Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Prima expoziție a artistei Carmen Marin (România-S.U.A) într-un muzeu din România

La Muzeul Țării Crișurilor

Prima expoziție a artistei Carmen Marin (România-S.U.A) într-un muzeu din România

Muzeul Țării Crișurilor organizează expoziția de pictură Dor a artistei Carmen Marin, al cărei vernisaj va avea loc vineri, 5 noiembrie 2021, ora 12.00, la sediul Muzeului Țării Crișurilor din Str. Armatei Române nr.1/A.

„Absolventă a Universității Naționale de Arte din București, Departamentul  Pictură, în anul 2000, la clasa maestrului Ștefan Câlția, Carmen Marin s-a făcut remarcată încă din perioada studenției prin expoziții personale și de grup, atât în țară, cât și în străinătate. S-a implicat activ în pregătirea expoziției permanente Memorialul durerii de la Sighet, a lucrat la restaurarea Bisericii Grecești cu hramul „Buna Vestire", din București, iar prezența sa constantă în lumea artistică națională și internațională face ca, în anul 2004, să obțină la Lausanne (Elveția) Premiul pentru Artă, ca o primă recunoaștere internațională.
Trăiește și lucrează în București și New York, are o colaborare fructuoasă cu o serie de galerii importante din Europa și S.U.A, iar lucrările sale se află în colecții renumite din întreaga lume.
Cele 50 de lucrări din expoziție, realizate predominant în ultimii doi ani, surprind prin vigoarea concepției și profunzimea viziunii artistice. Ele vorbesc despre o stare de spirit, o realitate lăuntrică populată de copaci antropomorfici, îngeri umanizați, chipuri și personaje arhetipale.
Tematica lucrărilor, cromatica, tușa adesea puternică, alteori delicată, precizia compozițională, relația dintre elementele imaginii, sunt manifestări elaborate ale limbajului plastic al artistei.
50 de tablouri, 50 de doruri ascunse, ca o terapie sufletească, în care OMUL este tezaur, singurul capabil să dea forma plastică frumuseților pe care divinitatea le-a sădit în sufletul fiecăruia dintre noi!" (curator Adina Rențea).
Expoziția va putea fi admirată pe simezele noastre până în 12 februarie 2022.
La vernisaj vor fi prezente doamna Carmen Marin și Adina Rențea, curatorul expoziției și preşedinta Asociaţiei Culturale pentru Sprijinirea Artelor Frumoase din București.
Partenerii acestui eveniment sunt Radio Zu și Melsam Construction S.R.L.
Publicul este rugat să respecte regulile de acces în muzeu, acestea fiind postate atât pe site-ul muzeului, pe pagina de Facebook, precum și la intrarea în incintă.

Trimite email
duminică, 7 decembrie 2025 la 12:18:00 Ora standard a Europei de Est