Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Raport de activitate la un an de mandat

Președintele C.J. Bihor, Ilie Bolojan, și cei doi vicepreședinți, Mircea Mălan și Călin Gal, au prezentat joi,

Raport de activitate la un an de mandat

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, și cei doi vicepreședinți, Mircea Mălan și Călin Gal, au prezentat joi, 21 octombrie 2021, un raport de activitate la un an de la preluarea conducerii instituției.

Activitatea din ultimul an a fost concentrată în patru mari direcții: (1) eficientizarea activității în Consiliul Județean Bihor și în instituțiile subordonate, (2) încheierea unor parteneriate pentru dezvoltare, (3) continuarea, deblocarea și relansarea proiectelor preluate de la fosta administrație și (4) inițierea unor proiecte noi cu fonduri europene în infrastructură, turism, mediu și cultură.
Eficientizarea activității se traduce într-o economie anuală de 6 milioane de euro, rezultată din restructurările de personal și reducerea cheltuielilor de funcționare. Numărul angajaților din Consiliul Județean Bihor și instituțiile subordonate, inclusiv cele din domeniul sănătate și asistență socială, a scăzut de la 2.634 la 2.090 de angajați.
La baza oricărei investiții sau dezvoltări stau bugete solide, bine racordate la realitate. Am avut două obiective în primă fază: deblocarea unor sume prin reorganizările făcute și redirecționarea acestora în zona de dezvoltare. Până la 30 septembrie, economiile din reorganizarea activității au fost de 5,15 milioane de euro. Bugetul de dezvoltare este anul acesta de 286 de milioane de lei, dublu față de anul 2020, când a fost de 153 de milioane de lei. Pe execuția bugetară pe care am făcut-o până la data de 30 septembrie, am ajuns la un procent de 68-70% realizări pe diferite componente ale acestui buget", a precizat Călin Gal, vicepreședinte al C.J. Bihor.
În primul an de mandat, proiectele pregătite sau începute în anii anteriori au fost deblocate, relansate și continuate. Printre acestea, amintim construirea celor două autogări la Beiuș și Marghita, lansarea licitației pentru reabilitarea fostei Policlinici Mari din Oradea pe fonduri europene, continuarea lucrărilor pe mai multe drumuri județene și la bazinele de înot didactice din județ, dar și deblocarea proiectelor pe fonduri europene (Parcul Științific și Tehnologic și ROHU 126 - Cabana Vadu Crișului).
Un obiectiv asumat de noua conducere este transformarea județului Bihor într-un județ mai curat. În acest sens, a început implementarea efectivă a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor, a demarat amenajarea a patru centre de colectare separată a deșeurilor în Beiuș, Marghita, Salonta și Aleșd. Totodată, a fost derulată campania „Iunie - luna curățeniei în județul Bihor" și a început curățarea drumurilor județene. Un alt proiect important este construirea a patru adăposturi pentru câinii fără stăpân în Beiuș, Marghita, Salonta și Aleșd.
O administrație publică responsabilă nu poate să rămână indiferentă față de realitatea exodului din mediul rural, mai ales într-un județ în care există un mare potențial turistic. Putem crea condiții mai bune de trai în mediul rural, să îi ajutăm pe bihoreni să își găsească un rost în satul bihorean. Consiliul Județean Bihor a încheiat mai multe protocoale cu A.N.A.N.P. și cu mai multe primării din județul Bihor. Pregătim mai multe proiecte care vor fi depuse în decembrie, cu ajutorul cărora vrem să dezvoltăm zona de infrastructură turistică a județului nostru și să asigurăm protejarea florei și faunei din ariile protejate. Nu ne vom opri la aceste proiecte. Vrem ca în următoarea perioadă să ne asumăm realizarea unor proiecte în turism, a agriculturii și sprijinirii oamenilor care locuiesc în zona rurală. Evident că nu putem vorbi de un turism de calitate, dacă nu avem un județ curat. Avem multe proiecte pe infrastructură care vizează acest lucru", a declarat în conferința de presă Mircea Mălan, vicepreședinte al C.J. Bihor.
Conducerea Consiliului Județean Bihor a încheiat în ultimul an parteneriate cu instituții și autorități locale pentru dezvoltarea unor proiecte în infrastructură, turism, mediu și cultură. Amintim, printre acestea, parteneriatul cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (C.N.A.I.R.) pentru realizarea proiectelor de infrastructură rutieră pe teritoriul județului Bihor, parteneriatul cu consiliile județene Alba și Cluj pentru dezvoltarea infrastructurii și promovarea turismului în Munții Apuseni, parteneriatul cu Primăria Oradea pentru fuziunea muzeelor, organizarea în comun a unor evenimente culturale și proiecte de dezvoltare, dar și parteneriatul cu Transgaz, pentru extinderea magistralelor de gaz Huedin - Aleșd și Ștei - Deva.
Accesarea fondurilor europene a reprezentat, de asemenea, un obiectiv important pentru noua administrație. Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a amintit câteva dintre cele mai importante proiecte.
Ne propunem să accesăm fondurile europene care ne stau la dispoziție. În acest sens, cel mai important proiect pe care l-am început în parteneriat cu primăriile din Arad și Oradea și Consiliul Județean Arad este Drumul Expres Oradea - Arad, un proiect aflat în derulare și ne propunem ca anul viitor să finalizăm toată documentația tehnică, pentru a lansa licitația pentru execuția lucrărilor. Pe teritoriul județului Bihor, DX are o lungime de aproximativ 60 de kilometri, iar valoarea estimată a acestui tronson este de 650 de milioane de euro. Un alt pachet de proiecte cu fonduri europene sunt centurile, atât cele din zona metropolitană Oradea, unde se lucrează și la finalul acestei luni vom avea finalizat proiectul tehnic, cât și cele trei centuri importante: Aleșd, Beiuș și Sânmartin. Aceste trei proiecte, derulate cu C.N.A.I.R., vor fi finanțate prin Programul Operațional Infrastructură Mare, iar valoarea cumulată se ridică la peste 130 de milioane de euro. Pentru dezvoltarea infrastructurii la Aeroportul Oradea sunt în lucru două proiecte cu o valoare estimată la 36 de milioane de euro", a declarant Ilie Bolojan, președintele C.J. Bihor, în conferința de presă.
Anul acesta a fost înființată compania aeriană locală „Air Oradea" și a fost încheiat contractual pentru realizarea terminalului Cargo la Aeroportul Oradea, o investiție privată de 32 de milioane de euro.
Președintele Consiliului Județean Bihor a mai făcut referire la realizarea unui inel rutier metropolitan, o șosea de 20 de kilometri realizată cu Primăria Oradea, propusă spre finanțare prin P.N.I. Anghel Saligny.

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 14:40:28 Ora standard a Europei de Est