Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ieri, a fost marcat Centenarul satului Livada de Bihor

Urmare a unei invitații de suflet lansate de ec. Ioan Chivari, fiu al satului,

Ieri, a fost marcat Centenarul satului Livada de Bihor

Domnul economist Ioan Chivari, fiu al satului Livada de Bihor, comuna Nojorid, a dat sfoară în țară, invitând fiii satului, marți, 26 octombrie 2021, la Biserica Ortodoxă din Livada, la ceas de sfântă sărbătoare (Praznicul Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir), pentru marcarea celor 100 de ani de la întemeierea satului.

Întemeiere, considerată de dl Ioan Chivari (cităm) drept ,,fructul aplicării    Reformei agrare din 1921, reformă inițiată de Regele Ferdinand, suveran al cărui nume așezarea l-a purtat până în 1945".
Parastas pentru pomenirea eroilor satului 
Sfânta Liturghie a fost săvârșită de slujitorii sfântului altar, părinții Florian Traian Daina - tatăl și Floricel Cătălin Daina - fiul, iar la slujba parastasului de pomenire a eroilor satului li s-a alăturat și părintele protopop Simion Goga. Alături de enoriași, au participat invitați ai domnului Chivari Ioan, colegi de la ,,Vatra Românească", colegi de partid și mulți prieteni...
Părintele protopop avea să ne încânte cu un mesaj înălțător, ,,zguduitor, dar și liniștitor, în același timp, care s-a așternut în inimile noastre", după cum avea să aprecieze părintele Floricel. ,,Cât timp mai bate inima noastră în piept, lăsați-o să bată pentru Dumnezeu și pentru neamul românesc", a conchis părintele protopop, iar părintele Floricel Daina a mai adăugat la cele spuse faptul că ,,Livada a devenit un izvor de spiritualitate".
,,Este o binecuvântare să fim părtași la cea dintâi întâlnire a fiilor satului Livada"...
...avea să aprecieze inițiatorul și sufletul acestei manifestări, dl ec. Ioan Chivari.
Livada de Bihor s-a înființat în urma colonizării prin strămutare. De nevoite ce erau, aici și-au căutat rostul și și-au găsit împlinirea familii venite din Bratca, Ponoare, Lorău, Poieni (Cluj), din zona Beiușului și din multe alte sate din județul Bihor și din Cluj, la care s-au adăugat refugiați din satele românești rămase în Ungaria după trasarea graniței româno - ungare.
Suntem astăzi prezenți, aici, în sfântul locaș al Bisericii Ortodoxe pentru a marca 100 de ani de la înființarea satului și 81 de ani de la deportarea locuitorilor satului Livada de Bihor în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940.
Satul nostru este construit cu străzile dispuse asemeni razelor soarelui, punctul central fiind Biserica Ortodoxă".
Pentru o cunoaștere cât mai exactă a realităților acelor vremuri, vorbitorul s-a documentat de la surse istorice, făcând referire la legile acelor vremuri, la condițiile impuse pentru coloniști, la Legea colonizării, adoptată în iunie 1930; a făcut apoi referire la ,,drama celor 369 de ființe, care în 25.10.1940, în urma Dictatului de la Viena, au fost obligate de către autoritățile maghiare să părăsească satul în termen de 48 de ore, contrar reglementărilor Dictatului de la Viena care prevedea un termen de câteva luni". Și cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, în anul 1969, Livada figura pe lista localităților care trebuiau să dispară, nemaifiind acordate autorizații de construcție. A venit însă vremea când și în Livada a răsărit soarele!
În 1971, un tânăr profesor de matematică, la vârsta de 25 de ani, avea să devină cel mai tânăr primar al comunei Nojorid, dar nu numai, un moment de cotitură și de devenire istorică a așezării. Cu economist Ioan Chivari la cârmă, a urmat o perioadă concretizată cu un program investițional fără precedent în urma căruia s-au construit: în 1973 o școală impunătoare cu 10 săli de clasă în Livada, în 1974, Biserica Ortodoxă, în anul 1972, magazinul sătesc, cu bufet, în anul 1980, o grădiniță cu trei săli de grupă, cu cantină; în anul 1981, bloc pentru medici, profesori, cu cabinete medicale la parter; în anul 1980, s-a construit Ștrandul termal din Livada; în 1985, blocuri pentru specialiștii din agricultură, cu 20 de apartamente și spații comerciale, iar la parter, magazin, cofetărie și frizerie; în anul 1980, a fost introdusă încălzirea centrală cu apă termală în biserică, la școală, în grădinițe, în apartamente, în spațiile comerciale, precum și la o parte a populației; în anul 1982, s-a asfaltat drumul Livada spre șoseaua națională; în anul 1972, s-au construit trotuare în întregul sat; în anul 1985, s-a construit cea mai mare stație din Europa pentru creșterea puietului de pește pe bază de apă termală; în anul 1984, s-a înființat o căpșunărie de 80 de hectare...
Despre unele realizări din mandatele tânărului primar Ioan Chivari a făcut vorbire, printre altele, și directorul școlii din acea perioadă, profesorul de fizică și viitorul senator Cornel Popa, devenit în timp un adevărat fiu al satului, chiar dacă își are rădăcinile în Sudrigiu, comuna Rieni.
Ca dascăl devenit politician, domnul senator a susținut cu legea în mână sau a făcut legi mai bune și pentru bihorenii săi de ieri și de azi...
Ovidiu Dan
Vedeți mai multe poze (51 de poze) în Galeria foto: Ieri, a fost marcat Centenarul satului Livada de Bihor.

Trimite email
vineri, 17 aprilie 2026 la 10:19:50 Ora de vară a Europei de Est