 30 septembrie, am ajuns la un procent de 68-70% realizări pe diferite componente ale acestui buget", a precizat Călin Gal, vicepreședinte al C.J. Bihor.
În primul an de mandat, proiectele pregătite sau începute în anii anteriori au fost deblocate, relansate și continuate. Printre acestea, amintim construirea celor două autogări la Beiuș și Marghita, lansarea licitației pentru reabilitarea fostei Policlinici Mari din Oradea pe fonduri europene, continuarea lucrărilor pe mai multe drumuri județene și la bazinele de înot didactice din județ, dar și deblocarea proiectelor pe fonduri europene (Parcul Științific și Tehnologic și ROHU 126 - Cabana Vadu Crișului).
Un obiectiv asumat de noua conducere este transformarea județului Bihor într-un județ mai curat. În acest sens, a început implementarea efectivă a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor, a demarat amenajarea a patru centre de colectare separată a deșeurilor în Beiuș, Marghita, Salonta și Aleșd. Totodată, a fost derulată campania „Iunie - luna curățeniei în județul Bihor" și a început curățarea drumurilor județene. Un alt proiect important este construirea a patru adăposturi pentru câinii fără stăpân în Beiuș, Marghita, Salonta și Aleșd.
„O administrație publică responsabilă nu poate să rămână indiferentă față de realitatea exodului din mediul rural, mai ales într-un județ în care există un mare potențial turistic. Putem crea condiții mai bune de trai în mediul rural, să îi ajutăm pe bihoreni să își găsească un rost în satul bihorean. Consiliul Județean Bihor a încheiat mai multe protocoale cu A.N.A.N.P. și cu mai multe primării din județul Bihor. Pregătim mai multe proiecte care vor fi depuse în decembrie, cu ajutorul cărora vrem să dezvoltăm zona de infrastructură turistică a județului nostru și să asigurăm protejarea florei și faunei din ariile protejate. Nu ne vom opri la aceste proiecte. Vrem ca în următoarea perioadă să ne asumăm realizarea unor proiecte în turism, a agriculturii și sprijinirii oamenilor care locuiesc în zona rurală. Evident că nu putem vorbi de un turism de calitate, dacă nu avem un județ curat. Avem multe proiecte pe infrastructură care vizează acest lucru", a declarat în conferința de presă Mircea Mălan, vicepreședinte al C.J. Bihor.
Conducerea Consiliului Județean Bihor a încheiat în ultimul an parteneriate cu instituții și autorități locale pentru dezvoltarea unor proiecte în infrastructură, turism, mediu și cultură. Amintim, printre acestea, parteneriatul cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (C.N.A.I.R.) pentru realizarea proiectelor de infrastructură rutieră pe teritoriul județului Bihor, parteneriatul cu consiliile județene Alba și Cluj pentru dezvoltarea infrastructurii și promovarea turismului în Munții Apuseni, parteneriatul cu Primăria Oradea pentru fuziunea muzeelor, organizarea în comun a unor evenimente culturale și proiecte de dezvoltare, dar și parteneriatul cu Transgaz, pentru extinderea magistralelor de gaz Huedin - Aleșd și Ștei - Deva.
Accesarea fondurilor europene a reprezentat, de asemenea, un obiectiv important pentru noua administrație. Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a amintit câteva dintre cele mai importante proiecte.
„Ne propunem să accesăm fondurile europene care ne stau la dispoziție. În acest sens, cel mai important proiect pe care l-am început în parteneriat cu primăriile din Arad și Oradea și Consiliul Județean Arad este Drumul Expres Oradea - Arad, un proiect aflat în derulare și ne propunem ca anul viitor să finalizăm toată documentația tehnică, pentru a lansa licitația pentru execuția lucrărilor. Pe teritoriul județului Bihor, DX are o lungime de aproximativ 60 de kilometri, iar valoarea estimată a acestui tronson este de 650 de milioane de euro. Un alt pachet de proiecte cu fonduri europene sunt centurile, atât cele din zona metropolitană Oradea, unde se lucrează și la finalul acestei luni vom avea finalizat proiectul tehnic, cât și cele trei centuri importante: Aleșd, Beiuș și Sânmartin. Aceste trei proiecte, derulate cu C.N.A.I.R., vor fi finanțate prin Programul Operațional Infrastructură Mare, iar valoarea cumulată se ridică la peste 130 de milioane de euro. Pentru dezvoltarea infrastructurii la Aeroportul Oradea sunt în lucru două proiecte cu o valoare estimată la 36 de milioane de euro", a declarant Ilie Bolojan, președintele C.J. Bihor, în conferința de presă.
Anul acesta a fost înființată compania aeriană locală „Air Oradea" și a fost încheiat contractual pentru realizarea terminalului Cargo la Aeroportul Oradea, o investiție privată de 32 de milioane de euro.
Președintele Consiliului Județean Bihor a mai făcut referire la realizarea unui inel rutier metropolitan, o șosea de 20 de kilometri realizată cu Primăria Oradea, propusă spre finanțare prin P.N.I. Anghel Saligny.

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 05:04:55 Ora de vară a Europei de Est